Zori Noi, martie 1964 (Anul 17, nr. 5046-5071)

1964-03-12 / nr. 5055

Pag, a 2,-a Prin sectoarele zootehnice Sporuri mari în greutate Sectorul zootehnic al G.A.C. Vo­­lovăț, raionul Rădăuți, cuprinde a­­cum 292 taurine (146 vaci), 145 porci, aproape 600 păsări matcă și altele. Creșterea porcilor, după cum se vede, ocupă un loc im­portant, fiind pentru gospodărie o îndeletnicire de pe urma căreia se obțin venituri însemnate. în a­­cest an, gospodăria colectivă de aici va crește un număr de 220 porci. Din aceștia, 134 de capele vor fi puși la îngrășat și vor fi livrați statului la­ greutatea de 90—100 kg. Consiliul de condu­cere, cu sprijinul cadrelor de­ spe­cialiști, acordă toată atenția îngri­jirii și hrănirii efectivului de porci puși la îngrășat. Astfel, porcii sînt repartizați pe grupe a cite 5 ca­pete în boxe, pe vîrste și greutate. Hrănirea și Îngrijirea se fac pe bază de program și rații, în com­ponența unei rații pentru porcii la îngrășat la G.A.C. Volovăț intră: 3 kg. porumb măcinat cu tot cu știm­eti, 1 kg. orz, 0,500 kg. tărîțe și 6 kg. cartofi fierți. Folosind a­­ceastă rație, aplicind o îngrijire corespunzătoare s-a reușit să se obțină un spor mediu zilnic de creștere in greutate de peste 0,600 kg. Acordind atenție cuvenită crește­rii porcilor, colectiviștii din Vo­­lovăț­ vor reuși să realizeze nu­mărul de porci stabiliți pentru în­­grășare și să livreze statului peste 1m vagon de carne. A crescut producția de lapte Gospodăria agricolă colectivă­­ din Văculești, raionul Dorohoi, dis­pune în prezent de un mare nu­ are G.A.C. nuăr de animale. Numai ferma de taurine cuprinde 447 capete, din care 117 sunt vaci cu lapte. Anul trecut insă, de la vacile gospo­dăriei nu s-a obținut producția de lapte planificată. Una din cauze era că in acest sector existau și colectiviști care nu lucrau cu dra­goste și pasiune. Analizînd aceas­tă problemă, organizația de partid împreună cu consiliul de condu­cere au luat măsuri ca in sectorul­­ zootehnic să lucreze un număr de comuniști, oameni harnici, pri­cepuți și cu dragoste pentru ani­male. Ca urmare, în cele două luni ale acestui an producția zilnică de lapte pe cap de vacă a crescut cu peste 2 litri față de luna de­cembrie a anului trecut. Printre mulgătorii care au obținut pro­ducții mari de lapte de la loturile pe care le îngrijesc se numără și Vasile Ciocoiu, Ion Moroșanu și alții. Coresp. PETRU BALAN Ședință de analiză a muncii Cu cîtva timp în urmă, mem­brii brigăzii zootehnice de la G.A.C. Sîrbi — Săveni s-au întru­nit intr-o ședință de analiză a ac­tivității desfășurate în primele luni ale acestui an. Cu această ocazie, colectiviști fruntași din sector ca: Dumitru Moraru, Teodor Juncanaru, Petru Prisacaru și alții au expus meto­dele lor de muncă, chemînd la în­trecerea socialistă pe ceilalți co­lectiviști din cadrul sectorului. De asemenea, îngrijitorii fruntași au arătat unele cauze care fug ca o seamă de mulgători să realizeze producții mici de lapte,­­criticând faptul că unii nu respectă întoc­mai programul de lucru în grajd. Coresp. VASILE AMARIEI Ne îngrijim de sporirea producției de miere G.A.C .Drum mu" din comuna Darabani, raionul Dorohoi, spriji­nită și îndrumată în permanență de organele de partid și de stat. tip specialiști iff .acumulat' In­­ cei­ 15 ani de existență o rodnică și bogată experienția' iff dfezYph­ares' feluritelor ramuri de producție. Pe lângă celelalte ramuri, gospo­dăria noastră a dezvoltat și albi­­năritul. De-a lungul anilor acest sector ne a adus însemnate veni­turi, începutul a fost modest. Prin 1950 aveam doar 18 familii de al­bine, în 1959 numărul lor a ajuns la 58, iar în prezent avem 221 colonii de albine. Pentru anul 1964 noi ne-am prevăzut ca să creștem peste 280 familii de al­bine.­­ An de an colectiviștii de aici au luptat pentru sporirea produc­ției de miere și ceară, obținînd importante venituri bănești din valorificarea acestora. Dacă în 1950 s-a realizat de la fiecare familie de albine cite 8 kg. de miere, în anul 1963, deși în con­diții de secetă, producția a fost de 14,1­7 kg. In unii ani cu con­diții de climă normale, așa cum a fost de exemplu în 1958, can­titatea de miere obținută pe fie­care familie a fost de 22,150 kg. Pe baza calculelor făcute pînă în prezent venitul adus de fie­care stup gospodăriei noastre se ridică la aproape 280 lei anual. "Acest venit este bineînțeles încă mic față de posibilitățile pe care le avem. Pentru ca el să creas­că în continuare noi, am luat mă­suri ca în acest an să aplicăm mai mult stupă­ uiul fagtoral. Pe lingă cele lia; ce vor fi cul­tivate cu Halîf Wi Benuli si c$xe vor constitui o bună bază meti­­­feră pentru albine vom mai însă­­mînța și 2 ha. cu facelia, în etape, care să poată fi vizitate de albi­ne mai ales în perioadele lipsite de alta floră, timpului prielnic Pînă , la sosirea pentru ieșirea la cîmp a albinelor, meșterii gos­podăriei vor termina de confec­ționat și cei 60 de stupi siste­matici planificați pentru acest an de producție. Pentru ca iarna viitoare să asigurăm condiții op­time de păstrare a stupilor, în planul de producție s-a prevăzut construirea unui adăpost subteran prevăzut cu un sistem adecvat de aerisire și încălzire. Succesele obținute de gospodă­ria­ noastră în acest sector se da­­toresc și­ faptului că consiliul de conducere a aplicat cu pricepere și în permanență principiul coin­teresării materiale. Punînd în va­loare însă toate posibilitățile de care dispunem, noi vom reuși ca în acest an să obținem peste 20 kg. miere de la fiecare fami­lie și în afară de aceasta o mare cantitate de ceară. Ing. MIHAI CREȚII G.A.C. DARABANI ZORI KOI­ TM. în fiecare duminică cinematopiatul „Luceafărul“ din Cîmpulunci prezintă pentru cei mai mici spectatori ai orașului cicluri de filme pentru copii; înaintea vizionărilor se organizează „dimineți de basm" sau con­cursuri de poezii. Fotografia vă prezintă un aspect din cadrul unui asemenea concurs care a avut loc la acest cinematograf. Foto: ADY BERGMANN Stima binemeritată Brigada artistică de agitație a căminului cultural Schit-Oră­­șeni - Botoșani, se bucură de multă stimă și popularitate. Programele prezentate sunt apre­ciate pentru că ele populari­zează rezultatele bune obținute de colectiviștii evidențiați in producție și critică totodată pe codași. In perioada de iarnă, de exemplu, In sat s-au pre­zentat 6 spectacole, iar in sa­tele vecine — 4. Programele intitulate „Țara mea, e țară dragă“, „Asta-i colectiva mea“ și „La noi in gospodărie, mun­că, cintec, veselie“ s-au bucu­rat de mult intercomunală­a succes, la faza celui de-al VII-lea concurs al formațiilor artistice de amatori, brigada artistică de agitație din satul nostru a fost promovată pen­tru faza raională. Membrii brigăzii, printre care Maria Chelani, Viorica Roma­­­­niuc, Soțica Avieriței, Aneta Aciobăniței, Garotina Cojocaru,­­ Maria Aciobăniței, Teodor Ro­­­­maniuc, Petru Părpăluță, Mir­­­­cea Aionoaie și Dumitru. Mar­­i dare sunt tineri colectiviști, e­­­­vidențiați în producție, eviden­­­­țiați și ca artiști amatori. Ei pun mult suflet in interpreta­rea rolurilor și se străduiesc, să redea aspecte cit mai semni­ficative din viata nouă a satu­lui, a colectiviștilor. Coresp. MIOARA CAZACINCU. . In mijlocul colectiviștilor Membrii unei brigăzi științi­­­­fice din Săveni au poposit în mijlocul colectiviștilor din A­­vrămeni. Cu această ocazie ei au dat răspuns la mai multe întrebări ale localnicilor refe­ritoare la probleme de agricul­tură, sanitare etc. Apoi, cei peste 250 colectiviști partici­panți la intîlnirea cu membrii brigăzii științifice au asistat la un spectacol, prezentat de ar­tiștii" tirhe.ton" Uiul cumlului cul­tural din localitate. Coresp. AURELIA CIORÄSCU. Pregătiri pentru comemorarea a 75 de ani de la moartea lui Mihail Eminescu In vederea de ani de la comemorării a 75 moartea marelui poet Mihail Eminescu, clasic al literaturii române. Consiliul de Miniștri a aprobat, printr-o ho­­tărire, instituirea unui Comitet național și un plan de măsuri pri­vind organizarea acestei come­morări. Marți a avut loc la Casa Scrii­torilor din Capitală ședința de constituire a Comitetului Națio­nal pentru­ organizarea comemo­rării a 75 de ani de la moartea lui Mihail Eminescu. Hotărîrea Consiliului de Miniș­tri prevede ca Uniunea Scriito­rilor să organizeze, în colaborare cu alte instituții culturale, între 5 și 15 iunie „Zilele Mihail E­­minescu“ în cadrul cărora se vor desfășura acțiuni­ menite să con­tribuie la adîncirea cunoașterii și studiului operei lui Mihail Eminescu, la răspîndirea ei în străinătate. Cu acest prilej vor avea loc sesiunea festivă comună a Aca­demiei R.P.R. și Uniunii Scriito­rilor deschiderea expoziției „E­­minescu" la Muzeul literaturii române; premiera piesei „Emi­nescu“ de Mircea Ștefănescu la Teatrul Național „I. L. Caragia­­le“, simpozioane, urmate de pro­grame artistice în Capitală și in principalele orașe din țară, în cadrul cărora vor conferenția personalități ale vieții noastre literare-culturale; in întreprin­deri, instituții, școli, case de cul­tură, cluburi și cămine culturale vor fi organizate conferințe pe tema „M. Eminescu — luceafă­rul poeziei romînești“. In univer­sități muncitorești și populare vor avea loc expuneri despre viața și opera lui Mihail Eminescu; Ministerul Transporturilor și Te­lecomunicațiilor va emite o serie de mărci poștale „Eminescu“ ; se vor edita mai multe volume cu­­prinzînd operele de bază­ ale poe­tului, precum și studiile de cri­tică și istorie literară privind creația eminesciană. (Agerpres) Teatrul de Stat „Mihail Emin­escu" din Botoșani, Nr. 5055 Cum am pregătit o zi cultural-educativă Mergînd pe linia organizării unor activități cit mai plăcute, bogate în conținut, pentru co­lectiviști, căminul cultural din comuna Satu Mare, raionul Ră­dăuți, a organizat în ziua de 1 martie 1964 o duminică cul­tural - educativă. Ne-am convins di­n proprie experiență că reușita orică­­rei acțiuni culturale depin­de de felul în care este pre­gătită și popularizată. In cele ce urmează voi arăta ce mă­suri a luat consiliul de condu­cere al căminului cultural în această direcție. Cu mai multe zile înainte, ne-am sfătuit cu mai mulți ac­tiviști culturali asupra progra­mului acestei zile de odihnă. In urma consfătuirii noastre, ne-am stabilit următorul pro­gram Ora 9—1î : Concurs de șahi și tenis de masă, dotat cu di­plome pentru cîștigători. Ora 11—13: Dimineață de basme pentru copii, în cadrul căreia se vor prezenta o serie de ghicitori literare. Ora 14—15: Conferința „Pă­­mintul și locul său în univers . Ora 15—16: Experiențe știin­țifice susținute de un grup de profesori de la școlile medii din Rădăuți. Ora 16—17 : Concurs „Cine știe cîștigă“ pe tema „Dezvol­tarea sectorului legumicol în G.A.C.“. Ora 17—18 :" Spectacol pre­zentat de brigada artistică de a­­gitație și soliștii vocali ai cămi­nului cultural. Ora 19: Prezentarea filmu­lui „Transportul“. Pentru a putea susține toate punctele acestui program în cele mai bune condițiuni am luat o serie de măsuri. fel, bibliotecara comunală Ast­ol­­tea DrUmnea a pregătit gh­i­ci lu­rile literare cu un­ grup de co­pii, îngrijîn­du-se, totodata, de popularizarea acțiunii în rîndul­­ copiilor. Pentru expunerea conferinței, tov. prof. Mihail Serediuc s-a pregătit amănun­țit pentru a putea vorbi pe cit posibil liber. De asemenea, și-a pregătit și materialul intuitiv necesar. In vederea susținerii experiențelor științifice, am ce­rut ajutorul comitetului raional de cultură și artă pentru a tri­mite un grup de profesori cu obiectele de laborator necesare. Regretăm însă faptul că n-am fost sprijiniți în această direc­ție, din care cauză experien­țele științifice n-au mai putut avea loc. In vederea bunei desfășurări a concursului „Cine știe cîș­tigă“, profesoara de agricultu­ră Zenovia Vatareșen a ținut două consultații cu cei înscriși, iar consiliul de conducere al gospodăriei colective a pus la dispoziție premiile necesare, în obiecte. De pregătirea progra­mului brigăzii artistice de agi­tație, intitulat :,Un șeptel me­reu mai mare —­ bucurie, bună­stare“ s-au ocupat instructo­rii formației: Viorica Mang și Gh. Apetrei. După ce au fost repartizate toate aceste sarcini, astfel ca fiecare tovarăș să cunoască bine ce are de făcut, am luat o serie de măsuri de populari­zare. S-au confecționat afișe, s-a comunicat prin stația de radioficare, iar consiliul de conducere ne-a ajutat foarte mult, luînd măsuri eficace de mobilizare a colectiviștilor. Tot­odată, s-au trimis invitații de­putaților prin care erau soli­citați să vină cu familiile lor și alegătorii din circumscripția electorală. A venit și duminica. Viscolul de afară nu i-a speriat pe oa­meni. Aceștia, în număr de peste 350, au urmărit cu multă atenție expunerea prezentată, explicațiile detailate. La ter­minare, colectiviștii au pus și o serie de întrebări, la care s-au dat răspunsuri competente. De mult interes din partea as­cultătorilor s-a bucurat și con­cursul. Fiecare răspuns dovedea o bună pregătire a candidaților. Strădania lor a fost răsplătită cu aplauze când juriul, format din președintele gospodăriei colec­tive, secretarul organizației de bază și directorul căminului cultural, a anunțat că se acordă colectiviștilor Toader Bădiliță și Petru Baboi premii în obiecte în valoare de 150 lei. De un frumos succes s-a bucurat și spectacolul brigăzii artistice de agitație, care a oglindit rezul­tatele frumoase obținute de crescătorii de animale din gos­podăria noastră, perspectivele de dezvoltare ale sectorului n zootehnic. După o scurtă pauză rulat filmul „Transportul“, iar cînd pe ecran a apărut cu­­vintul „Sfîrșit“, am avut cu­ toții bucuria reușitei unei ac­țiuni frumoase, instructive. R. BOTEZAT directorul căminului cultural Satu Mare, raionul Rădăuți Concurs „Cine știe cîștigă“ La Căminul cultural din Hli­­piceni - Botoșani s-a organizat un concurs gen „Cine știe cîș­tigă“ cu tema „Importanța sec­torului legumicol pentru dez­voltarea GAC“. Concurenții —­­membri ai cercului de legumi­cultura — au dovedit o bună pregătire, bip­ răspunsuri cla­re, pline de conținut, eviden­țiindu-se, în acest sens, tova­rășii Gheorghe Buda, Mihai Ba­lan, I. Erdic și alții. După terminarea concursului a urmat un frumos spectacol, compus dintr-un program al brigăzii artistice de agitație, dansuri și gimnastică. Coresp. N. NEAMȚU Constructorii au nevoie de mai mult sprijin din partea beneficiarilor Interes reciproc în același scop Lucrătorii Grupului 2 construc­ții Suceava au obținut anul tre­cut rezultate bune în activita­tea lor. Planul la producția glo­bală a fost îndeplinit un procent de 112,6 la sută și s-au realizat economii suplimentare la prețul de cost în valoare de 260.000 lei. In cursul anului au fost date în folosință 39 de obiective care la recepționare au primit califi­­cativele „bine“ și „foarte bine". La obținerea rezultatelor amin­tite au contribuit mult colabora­rea mai strînsă cu beneficiarii, sprijinul acestora în rezolvarea unor probleme ivite pe parcurs. Am executat anul trecut o serie de lucrări la fabrica de încălță­minte „Străduința“. Pentru aces­te lucrări nu aveam plan. Nu a­­veam, deci, nici materialele nece­sare. Conducerea întreprinderii și organizația de partid, prin mă­surile ce le-au luat, au asigurat desfășurarea normală a lucrărilor de construcții. Acest beneficiar s-a ocupat și de procurarea unoi importante cantități de materi­ale. Am reușit, astfel să creăm două hale industriale spațioase, care vor asigura perfecționarea continuă a procesului de produc­ție. Relațiile noastre cu beneficiarii nu se referă însă numai­­ la cola­borare în rezolvarea unor pro­bleme cu cele amintite. Benefici­arii trebuie să asigure din timp documentațiile și amplasamentele lucrărilor, pentru a crea posibi­litate constructorului să treacă la organizarea șantierului, să procure materialele, aparatura și confecțiile necesare. Unele ma­teriale au aprovizionare un regim normal de de 180 de zile. Dacă nu se asigură la timp do­cumentația, pe baza căreia se face comanda, începerea lucrări­lor se tărăgănează luni de zile. Și în prezent sunt unele unități care, nepredind încă documenta­ția, ne creează greutăți in procu­rarea materialelelor și instala­țiilor necesare. Așa se prezintă situația în cazul documentației pentru depozitul de legume de la Șcheia, S.M.T. Ilișești, blocu­rile cu încălzire centrală de la Gura Humorului, Rădăuți, Falt­­geni. Cu toate eforturile ge le vor depune, constructorii nu vor reuși să-și realizeze planul dacă beneficiarii lucrărilor amintite nu vor asigura, în cel mai scurt timp, documentația tehnică de execuție. Sunt frecvente cazurile cind be­neficiarii nu studiază cu aten­ție documentațiile. Ei vin apoi pe parcurs cu modificări, care generează mari cheltuieli nepro­ductive. Așa s-a întîmplat cu schimbarea amplasamentului la SM.T. Ilișești. Alteori, beneficiarii ne asigură și documentațiile și amplasamen­tele, dar nu deschid la timp fi­nanțările. La ora actuală­ Grupul 2 construcții are 2,4 milioane lei imobilizări în producție nedecon­tată. Aceasta determină cheltuieli neproductive în­ dobînzi de sute de mii lei, care influențează di­rect asupra prețului de cost al construcțiilor. In acest an, prin­tre unitățile care nu și-au înde­plinit încă obligațiile legale de deschidere a finanțărilor sunt: I.G.O. Suceava, Filatura-Fălticeni, S.M.T. Ilișești, secția comercială raională Rădăuți ș.a. Pentru buna desfășurare a lu­crărilor, beneficiarilor le revin și alte obligații. Ei trebuie să ob­țină diferite autorizații de sub­­traversări de străzi, racorduri de­­ apă, canal, electricitate etc., să urmărească desfășurarea normală a lucrărilor, calitatea acestora, să emită note de comandă pentru omisiunile de proiect. In foarte mică măsură este îndeplinită însă această obligație, iată cauza unor neînțelegeri, litigii între noi și beneficiari. Uneori sunt necesare Cel mai important aspect al re­lațiilor dintre constructor și bene­ficiar îl constituie predarea în ter­men, chiar mai devreme, a docu­mentației și amplasamentelor o­­biectivelor ce urmează să se atace. Așa cum o dovedește experiența, acest lucru are o influență hotă­­ritoare asupra realizării planului. Unii beneficiari ai noștri, ca I.G.O. Botoșani sau D.C.A. Suceava, au pr­edat la termen documentația tehnică și amplasamentele, au asi­gurat în permanență asistență teh­nică prin diriguiții de șantier. Re­zultatul acestei colaborări constă in faptul­ că lucrările acestor be­neficiari au fost date în folosință înainte de termen. Unii dintre beneficiari, însă, mani­festă neglijentă față de asigurarea documentației­ tehnice. Din această pe parcurs anumite precizări. Ele nu se fac la timp, de către be­neficiar, ceea ce duce la stagna­rea lucrărilor, la nerealizarea pro­ductivității și la ridicarea pre­țului de cost. De aceea, este necesar ca toți beneficiarii să țină în per­manență o strînsă legătură cu noi, constructorii, să rezolvăm operativ problemele ce se ridică pe parcurs, contribuind astfel la scurtarea duratei de execuție a lucrărilor, deoarece urmărim a­­celași scop. VASILE HRAB directorul Grupului 2 construc­ții Suceava cauză, anul trecut am întîmpinat destule greutăți în activitatea noas­tră. Deși au cunoscut încă din 1962 lucrările ce urmau să le construias­că, unii beneficiari n-au predat do­cumentațiile nici măcar la începu­tul lui 1963. Trustul regional gos­tat a prezentat cu mare întîrziere documentațiile pentru construcțiile de la G.A.S. Cătămărăști și G.A.S. Zăicești. Asemenea greutăți ne-au creat și unele STM. Aceasta a de­terminat nerespectarea termenului de dare în folosință a lucrărilor d­e la S.M.T. Bucecea, S.M.T. Drn­­geni și Școala de mecanici agri­coli din Botoșani. Documentația de execuție ne-a fost predată abia în lunile august și septembrie. Datoria beneficiarilor este ca, înainte de a ne-o preda nouă, să verifice cu atenție documentația tehnică pentru înlăturarea unor deficiențe și semnalarea din timp a eventualelor omisiuni. Dar nu toți beneficiarii fac acest lucru. Iată o altă cauză care duce la în­cetinirea ritmului de execuție, de­terminată de refacerea documen­tației sau așteptarea unor soluții tehnice noi. Asemenea cazuri s-au constatat la locuințe și la lucrările de la I.R.I.C. Suceava. Legat de a­­ceasta, vreau să amintesc și faptul că unii beneficiari, deși sunt obli­gați, nu predau, o dată cu docu­mentația, o serie de autorizații și avize de care este legată deschi­derea finanțării. Acest lucru s-a făcut doar la insistențele repetate ale constructorului. Din lipsa auto­rizațiilor de construcții, a întîrziat deschiderea finanțării la școala cu 8 săli de clasă din Botoșani și la toate lucrările de la magaziile C.R.R. Asistenta tehnică din partea be­neficiarilor, prin diriginții de șan­tier, are o influență pozitivă asupra bunei desfășurări a lucrărilor. Din păcate, și asupra acestei sarcini nu putem face aprecieri pozitive. Asistența tehnică este insuficientă. Problemele ce se ivesc pe parcurs se rezolvă cu întîrziere, de cele mai multe ori doar de către con­st­­uctor. In mod normal, pentru lucrările ale căror cantități depă­șesc pe cele prevăzute sau nepre­văzute în deviz, notele de comandă suplimentare trebuie să se întoc­mească de către dirigintele de șan­tier. La noi, insă, aceste no­te se întocmesc aproape ex­clusiv de către constructor. Ba mai mult, unii beneficiari ne cre­ează greutăți prin faptul că nu reglementează , operativ,­­aceste note pentru a obține vizele nece­­sare de la proiectanți. Verificarea situațiilor de plată nu este precedată întotdeauna de un control cantitativ și calitativ al lucrărilor. De cele mai multe orii diriginții de șantier verifică situa­țiile de plată din birou. Pentru ve­rificarea acestor situații, diriginții de șantier nu prezintă o planificare cu date precise. Deficiențe de a­­cest fel sunt create de diriginții de șantier de la SMT, GAS,, Agro­­sem și uneori de dirigintele de lu­crări de la magaziile C.R.R. In acest an, grupul nostru tre­buie să execute un însemnat vo­lum de lucrări. Adresăm benefi­ciarilor chemarea de a colabora mai strios cu noi, constructorii, de a manifesta interes față de execu­tarea lucrărilor, îndeplinindu-și obligațiile ce le revin și acordin­­du-ne sprijinul necesar. Spun a­­ceasta întrucît și în acest an sun­tem­ nevoiți să atacăm lucrări fără documentație, cu finanțare nedes­­ch­isă încă. Asemenea greutăți ne creează secția de învățământ pentru școala cu 8 săli de clasă din Li­­tenî, secția de gospodărie comu­nală pentru locuințe, C.A.R., G.A.S., S.M.T., Agrosem. Inlăturînd defi­ciențele semnalate în 1963 și cele care mai persistă în acest an, vom asigura îmbunătățirea activității pe șantierele de construcții, rea­lizarea în întregime a planului de investiții. CONSTANTIN SPIREA directorul Grupului 1 șantiere­i [UNK] Botoșani Despre documentație și asistență tehnică v [UNK]* x. * V k < <

Next