Zori Noi, octombrie 1964 (Anul 17, nr. 5227-5253)
1964-10-01 / nr. 5227
PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNIfj-VÄ f oegiî al comitetului regional suceava al p.m.s. ȘI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL Prin dezvoltarea Filaturii de in și cinspa din Fălticeni s-au dat in folosință noi de producție. Fotografia înfățișează un aspect din noua secție de rebobinat, spatii Calitatea firelor subțiri de in și cînepă poate fi îmbunătățită După cum s-a mai anunțat în ziarul nostru, nu de mult, la Fălticeni a avut loc o consfătuire tehnică a lucrătorilor din industria inului și cinepii, gazdă fiind filatura de in și cînepă din localitate. La consfătuire s-au dezbătut pe larg și probleme legate de îmbunătățirea calității firelor pentru diverse țesături produse de această ramură. Pornindu-se de la preindustrializarea tulpinilor de in și cînepă in topitorii, continuînd cu filaturile și încheind cu țesatoriile s-a arătat că peste tot mai există destule rezerve pentru îmbunătățirea calității produselor. S-a subliniat că sarcina principală a lucrătorilor din industria fibrelor liberiene este aceea de a îmbunătăți necontenit calitatea produselor și de a reduce prețul de cost astfel incit țesăturile de in să poată concura ca preț și aspect cu produsele similare din bumbac, mai ales că o serie de calități, cum ar fi rezistența mare la rupere, alungirea impermiabilitatea reduse, le reși comandă ca superioare țesăturilor din bumbac. Filatura de in și cînepă - Fălticeni a reușit să obțină unele rezultate bune în privința îmbunătățirii calității firelor și a creșterii sortimentului de fire subțiri. Prin modificarea constanței de torsiune la lîaier, s-a ajuns la creșterea fineței sortimentului la tors umed. Același lucru s-a făcut și la mașinile de tors, obținîndu-se o torsiune maximă de 590 răsucituri pe metru ,față de numai 517 răs./m. limită maximă proiectată. Experiența acumulată de colectivul filaturii fălticenene dovedește că obținerea unor fire de calitate superioară nu este posibilă decit dacă există un strict control al materialului și semifabricatelor, o supraveghere atentă a operațiilor manuale, efectuate în paralel cu cele mecanice. O intervenție greșită sau neîndemânatică se poate solda cu defecte. Iată de ce s-a pus un accent deosebit pe calificarea și ridicarea calificării oamenilor. Numai în cursul acestui an au fost calificați 100 de filaturi, in prezent își desfășoară activitatea două cursuri de calificare, fără scoaterea din producție, cu o durată de 3 luni, pentru filaturi și personal de deservire și întreținere, iar în curînd vor fi organizate alte cursuri similare și de specializare. Merită scos în evidență, și faptul că întreprinderea a colaborat strîns cu Institutul de cercetări textile în elaborarea tehnologiei aței cizmărești din fuior românesc, iar pe parcurs s-a îmbunătățit calitatea, astfel că în prezent ața ciznlcească mulțumește din punct de vedere calitativ consumatorii interni, existând condiții ca a ft produs să fie fabricat și pentru export. cu sprijinul I.c.T. s-a pus Tot în aplicare metoda de uscare în trepte a firelor crudei fierte și albite, prin care se obțin fire cu o hidrofilie mat îmbunătățită, cu o flexibilitate și rezistență la rupere superioare A.m, da, o imagine incompletă a colaborării cu specialiștii I.C.T.. dacă n-ar aminti și de tpligarea cu țune rezultate a muodei de dublă fierbere a fireloi,de in prin care se uniformizeazá mai bine culorile firelor și se evită apariția de porțiuni friterte, care provoacă [UNK] greutăți țesăturilor. Apoi s-a experimentat în laborator și semiindustrial albirea firelor de in fără fierbere, prin care se scurtează ciclul de finisăre cu circa 50 la sută, crește rezistența, firelor cu 8—10 la sută, duce la micșorarea pierderilor în greutate cu 50 la sută, iar consumul specific de energie și aburi scade cu aproximativ 70 la sută. O problemă care merită toată atenția este aceea a producerii de fire subțiri de in fin amestec cu fibre sintetice. Rezultatele experiențelor făcute la Filatura Fălticeni sunt încurajatoare și desigur că intr-un timp relativ scurt această chestiune va fi rezolvată cu succes. Fără îndoială, îmbunătățirea calității firelor depinde în mare măsură și de calitatea materiei prime. Topitoriile din regiunea noastră și-au îmbunătățit activitatea în preindustrializarea tulpinilor de in și cînepă, fapt oglindit și de scăderea numărului de refuzuri de la 23 în 1961, la 8 în perioadă ce a trecut de la începutul anului acesta. Dar, așa după cum s-a subliniat și în consfătuire, calitatea superioară a firelor trebuie asigurată încă din topitorii și posibilități in această privință există. Totuși Filatura din Fălticeni mai primește, atât din regiune cit și de la alte topitorii din țară, fibre neforțate corespunzător după culoare, cu puzderie aderentă într-un procent ridicat topite- DRAGOȘ CALIMAN (Continuare în pagina a 3-a). } ÎNAINTE de TERMEN însuflețit de exemplul imobilizator al comuniștilor, colectivul de muncă de la întreprinderea regională de întreținere (I.R.I.S.) continuă cu mult Suceava avînt întrecerea socialistă. Aceasta face ca decade cu decadă și lună de lună să se înscrie pe graficele ei noi succese. La 25 septembrie, buna vară, fă -îndu-se un calcul asupra rezultatelor obținute de la începuul anului ,s-a statat că planul Pe îl luni conera îndeplinit in proporție de 121,' la suta la producția globală și 103,7 la sută la producția marfă. Din bilanțul primelor 8 luni reiese că harnicii muncitori de la această tînără întreprindere suceveastă, profilată pe construcții metalice, timplărie mecanică și întreținere de utilaj tehnic, se mindrese și cu sume importante la capitolul economii și beneficii. Valoarea economiilor peste plan realizate la prețul de cost este de 102.000 lei, iar a beneficiilor, de 371.000 lei. Echipele de lăcătuși conduse de Nicolae Bernat și George Cracovschi și echipa de strungari condusă de Nicolae Gavrilă și-au adus o contribuție însemnată la îndeplinirea cu mult mai devreme a planului pe 9 luni. Modernizarea unor secții . In vederea unor condiții tot mai bune de lucru și pentru aplicarea unei tehnologii adecvate, la salina Cacica. In aceste zile, se lucrează intens la modernizarea unor secții. Astfel, se construiește o nouă hală pentru secția de brichete fenosan, un produs mult solicitat de către sectorul zootehnic. De asemenea, pentru buna întreținere a utilajului din subteran și de la suprafață se reconstruiesc cele două ateliere pentru sudură și forjă. TADEUS HOPULELE șef de echipă la sectorul producție Preocupare de seamă Colectiviștii din Dolhasca își îndreaptă întreaga atenție spre însămînțările de toamnă, lucrări ce sînt planificate a se sfîrși la 10 octombrie. Pînă de curînd, se insamînțaseră 246 ha. grîu și secară de toamnă și 25 ha. secară pentru masă verde. Consiliul de conducere, cu sprijinul organizației de partid, a luat toate măsurile ca muncile din actuala campanie să se desfășoare în cele mai bune condiții. Astfel, s-a întrebuințat numai sămânță tratată și selecționată (17.000 kg.) s-au administrat îngrășăminte naturale și chimice și arăturile in miriști s-au executat imediat după recoltare. Toate suprafețele s-au însămânțat incepînd cu 10 septembrie. In executarea lucrărilor la timp și de bună calitate s-au remarcat brigăzile a Il-a, a IV-a și nr. 12 și 13. MARIA CLAMPARU secretara organizației de partid Vizita în regiunea Galați a conducătorilor de partid și de stat GALAȚI 30 (Coresp, Agerpres): Tovarășii Gheorghe Gheorghiu- Dej, Chivu Stoica, Alexandru Bîrlădeanu, Gh. Gaston Marin, Gogu Radulescu, Gheorghe Rădoi, ministrul industriei construcțiilor de mașini, Janos Fazekas, ministrul industriei alimentare, au făcut în zilele de 29 și 30 septembrie o vizită în regiunea Galați. Conducătorii de partid și de stat au vizitat șantierul Combinatului siderurgic de la Galați și Combinatul chimic de la Brăila, nava trauter de pescuit oceanic . „Galați“, sosită de cîteva zile din prima cursă experimentală de pescuit, precum și faleza și scara monumentală — esplanadă din orașul Galați. In timpul vizitei, oaspeții au fost însoțiți de tovarășul Constantin Scarlat, membru al C. C. al P.M.R., prim - secretar al Comitetului regional Galați al Constantin Dumitrache, președintele Comitetului executiv al Sfatului popular regional Galați, și alți reprezentanți ai organelor locale de partid și de stat. De-a lungul traseului pe unde au trecut, oaspeții au fost întîmpinați cu căldură de oameni, ai muncii. Tovarășului Mao Tze din Președintele Comitetului Central al Partidului Comunist Chinez Tovarășului Liu Șao-fi Președintele Republicii Populare Chineze Tovarășului Ciu De Președintele Comitetului Permanent al Adunării Reprezentanților populari din întreaga Chină Tovarășului Ciu En-lai Premierul Consiliului de Stat al Republicii Populare Chineze DRAGI TOVARĂȘI, PEK 1N Cu prilejul marii sărbători a poporului chinez, a II-a aniversare a proclamării Republicii Populare Chineze, în numele Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român, al Consiliului de Stat, al Consiliului de Miniștri al Republicii Populare Romíne și al poporului romín, vă transmitem dumneavoastră și prin dumneavoastră întregului popor chinez un fierbinte salut frățesc și cele mai calde felicitări. Instaurarea Republicii Populare Chineze a încununat lupta revoluționară îndelungată dusă cu eroism și abnegație de poporul chinez, sub conducerea încercatului Partid Comunist Chinez în frunte cu tovarășul Mao Tze-dun, împotrivă forțelor coalizate ale reacțiunii interne și internaționale, a inaugurat o eră nouă in multimilenara istorie a Chinei. Victoria revoluției populare chineze, eveniment de uriașă însemnătate istorică, a zdruncinat din temelii, pozițiile imperialismului în Asia, a adus o contribuție considerabilă la schimbarea raportului de forțe pe plan mondial în favoarea socialismului, a dat un nou și puternic impuls mișcării de eliberare națională, luptei pentru progres social și pentru pace în lume. Luîndu-și soarta în propriile mâni, harnicul și înzestratul popor chinez, călăuzit de partidul său comunist, a înfăptuit adinci transformări revoluționare în toate domeniile vieții sociale, a desfășurat o gigantică, muncă constructivă, obținînd remarca GHEORGHE GHEORGHU 1-CEJ PRIM-SECRETAR AL COMITETULUI CENTRAL AI PARTIDULUI MUNCITORESC ROMIN, PREȘEDINTELE CONSILIULUI DE STAT AL REPUBLICII POPULARE ROMINE Textul acestui mesaj de felicitări a fost înmînat de tovarășul Ion Gheorghe Maurer tovarășului bile realizări în dezvoltarea economiei și culturii, în opera de construire a socialismului. Succesele Chinei Populare, ale tuturor țărilor socialiste sporesc continuu uriașa forță materială și moral-politică a sistemului mondial socialist, înrîurirea pe care acesta o exercită asupra dezvoltării sociale contemporane. In rezolvarea problemelor vieții internaționale, în lupta dusă de țările socialiste, de celelalte forțe iubitoare de pace pentru zădărnicirea acțiunilor agresive ale imperialismului, pentru menținerea și consolidarea păcii, Republica Populară Chineză are un rol de mare însemnătate. Nutrind sentimente de adîncă prietenie și stimă față de poporul, frate chinez, poporul român se bucură din toată inima de marile succese obținute în cei 15 ani de existență a Chinei Populare. . Ne exprimăm convingerea că relațiile de prietenie frățească, colaborare și întrajutorare tovărășească dintre popoarele romín și chinez, dintre Republica Populară Română și R. P. Chineză se vor dezvolta continuu pe baza trainică a marxism-leninismului, în interesul ambelor popoare, al unității și Coeziunii țărilor socialiste, al cauzei socialismului și păcii. In această zi de mare sărbătoare, vă adresăm, dragi tovarăși, dumneavoastră și întregului popor chinez, cele mai sincere urări de noi succese în făurirea vieții noi, in înflorirea patriei socialiste. Să trăiască, și să se întărească prietenia frățească dintre popoarele român și chinez ! ION GHEORGHE MAURER PREȘEDINTELE CONSILIULUI DE MINIȘTRI AL REPUBLICII POPULARE ROMÎNE Ciu F nlai, cu prilejul întrevederii pe care a avut-o la Pekin in ziua de 29 septembrie. Cu prilejul celeie-a 15-a aniversări a proclamării R. P. Chineze ADUNAREA FESTIVĂ DIN CAPITALĂ Miercuri după-amiază, la Teatrul de Operă și Balet al I.P. Române din București, a avut loc o adunare festivă organizată de Comitetul Executiv al Sfatului Popular al Capitalei și Institutul român pentru relațiile culturale cu străinătatea, cu prilejul celei de-a XV-a aniversări a proclamării Republicii Populare Chineze. Au participat Gheorghe Apostol, membru al Birou-Breiterhofer, membru al C.C. al P.M.R., membru al Consiliului de Stat, Bujor Almason, membru al C.C. al P.M.R., ministrul minelor și energiei electrice, Ghizela Vass, membru al C.C. al P.M.R., Petre Constantinescu- Iași, membru al Consiliului de Stat, Voinea Marinescu, ministrul sănătății și prevederilor sociale, reprezentanți ai conducerii lui Politic al C.C. al P.M.R., a unor instituții centrale și orgaprim-vicepreședinte al Consiliului de Miniștri, Avram Bunaciu, vicepreședinte al Consiliului de Stat, Cornelii Mănescu, ministrul afacerilor externe. Autonizații obștești, academicieni și alți oameni de știință, cultură și artă, generali și ofițeri superiori. Au fost prezenți șefii unor misiuni diplomatice acreditați în R.P. Română și alți membri ai Corpului diplomatic. Au fost intonate imnurile de stat ale R.P. Chineze și R.P. Române. Adunarea a fost deschisă de Octar Livezeanu, vicepreședinte al IRRCS. A luat apoi cuvîntul Gheorghe Mihoc, rectorul acad. Universității București. A vorbit apoi ambasadorul R.P. Chineze la București, Liu Fan. La încheierea adunării a fost prezentat un spectacol artistic. (Agerpres). .,Orășelul“ zootehniei Z IST [UNK]_g___-e3Ljin. __ cei mai vrednici oameni de aici. Trecem apoi în sala mare a clubului. Ordinea și curățenia ce doiua șe,arăta rrtoriorită. Pcs—un orășel, de vale... noastră“ îți oferea imaginea unui aici, aspectul general al ciste noapte ,plouase Kși seră— Care orășel? — întrebai cu mic și pitoresc orășel. 11 111 p.[] nd,nP]esn dintre cele șase cu frig. Cu toate aces nedumerire. Aici totul e nou, ispititor de mai Pacu etea, in largul lanurilor, aduri în—. Se pare că n-ați mai fost IX nou și de proaspăt: când Acum n-aveți de văzut prea du și roadele muncii, de un an, pe la noi, remarcăm el cu surprinstrucțiile ce se aliniază de multe; oamenii sunt prin sectoare, colectiviștii de la G.A.C. „Lupta dhere. Dacă n-aveți nimic impoo parte și de alta a tinerei liziere tmn plecați cu turmele și cirenoastră“ Săveni se simțeau în largul lor. Și unde cărați borhotul? . intervenii eu; de salcîm, de-a lungul aleilor z^e la păscut, alții, după hrana largi ornate de zeii tineri, mobi- animalelor, intr-un cuvint, sînt — Umblă oamenii ca suveicile. Nhimitm tizatoarele panouri ce au înflorit ln producție, accentua viceprece să-i faci, timpul n-așteaptă și 8 Kgll LIjLttji pe tot parcursul căilor de acces ședințele. Către seară, însă, se lucrul trebuie împlinit!... ’ ■ ' ' 1 ' spre bogatele izvoare ale bună reîntorc și, după ce pun ordine Comunista Mina Ciobanu, pre- txivă îl puteți cunoaște tot a stăzii, oglinda argintie a iazului, toate, poposesc pentru cîteva ședința colectivei, n-apucă să-și culca , trebuie să ajung neîntîi bulgării albi ai gălăgioaselor pas- clipe, și pe aici pentru a lua cite termine firul vorbelor, solicitată ziar acolo. E sectorul de care mipede, dar și mai noi ca toate, O carte, de la biblioteca clubului, fiind, în rezolvarea unei probleme răspund și... realizările înzestraților zooteha pentru a asculta radioul urgente. — Eu chiar aș insista să mer niști, cu fiecare zi tot mai îmbu- iama, activitățile cultural-educam: Ne-a venit borhotul in gară, geți, mă îndemnă tinăra .-ingineră curatoare, tine sunt mult mai variate, mai trebuie să-l ridicăm... Eugenia Bora n-o sa regretați. — Acesta-i clubul zootehniști- bogate. Aici funcționează cercii — Intr-adevăr, trebuie, cam- Cîteva clipe după aceea, pe pan- lor! L-am durat din economiile nie agrozootehnice, se dau speculetă președinta oarecum luată glica drumului de țară coboram realizate la celelalte construcții și tacole, se organizează concursuri prin surprindere de această veste, cu șareta în „orășelul“ de la am rezolvat astfel una din marile alte activități instructiv-edu Dădu însă imediat soluția: prin plalele lanurilor, „orășelul zoo- probleme ridicate in fața noastră cative, mele atelaje care vin de la cîmp tfiniei“, cum își denumesc loce necesitatea lărgirii orizontului — O bună parte din metodele pleacă la gară!... Dumneata ce câlnieii sectorul zootehnic de cunoștințe al oamenilor. Pen bune de lucru practicate cu suc spui tovarășe Voitovici ? ,Denumirea aceasta sugestivă petru că tot ni-i in treacăt, veni cu cei de către zootehniștii noștr Comunistul Constantin Voito- care o aflasem pe deplin justifi- propunerea vicepreședintele, eu a!C* le-au deprins și, drept urinei, vicepreședintele gospodăriei cțtă i-au dat-o întemeietorii și aș, zice să dăm o aită și pe aici, mare, pină la 15 septembrie acest colective, nu află o soluție mai răpinii lui, harnicii colectiviști La intrare ne întimpina gazeta cumpănită , așa gindise și el, de la Săveni. Și, intr-adevăr, de de perete „Zootehnistul"". Prin in- OCTAVIAN TEMNEANU , distantă și chiar din apropiere remediul ei aveam să fac foarte icorul zootehnic al G.A.C. „Lupta curînd cunoștință cu unii dintre „ .____________________ (Continuare în pagina a 2-a) Furnalul de var de la Izvorul Alb — Câmpulung.