Zori Noi, octombrie 1964 (Anul 17, nr. 5227-5253)

1964-10-01 / nr. 5227

PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNIfj-VÄ f oeg­iî al comitetului regional suceava al p.m.s. ȘI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL Prin dezvoltarea Filaturii de in și cinspa din Fălticeni s-au dat in folosință noi de producție. Fotografia înfățișează un aspect din noua secție de rebobinat, spatii Calitatea firelor subțiri de in și cînepă poate fi îmbunătățită După cum­­ s-a mai anunțat în ziarul nostru, nu de mult, la Fălticeni a avut loc o consfă­tuire tehnică a lucrătorilor din industria inului și cinepii, gazdă fiind filatura de in și cînepă din localitate. La consfătuire s-au dezbătut pe larg și proble­me legate de îmbunătățirea ca­lității firelor pentru diverse țe­sături produse de această ra­mură. Pornindu-se de la prein­­dustrializarea tulpinilor de in și cînepă in topitorii, continuînd cu filaturile și încheind cu țe­­satoriile s-a arătat că peste tot mai există destule rezerve pen­tru îmbunătățirea­ calității pro­duselor. S-a subliniat c­ă sarcina principală a lucrătorilor din in­dustria fibrelor liberiene este aceea de a îmbunătăți necontenit calita­tea produselor și de a reduce prețul de cost astfel incit țesăturile de in să poată concura ca preț și aspect cu produsele­­ similare­­ din bumbac, mai ales că o serie de calități, cum ar fi rezistența mare la rupere, alungirea impermiabilitatea reduse, le re­și comandă ca superioare țesături­lor din bumbac. Filatura de in și cînepă - Făl­ticeni a reușit să obțină unele rezultate bune în privința îm­bunătățirii calității firelor și a creșterii sortimentului de fire subțiri. Prin modificarea con­stanței de torsiune la lîaier, s-a ajuns la creșterea fineței­ sorti­mentului la tors umed. Același lucru s-a făcut și la mașinile de tors, obținîndu-se o torsiune maximă de 590 răsucituri pe metru ,față de numai 517 răs./m. limită maximă proiectată. Expe­riența acumulată de colectivul filaturii fălticenene dovedește că obținerea unor fire de cali­tate superioară nu este posibilă decit dacă există un strict con­trol al materialului și semifabri­catelor, o supraveghere atentă a operațiilor manuale, efectuate în paralel cu cele mecanice. O­ intervenție greșită sau neînde­mânatică se poate solda cu de­fecte. Iată de ce s-a pus un ac­cent deosebit pe calificarea și ridicarea calificării oamenilor. Numai în cursul acestui an au fost calificați 100 de filaturi, in prezent­ își desfășoară activitatea două cursuri de calificare, fără scoaterea din producție, cu o du­rată de 3 luni, pentru filaturi și personal de deservire și între­ținere, iar în curînd vor­ fi or­ganizate alte cursuri similare și de specializare. Merită scos în evidență, și fap­tul că întreprinderea a colaborat strîns cu Institutul de cercetări textile în elaborarea tehnologiei aței cizmărești din fuior româ­­nesc, iar pe parc­urs s-a îmbună­tățit calitatea, astfel că în pre­zent ața ciznlcească mulțumește din punct de vedere calitativ consumatorii interni, existând condiții ca a­ f­t produs să fie fabricat și pentru export. cu sprijinul I.c.T. s-a pus Tot în aplicare metoda de uscare în trepte a firelor crudei fierte și albite, prin care se obțin fire cu o hidrofilie ma­t îmbunătățită, cu o flexibilitate și rezistență­ la ru­pere superioare A.m, da, o ima­gine incompletă a colaborării cu specialiștii I.C.T.. dacă­ n-ar­ aminti și de tpligarea cu ț­­une rezultate a muodei de dublă fierbere a fireloi­,de in prin care se uniform­izeazá mai bine cu­lorile firelor și se evită apariția de porțiuni friterte, care pro­voacă­­ [UNK] greutăți țesăturilor. Apoi s-a experimentat în­­ laborator și semiindustrial albirea firelor de in fără fierb­ere, prin care se scurtează ciclul de­ finisăre cu circa 50 la sută, crește rezisten­ța, firelor cu 8—­10 la sută, duce la­ micșorarea pierderilor în gre­utate cu 50 la sută, iar con­sumul specific­­ de­­ energie și aburi scade cu aproximativ 70 la sută. O problemă care merită toată atenția este aceea a produ­cerii de fire subțiri de in fin a­­mestec cu fibre sintetice. Rezul­tatele experiențelor făcute la Fi­latura Fălticeni sunt încuraja­toare și desigur că intr-un timp relativ scurt această chestiune va fi rezolvată cu succes. Fără îndoială, îmbunătățirea calității firelor depinde în mare măsură și de calitatea materiei prime. Topitoriile din regiunea noastră și-au îmbunătățit acti­vitatea în preindustrializarea tul­pinilor de in și cînepă, fapt o­­glindit și de scăderea număru­lui de refuzuri de la 23 în 1961, la 8 în perioadă ce a trecut de la începutul anului acesta. Dar, așa după cum s-a subliniat și în consfătuire, calitatea superi­oară a firelor trebuie asigurată încă din­ topitorii și posibilități in această privință există. Totuși Filatura din Fălticeni mai pri­mește, at­ât d­in regiune cit și de la­ alte topitorii din țară, fibre neforțate corespunzător după culoare, cu puzderie aderentă într-un procent ridicat­­ topite- DRAGOȘ CALI­MAN­­ (Continuare în pagina a 3-a). } ÎNAINTE de TERMEN însuflețit de exemplul imobili­­zator al comuniștilor, colectivul de muncă de la întreprinderea re­gională de întreținere (I.R.I.S.) continuă cu mult Suceava avînt întrecerea socialistă. Aceasta face ca decade cu decadă și lună de lună să se înscrie pe grafi­cele ei noi succese. La 25 sep­tembrie, buna­ vară, fă -îndu-se un calcul asupra rezultatelor obținute de la începuu­l anului ,s-a statat că planul Pe îl luni con­era îndeplinit in proporție de 121,'­ la suta la producția globală și 103,7 la sută la producția marfă. Din bilanțul primelor 8 luni reiese că harnicii muncitori de la această tînără întreprindere suceveastă, profilată pe construcții metalice, timplărie­ mecanică și întreținere de utilaj tehnic, se m­indre­se și cu sume importante la capitolul economii și beneficii. Valoarea economiilor peste plan realizate la prețul de cost este­ de 102.000 lei, iar a beneficiilor, de 371.000 lei. Echipele de lăcătuși conduse de Nicolae Bernat și George Cracovschi și echipa de strungari condusă de Nicolae Ga­­vrilă și-au adus o contribuție în­semnată la îndeplinirea cu mult mai devreme a planului pe 9 luni. Modernizarea unor secții . In vederea unor condiții tot mai bune de lucru și pentru apli­carea unei tehnologii adecvate, la salina Cac­ica. In aceste zile, se lucrează intens la moderniza­rea unor secții. Astfel, se con­struiește o nouă hală pentru sec­ția de brichete fenosan, un pro­dus mult solicitat de către sec­torul zootehnic.­­ De asemenea, pentru buna întreținere a utila­jului din subteran și de la supra­față se reconstruiesc cele două ateliere pentru sudură și forjă. TADEUS HOPULELE șef de echipă la sectorul producție Preocupare de seamă Colectiviștii din Dolhasca își îndreaptă întreaga atenție spre însămînțările de toamnă, lucrări ce sînt planificate a se sfîrși la 10 octombrie. Pîn­ă de curînd, se insamînța­­seră 246 ha. grîu și secară de toamnă și 25 ha. secară pentru masă verde. Consiliul de condu­cere, cu sprijinul organizației de partid, a luat toate măsurile ca muncile din actuala campanie să se desfășoare în cele mai bune condiții. Astfel, s-a întrebuințat numai sămânță tratată și selec­ționată (17.000 kg.) s-au adminis­trat îngrășăminte naturale și chi­mice și arăturile in miriști s-au executat imediat după recoltare. Toate suprafețele s-au însămânțat incepînd cu 10 septembrie. In e­­xecutarea lucrărilor la timp și de bună calitate s-au remarcat brigăzile a Il-a, a IV-a și nr. 12 și 13. MARIA CLAMPARU secretara organizației de partid Vizita în regiunea Galați a conducătorilor de partid și de stat GALAȚI 30 (Coresp, Agerpres): Tovarășii Gheorghe Gheorghiu- Dej, Chivu Stoica, Alexandru Bîr­­lădeanu, Gh. Gaston Marin, Gogu Radul­escu, Gheorghe Rădoi, mi­nistrul industriei construcțiilor de mașini, Janos Fazekas, minis­trul industriei alimentare, au fă­cut în zilele de 29 și 30 septem­brie o vizită în regiunea Galați. Conducătorii de partid și de stat au vizitat șantierul Combi­natului siderurgic de la Galați și Combinatul chimic de la Bră­ila, nava trauter de pescuit o­­ceanic . „Galați“, sosită de cîteva zile din prima cursă experimen­tală de pescuit, precum și faleza și scara monumentală — espla­nadă din orașul Galați. In timpul vizitei, oaspeții au fost însoțiți de tovarășul Constan­tin Scarlat, membru al C. C. al P.M.R., prim - secretar al Comi­tetului regional Galați al Constantin Dumitrache, președin­tele Comitetului executiv al Sfa­tului popular regional Galați, și alți reprezentanți ai organelor locale de partid și de stat. De-a lungul traseului pe unde au trecut, oaspeții au fost întîm­­­pi­na­ți cu căldură de oameni, ai muncii. Tovarășului Mao Tze­ din Președintele Comitetului Central al Partidului Comunist Chinez Tovarășului Liu Șao-fi Președintele Republicii Populare Chineze Tovarășului Ciu De Președintele Comitetului Permanent al Adunării Reprezentanților populari din întreaga Chină Tovarășului Ciu En-lai Premierul Consiliului de Stat al Republicii Populare Chineze DRAGI TOVARĂȘI, P­E­K 1­N Cu prilejul marii sărbători a poporului chinez, a II-a aniversare a proclamării Republicii Popu­lare Chineze, în numele Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român, al Consiliului de Stat, al Consiliului de Miniștri al Republicii Popu­lare Romíne și al poporului romín, vă transmitem dumneavoastră și prin dumneavoastră întregului po­por chinez un fierbinte salut frățesc și cele mai calde felicitări. Instaurarea Republicii Populare Chineze a în­cununat lupta revoluționară îndelungată du­să cu eroism și abnegație de poporul chinez, sub con­ducerea încercatului Partid Comunist Chinez în frunte cu tovarășul Mao Tze-dun, împotrivă forțe­lor coalizate ale reacțiunii interne și internațio­nale, a inaugurat o eră nouă in multimilenara isto­rie a Chinei. Victoria revoluției populare­ chineze,­ eveniment de uriașă însemnătate istorică, a zdrun­cinat din temelii, pozițiile imperialismului în Asia, a adus o contribuție considerabilă la schimbarea raportului de forțe pe plan mondial în favoarea socialismului, a dat un nou și puternic impuls mișcării de eliberare națională, luptei pentru pro­gres social și pentru pace în lume. Luîndu-și soarta în propriile mâni, harnicul și înzestratul popor chinez, călăuzit de partidul său comunist, a înfăptuit adinci transformări revoluțio­nare în toate domeniile vieții sociale, a desfășurat o gigantică, muncă constructivă, obținînd remarca­ GHEORGHE GHEORGHU 1-CEJ PRIM-SECRET­AR AL COMITE­TULUI CENTRAL AI­ PARTI­DULUI MUNCITORESC ROMIN, PREȘEDINTELE CONSILI­ULUI DE STAT AL­ REPUBLICII POPULARE ROMINE Textul acestui mesaj de felicitări a fost înmî­­nat de tovarășul Ion Gheorghe Maurer tovarășului bile realizări­­ în dezvoltarea economiei și­ culturii, în opera de construire a socialismului. Succesele Chinei Populare, ale tuturor țărilor socialiste spo­resc continuu uriașa forță materială și moral-po­­litică a sistemului mondial socialist, înrîurirea pe care acesta o exercită asupra dezvoltării sociale contemporane. In rezolvarea problemelor vieții in­ternaționale, în lupta dusă de țările socialiste, de celelalte forțe iubitoare de pace pentru zădărnici­rea acțiunilor agresive ale imperialismului, pentru menținerea și consolidarea păcii, Republica Popu­lară Chineză are un rol de mare însemnătate. Nutrind sentimente de adîncă prietenie și stimă față de poporul, frate chinez, poporul român se bucură din toată inima de marile succese obținute­­ în cei 15 ani de existență a Chinei Populare. . Ne exprimăm convingerea că relațiile de prie­tenie frățească, colaborare și întrajutorare tovără­șească dintre popoarele romín și chinez, dintre Re­publica Populară Română și R. P. Chineză se vor dezvolta continuu pe baza trainică a marxism-leni­­nismului, în interesul ambelor popoare, al unității și Coeziunii țărilor socialiste, al cauzei socialismu­lui și păcii. In această zi de mare sărbătoare, vă adresăm, dragi tovarăși, dumneavoastră și întregului popor chinez, cele mai sincere urări de noi succese în făurirea vieții noi, in­­ înflorirea patriei socialiste. Să trăiască, și să se întărească prietenia fră­țească dintre­ popoarele român și chinez ! ION GHEORGHE MAURER PR­EȘEDIN­TELE CONSILIULUI­­ DE MINIȘTRI AL REPUBLICII POPULARE ROMÎNE Ciu F­ n­lai, cu prilejul întrevederii pe care a avut-o la Pekin in ziua de 29 septembrie. Cu prilejul celei­­­e-a 15-a aniversări a proclamării R. P. Chineze ADUNAREA FESTIVĂ DIN CAPITALĂ Miercuri după-a­miază, la Tea­trul de Operă și Balet al I­.P. Române din București, a avut loc o adunare festivă organizată de Comitetul Executiv al Sfatului Popular al­ Capitalei și Institu­tul român pentru relațiile cultu­rale cu străinătatea, cu prilejul celei de-a XV-a­ aniversări a pro­clamării Republicii Populare Chineze. Au participat Gheor­ghe Apostol, membru al Birou-Breiterhofer, membru al C.C. al P.M.R., membru al Consiliului de Stat, Bujor Almason,­ membru al C.C. al P.M.R., ministrul mi­nelor și energiei electrice, Ghize­­la Vass, membru al C.C. al P.M.R., Petre Constantinescu- Iași, membru al Consiliului de Stat, Voinea Marinescu, minis­trul sănătății și prevederilor so­ciale, reprezentanți ai conducerii lui Politic al C.C. al P.M.R., a unor instituții centrale și orga­prim-vicepreședinte al Consiliu­lui de Miniștri, Avram Bunaciu, vicepreședinte al Consiliului de Stat, Cornelii­ Mănescu, minis­trul afacerilor externe. Auton­­izații obștești, academicieni și alți oameni de știință, cultură și artă, generali și ofițeri superiori. Au fost prezenți­­ șefii unor misiuni diplomatice acreditați în R.P. Română și alți membri ai Corpului diplomatic. Au fost intonate imnurile de stat ale R.P. Chineze și R.P. Ro­mâne. Adunarea a fost deschisă de Octar Livezeanu, vicepreședinte al IRRCS. A luat apoi cuvîntu­l Gheorghe Mi­hoc, rectorul acad. Uni­versității București. A vorbit apoi ambasadorul R.P. Chineze la București, Liu Fan. La încheierea adunării a fost prezentat un spectacol artistic. (Agerpres). .,Orășelul“ zootehniei Z IST­­ [UNK]_­g___-e3L­jin. __ cei mai vrednici oameni de aici. Trecem apoi în sala mare a clu­bului. Ordinea și curățenia ce do­iua șe­,arăta rrtoriorită. Pcs­­—un orășel, de vale... noastră“ îți oferea imaginea unui aici, aspectul general al cis­te noapte ,plouase Kși se­ră­­— Care orășel? — întrebai cu mic și pitoresc orășel. 11 111 p.[] nd­­,nP]esn dintre cele șase cu frig. Cu toate ace­s­ nedumerire. A­ici totul e nou, ispititor de m­ai P­acu e­tea, in largul lanurilor, aduri în­­—. Se pare că n-ați mai fost IX nou și de proaspăt: cân­­d Acum n-aveți de văzut prea du­ și­ roadele muncii, de un an, pe la­ noi, remarcăm el cu sur­prin­­strucțiile ce se aliniază de multe; oamenii sunt prin sectoare, colectiviștii de la G.A.C. „Lupta dhere. Dacă n-aveți nimic impo­­o parte și de alta a tinerei liziere tmn­ plecați cu turmele și cire­noastră“ Săveni se simțeau în largul lor. Și unde cărați borhotul? . intervenii eu;­­ de salcîm, de-a lungul aleilor z^e la păscut, alții, după hrana largi ornate de zeii tineri, mobi- animalelor, intr-un cuvint, sînt — Umblă oamenii ca suveicile. Nhimitm tizatoarele panouri ce au înflorit­­ ln producție, accentua vicepre­ce să-i faci, timpul­­ n-așteaptă și 8 Kgll LIjLttji pe tot parcursul căilor de acces ședințele. Către seară, însă, se lucrul trebuie împlinit­!... ’ ■ ' ' 1 ' spre bogatele izvoare ale bună­ reîntorc și, după ce pun ordine Comunista Mina Ciobanu, pre- txivă îl­ puteți cunoaște tot a­ stăzii, oglinda argintie a iazului, toate, poposesc pentru cîteva ședința colectivei, n-apucă să-și culca , trebuie să ajung neîntîi­ bulgării albi ai gălăgioaselor pas- clipe, și pe aici pentru a lua cite termine firul vorbelor, solicitată zi­ar acolo. E sectorul de care mipede, dar și mai noi ca toate, O carte, de la biblioteca clubului, fiind, în rezolvarea unei probleme răspund și... realizările înzestraților zooteh­­a pentru a asculta radioul­ urgente. — Eu chiar aș insista să mer­ niști, cu fiecare zi tot mai îmbu- iam­a, activitățile cultural-educa­m: Ne-a venit borhotul in gară, geți, mă îndemnă tinăra .-ingineră curatoare, tine s­unt mult mai variate, mai trebuie să-l­­ ridicăm... Eugenia Bora­ n-o sa regretați. — Acesta-i clubul zootehniști- bogate. Aici funcționează cercii — Intr-adevăr, trebuie, cam- Cîteva clipe după aceea, pe pan- lor! L-am durat din economiile n­ie agrozootehnice, se dau spec­uletă președinta oarecum luată glica drumului de țară coboram realizate la celelalte construcții și tacole, se organizează concursuri prin surprindere de această veste, cu șareta în „orășelul“ de la am rezolvat astfel una din marile­­ alte activități instructiv-edu Dădu însă imediat soluția: prin plalele lanurilor, „orășelul zoo- probleme ridicate in fața noastră cative, mele atelaje care vin de la cîmp tfiniei“, cum își denumesc lo­­ce necesitatea lărgirii orizontului — O bună parte din metodele pleacă la gară!... Dumneata ce câlnieii sectorul zootehnic­ de cunoștințe al oamenilor. Pen­ bune de lucru practicate cu suc spui tovarășe Voitovici ? ,Denumirea aceasta sugestivă pe­tru că tot ni-i in treacăt, veni cu cei de către zootehniștii noștr Comunistul Constantin Voito- care o aflasem pe deplin justifi- propunerea vicepreședintele, eu a!C* le-au deprins și, drept ur­inei, vicepreședintele gospodăriei cț­tă i-au dat-o întemeietorii și aș, zice să dăm o­­ aită și pe aici, mare, pină la 15 septembrie acest colective, nu află o soluție mai răpinii lui, harnicii colectiviști La intrare ne întimpina gazeta cumpănită , așa gindise și el, de la Săveni. Și, intr-adevăr, de de perete „Zootehnistul"". Prin in- OCT­AVIAN TEMNEANU , distantă și chiar din apropiere rem­ediul ei aveam să fac foarte ic­orul zootehnic al G.A.C. „Lupta curînd cunoștință cu unii dintre „ .____________________ (Continuare în pagina a 2-a) Furnalul de var de la Izvorul Alb — Câmpulung.

Next