Zori Noi, decembrie 1964 (Anul 17, nr. 5279-5305)
1964-12-01 / nr. 5279
organal comitetului regional suceava AL p.m.r. ȘI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL • ÎN ÎNTREPRINDERILE FORESTIERE DIN RAIONUL RĂDĂUȚI: " — . ■ Mai multă atenție îndeplinirii planului In mod ritmic și la toți indicatorii Luna trecută, cînd venea vorba despre realizarea principalilor indicatori de plan, la cele două întreprinderi forestiere din raionul Rădăuți, Falcău și Rădăuți — se foloseau, îndeosebi refrene de sinteză: „Cumulat, pe 10 luni, avem depășiri" sau, „Valoric, stăm bine“.. Ele sunt, intr-adevăr, întemeiate. La I.F. Falcău, bunăoară, planul producției globale pe 10 luni a fost depășit cu 2,07 la sută, iar al producției marfă cu 1,72 la sută, productivitatea proporție muncii s-a realizat în de 100,47 la sută, la prețul de cost s-au obținut 51.000 lei economii peste plan. Pe aceeași perioadă, la I.F. Rădăuți valoarea producției globale realizate a fost mai mare față de cea planificată cu 4.414.000 lei, iar a producției marfă cu aproape 17.000.000 lei. La întreaga producție marfă s-au realizat și 314.000 lei economii peste planul de reducere a prețului de cost. Luate aparte, fiecare dintre cifrele enumerate exprimă, desigur, o bună dovadă a rezultatelor eforturilor pe care colectivele de muncă ale celor două întreprinderi, sub îndrumarea organizațiilor de partid, le-au depus pentru creșterea producției și reducerea prețului ei de cost. Dar situațiile globale, calculate cumulat, pe mai multe luni, sau exprimate valoric ascund și o serie de deficiențe, mai ales in ce privește ritmicitatea producției și îndeplinirea planului pe sortimente. O asemenea apreciere, e valabilă și pentru întreprinderile forestiere Falcău și Rădăuți. De ce? Pentru că atit.la I.F. Falcău, cit și la I. P. Rădăuți au fost perioade cînd sarcinile de plan nu s-au îndeplinit ritmic, lună de lună și decadă cu decadă, la toți indicatorii și la toate sortimentele. La I.F. Falcău, după cum a reieșit și la conferința organizației de partid pe întreprindere, ritmul întrecerii socialiste a căpătat în ultimele luni forma unei sinusoide: in continuă creștere pînă la 23 August, in ușoară scădere in următoarele săptămîni și din nou in creștere după ce comitetul de partid a analizat cauzele depășirii prețului de cost pe 9 luni. Din același motiv nici situația încheiată pe 10 luni nu-i pe deplin satisfăcătoare. Producția globală a fost intr-adevăr depășită, dar mai mult pe seama depășirii numărului mediu scriptic de muncitori și mai puțin pe seama creșterii productivității muncii. Au rămas nerealizate și 3 sortimente: cherestea de rășinoase, traverse normale și crăci legate în snopiîntrucât conducerea întreprinderii, ca de altfel și comitetul de partid, s-au mulțumit uneori cu faptul că situațiile calculate cumulat reflectau îrdeplinirea sarcinilor pe o anumită perioadă de timp și nu au manifestat destulă grijă pentru ritmicitatea producției și îndeplinirea planului la toți indicatorii, în acest mod au fost privite lucrurile și la sectoare. Sectorul II Jirodina și-a făcut chiar un obicei de a da „asal■tul“ cu producția către sfârșitul lunilor, și, mai ales a trimestrei lor. In această practică își au rădăcina și o bună parte din cauzele refuzurilor care, pe întreprindere, au ajuns uneori și la peste 2.000.000 lei într-o singură lună. Cum se prezintă situația la I.F. Rădăuți? După cum s-a menționat la început, planul pe primele 10 luni de activitate a fost cu mult depășit atît la producția globală cit și la producția marfă. Mai mari decit la I.F. Falcău sunt și economiile realizate peste plan la prețul de cost. S-ar parea că aici treburile merg mai bine. Iată insă ce ne arată o analiză mai amănunțită. Planul producției globale pe 10 luni s-a depășit în cea mai mare măsură tot pe seama neîncadrării in numărul mediu scriptic planificat, iar pe luna octombrie nu s-a realizat ■ decit in proporție de 95,20 la sută sau alt aspect. Din situația calculată pe 10 luni reiese că sarcinile de producție nu s-au îndeplinit doar la cîteva sortimente (bușteni claviatură de rășinoase, rămășițe de fabricație , celuloză, doage de stejar, mangal bocșă, lemn pentru mangalizare), dar bilanțul încheiat pe luna octombrie dovedește că în această perioadă nu s-a realizat planul și la unele sortimente mai importante (bușteni de gater 1 rașinoase, cu aproape 1.000 m.c., cherestea rașinoase cu aproape 500 m.c., bușteni gater fag cu 25 m.c., bușteni gater de diferite esențe tari cu 130 m.c., crăci legate în snopi cu 37 tone, lemn de joc de esență tare cu 770 m. st ). C. CLEMENT (Continuare în pagina a 3-a). Cu patru zile mai devreme . Planul la producția industrială, globală și marfă pe 11 luni ale anului a fost îndeplinit în regiunea noastră cu patru zile mai devreme. Extinderea mecanizării în exploatările forestiere, atingerea înainte de termen a parametrilor proiectați la Combinatul de celuloză și hîrtie și Combinatul de industrializare a lemnului din Suceava, modernizarea unor mașini si i*rpst.pT*paralisippuri) profesionale sunt cîțiva din cei mai importanți factori care au contribuit la obținerea acestui succes. Creșterea productivității muncii cu 2,7 la suta față de plan a permis ca 67,5 la sută din producția suplimentară să fie realizată pe această cale. In perioada care a trecut din acest an au fost date peste plan 6.000 m.c. bustem gater, 6.500 m.c. cherestea, peste 5.000 tone celuloză și alte produse, a căror valoare trece de 82 milioane lei. Printre evidențiații în întrecerea socialiștii de la întreprinderea de produse secundare și deservire din Suceava se numără și muncitorii Ioant Aiurelsei și Mihai Baciu, pe care-i prezentăm în fotografie. Foto. D. VINTILA Anul XIX nr. 5279 4 pagini 20 bani mărfi 1 decembrie 1964 ■MMi Citiri în acest număr t — Sufletul brigăzii din G.A.C. (pag. a 2-a) ^ — La căminele culturale, în aceste zile (pag. a 2-a) Fotbal categoria G (pag. a 3-a) go — Evoluția situației din Con(pag. a 4-a) _ — Sosirea delegației de partid și de stat a R.S. Cehoslovace la Moscova (pag. a 4-a) — In ajunul deschiderii sesiunii O NSU. (pag. a 4-a) La închiderea „Sâptămînii economiei" Un bilanț rodnic Ca în fiecare an, intre 24—30 noiembrie s-a sărbătorit in întreaga țară „Săptămina economiei". Anul acesta „Săptămina economiei’’ a avut o semnificație deosebită : sărbătorirea la 24 noiembrie a împlinirii a 100 de ani de la înființarea primei case de economii. Pentru asigurarea unei largi munci de popularizare a scopului caselor de economii raionale și a unităților proprii și mandatare C.E.C., dependente de acestea, o contribuție de seamă și-au adus-o și organele sindicale, sfaturile populare, căminele culturale și cadrele didactice. Ca urmare, în această perioadă în regiunea noastră au avut loc 227 conferințe pe teme C.E.C., cu concursul conferențiarilor delegați de comitetele raionale pentru cultură și artă , s-au organizat 13b programe cultural-artistice pe teme C.EXI. la care și-au dat concursul echipele artistice ale caselor de cultură, căminelor culturale și școlilor ; s-au organizat, de asemenea, 7 concursuri gen „Cine știe ciștiga", pe teme C.E.C., cum au fost cele din orașul Gura Humorului, Moldovița etc., prin posturile de radioficare au fost transmise 32 materiale cu caracter C.E.C., iar întreprinderile C.C.L. ■ Produse industriale din regiune au amenajat un număr de 14 vitrine cu tematică C.E.C. La centrele de raion s-au organizat 11 schimburi de experiență cu mandatarii C.E.C., iar în cadrul școlilor și căminelor culturale au avut loc numeroase seri literare și seri de calcul pe teme C.E.C. Acest ansamblu de activități a avut [UNK] drept rezultat, creșterea numărului depunătorilor pe regiune cu peste 4.000 și atragerea, unui volum de peste 27.000.000 lei, depuși la C.E.C. numai în cursul lunii noiembrie. Coresp. ILIE NEPIT DE PE ÎNTINSUL REGIUNII Activități culturale » DOROHOI. In 20 de localități, intelectuali de la centrul de raion au vorbit în fața a numeroși oameni ai muncii despre „Romînia pe glob, ieri și azi", „Rolul femeii în educarea tineretului“ și „Alcoolismul și urmările lui negative“. De asemenea, in alte patru localități, brigăzile științifice au dat răspunsuri la numeroase întrebări puse de colectiviști, în legătură cu diferite probleme care-i interesează. SUCEAVA. La Bosanci, Pătrâuți, Plopeni și Mereni — localități aparținînd de orașul Suceava — s-au deplasat 4 brigăzi științifice. Ele au dat răspunsuri la un număr însemnat de întrebări din diferite domenii. Printre intelectualii care au dat răspunsuri colectiviștilor se numără și tovarășii Grigore Foti, Georgeta Irimiciuc și Mihai Filip. RĂDĂUȚI.- „Dezvoltarea și apărarea avutului obștesc", „Acțiunea de economisire prin C.E.C." și „Circuitul naturg“ — iată temele apei în conferințelor ținute in 21 localități, de către tot atâția intelectuali, printre care tovarășii Radu Botezat și Viorica Jurad le. Brigada artistică de agitație a căminului cultural din Valea Seacă, raionul Gura Humorului, in timpul prezentării unui program. Foto: V. DUMITRU Tractoristul Ion Burlacu, din brigada a II-a a S.M.T. Spătărești, executînd alături de toamnă pe terenurile G.A.C. Ciumulești ,4. Fălticeni. Foto: *• NEGREA Difuzarea cărții la sate La Bucecea, Săveni, Vama și în alte localități rurale din regiunea Suceava funcționează 42 librării cu autoservire, iar în cadrul magazinelor universale sătești, 529 raioane specializate în desfacerea cărții. Librăriile sătești și raionale specializate sunt bine aprovizionate cu cărți ce interesează pe colectiviști și cu ultimele noutăți literare apărute. Acest lucru a făcut ca în acest an să se vîndă cărți în valoare de aproape 2.500.000 lei cu peste 300.000 lei mai mult decit în 1963. Un aport deosebit la difuzarea cărților aduc cei 830 difuzori voluntari care activează in comunele regiunii. Cu sprijinul lor, 4.400 de colectiviști și-au format în acest an biblioteci personale. R wÍmi. its 41 ill Mill lOPtlli rétülu cmiaico iiu.npc<.num m .......... In nordul Moldovei iernile sint mai aspre, cu vînturi mai puternice, care adeseori înzăpezesc drumurile și îngreunează circulația. Pentru a împiedica înzăpezirea celor peste km. de drumuri locale și 4.009 naționale, sfaturile populare au luat din timp măsurile necesare. Au fost organizate 13 baze de deszăpezire, cele mai multe fiind amplasate în zonele în care bat vînturi mari și viscole, cum sînt: Dorohoi, Darabani, Botoșani, Ștefănești, Cîrlibaba etc. Aceste baze au fost înzestrate cu mașini moderne folosite la deszăpezit cum sunt: autofreze, autogredere, buldozere, autopluguri etc. Pentru îmbunătățirea circulației au fost reparate 1.279 km. drumuri. Cositor mecanic pentru celuloză In vederea ridicării productivității muncii și îmbunătățirea calității lemnului de celuloză, la depozitul II — desfacere, din cadrul I.F. Frasin s-a conceput și construit din fondul de mică mecanizare un cositor mecanic pentru celuloză cu două capete. Folosindu-i se obțin anual economii de peste 6.000 lei. Roadele cointeresării materiale Am ajuns mai zilele trecute pe malul Prutului, la colectiviștii din Ripicenii Sătenilor. Gospodarii erau în... focul muncii pentru terminarea desfăcatului la porumb. Le-a cam dat de lucru porumbul în astă-toamnă. — S-a copt și pleacă mai tîrziu, recolta-i destul de bogată, iar vremea... numai că ne-a pus bețe-n roate tocmai cînd. vorba ceea, ne era lumea mai dragă, se cam înfuriaseră lipicenenii. Dar tot ei adăugau : Ei, dar bine că s-a făcut porumbul frumos! Ne dăm noi de-a dura și strîngem toate roadele așa cum știm — gospodărește. Și, de fapt, așa și procedează, așa au și procedat întotdeauna. Sunt harnici, chibzuiți, gospodăroși colectiviștii din Ripiceni. Au deja o bună faimă în toate aceste privințe. Da, da .țărani cu faimă, ca atâția alții, au devenit în anii noștri și oamenii de pe meleagurile Ripicenilor. Gospodăria colectivă, socialismul i-a transformat... i4a Învățat să facă; agricultură intensivă, nu...' cârpeală, ca altădată, să muncească, intr-un. mod’ nou. . și. să trăiască în .chip" nou.. Socialist, să, aibă o conștiință ridicată, 'să fie pătrunși de simțul răspunderii și să facă : lucru de bună calitate,pe măsura cerințelor epocii, in care trăiesc. • ' Dar oamenii , sint, și cointeresați vin munca lor, sunt răsplătiți și în raport cu producțiile obținute. — Și omul dacă'știe că va fi preziiat în cazul că va producția planificată, apoi depăși face orice și răzbește, mărturisea Petru Nichifor, vicepreședinte', al.colectivei. — Tar la noi .—' a ținut să precizeze', președintele Mircea Călin — așa :se,procedează. Cei care lucrează in sectorul vegetal, ■ de exemplu, primesc plată suplimentară la porumb, floarea-soarelui, sfeclă de zahăr. .De,ci,au...știut, colectiviștii, ,de la începutul anului,, că vor fi premiați, printre altele, cu 30 la sută (in natură) din producția nută peste plan la cultura obitporumbului. Și atunci nu-i de mirare că ei, vorba lui Nichifor, „au făcut price", cu alte cuvinte au aplicat regulile , agrotehnice indicate , și... au răzbit, obținînd recolte bogate, mult mai bogate decit au fost prevăzute , în planul de producție. Dar să vedem mai întîi ce-au făcut, la flloarea-soarelui, o cultură ce s-a întins pa 150 ha., au aplicat două praștie mecanice și două manuale, la porumb (528 ha.), după ce au executat o lucrare cu sapa rotativă, au făcut două praștie mecanice și trei manuale. Era mai mare dragul să fi poposit în vară pe tarlalele ripicenenilor și să fi urmărit, pe imensa scenă a culturilor, marea, înălțătoarea piesă a muncii colectiviștilor și mecanizatorilor brigăzii lui Ioan Arsenie de la S.M.T. Dîngeni. Tabloul muncii n-a fost mai prejos nici pe vremea recoltatului. Așa nicit nu-i nici o mirare că aproape nu există braț de muncă, din cele 680 înscrise, care să nu-și fi îndeplinit minimul de zile-muncă stabilite, pentru a i se putea acorda plata suplimentară. Aceasta este o constatare demnă de luat în seamă. ...Toamna se culeg roadele, roadele cointeresării materiale: pe de o parte — producțiile mari, pe de alta — remunerația suplimentară alături de cea de bază. Producțiile mari! 1.828 kg. floarea-soarelui la ha. față de planul de 1.400 kg.; peste 4.000 kg. rumb știuleți la ha., în loc pede 2.300 kg. boabe planificat: 17—20 tone sfeclă de zahăr la ha. Iată o parte din roadele cointeresării1 materiale. Din toate acestea câștigă și gospodăria colectivă, ciștigă și colectiviștii: ies venituri în plus pentru gospodărie, iese o bună remunerație suplimentară pentru colectiviști. Remunerația suplimentară! Cînd am ajuns la Ripiceni, aceasta fusese și împărțită multora pentru succesele obținute la cultura flo- DUMITRU TURTA (Continuare in pagina a 3-a), Iot luptă cu furtuna 'La ora "4 ’din noapte, înfruntînd ■ un vînt de tăria unui uragan ce alerga cu o viteză de 175 km. pe oră.grupul de liniari, condus de comunistul Ion Tărnăuceanu, călătorea cu mașina,pe direcția Suceava—■ , Botoșani. Ajuns la locul unde firele telefonice fuseseră rupte, liniarii s-au ‘urfiăt ,pe ,stupii' înclinați de puternica vijelie i și, cu riscul de , a fi aruncați la f pămînt, au înlăturat defecțiunea. Dar legătura,nu putea fi reluată. In goana mașinii au pornit mai. departe. Din nou o oprire acolo unde sun copac dezrădăcinat, produsese o avarie. Iarăși muncă intensă și circuitul a fost pus provizoriu în funcție. Im acele clipe era mai mult decit oricînd nevoie de funcționarea liniei telefonice pentru a se lua, ■masuri rapide de combatere a urmărilor provocate de natura dezlănțuită. . Cu același curaj și promptitudine a acționat și comunistul Ion Ivancea, șeful rețelei telefonice din zona Rădăuți,împreună cu oamenii din coloana sa, redind în timpul cel mai scurt, legăturile cu așezările de pe această rețea. . . Tovarășul Dinu Ursache, dispecer regional, se hotărâse să rămînă în aceasta noapte pînă dimineața aici la stația de 110 kW., de unde se dirijează în toată regiunea energia electrică. Pe comunistul Paul Cosma, tehnician de stație, îl știa om hotărît, plin de curaj, dar seara aceasta nu era ca toate celelalte, cînd o simplă avarie provocată de căderea tensiunii se poate înlătura în cîteva minute astfel ca întreprinderile cu activitate , de noapte , să nu-și întrerupă nici o clipă, producția. Vremea se anunța potrivnică. A dat un telefon și peste puțin timp , a sosit și ing. Dorin Boșcaianu, șeful secției P.R.A.M. (protecție, relee, aparate de măsuri). A urmat o inspecție în patrulaterul aparaturii de afară și, pe fața celor doi specialiști s-a ivit o umbră de îngrijorare., Uriașul transformator de 20 MW.A avea cîteva defecțiuni.. Pe loc au început lucrările de măsurători și verificare, iar atunci cînd, furtuna se dezlănțuise în plin, se lucra intens. Dimineața, cînd nevoia de curent va ajunge la oră de vîrf, trebuia să găsească totul gata. A fost o măsură chibzuită căci spre zori la dispecerat s-a anunțat avarie pe linia de înaltă tensiune de legătură cu „Stejarul”. Toate forțele au putut fi dirijate rapid spre verificarea rețelelor pentru a se depista avariile. In timp de trei ore, cei 12 oameni au terminat verificarea liniei de racord de 110 kW., și au început lucrările de remediere a defecțiunilor. .. Ing. Temistocle Carpine, șeful secției energetice din raionul Rădăuți, cu o matură chibzuință a luat o hotărîre care îi face cinste. Văzînd că intensitatea furtunii crește, a luat imediat măsuri de verificare a liniei, fără să mai aștepte vestea avariei. . . In comuna Hirtop, raionul Fălticeni, izbit cu furie, un stîlp de înaltă tensiune a căzut frint la pămînt, rupînd firele electrice și provocînd un scurt circuit.. O grămadă de coceni din apropiere s-a aprins ca un chibrit. Flăcările împinse de vînt se întindeau cu dușmănie spre grajdurile gospodăriei. Dar ■ colecti: .vișlii Anton Beșleagă, Dumitru Grigoraș, Ion Păr, în frunte cu secreta', zid de partid '-Ion Maftei, neliniștiți de furia vremii în noaptea, aceea, și trebăluind pe la grajduri, au fostj , primii care au dat alarma și apoi ! ,s-au repezit spre ■incendiu, reușind s ■să-i oprească avîntul. La fel au acționat și cetățenii din ■comuna Corunteni, raionul Dorohoi, printre care pompierii voluntari Gheorghe Panterașu și Toader Prundză, care tot intr-un asemenea caz, , neprecupețindu-și viața în condițiile grele de vreme, au înlăturat primejdia extinderii focului. Sunt doar cîteva cazuri, dintre multe altele, pe care le-am consemnat în rândurile de față și în care cetățenii au dovedit abnegație și curaj, demnitate și bărbăție în fața stihiilor dezlănțuite. Ajutîndu-și tovarășii de muncă, salvând bunurile obștești și făcînd tot posibilul ca daunele aduse de furtună să fie cit mai mici, actele lor se încadrează în nobila trăsătură de caracter a eroismului cetățenesc, specific epocii noastre socialiste. Multe din aceste fapte vor rămâne în anonimat, dar toate exprimă trăsăturile morale ale omului nostru nou și, ca atare, pe această cale le aducem un modest și cald omagiu. VOICU !