Zori Noi, decembrie 1964 (Anul 17, nr. 5279-5305)

1964-12-01 / nr. 5279

organal comitetului regional suceava AL p.m.r. ȘI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL ­• ÎN ÎNTREPRINDERILE FORESTIERE DIN RAIONUL RĂDĂUȚI: " — .­­ ■ Mai multă atenție îndeplinirii planului In mod ritmic și la toți indicatorii Luna trecută, cînd venea vor­ba despre realizarea principalilor indicatori de plan, la cele două întreprinderi forestiere din raio­nul Rădăuți, Falcău și Rădăuți — se foloseau, îndeosebi refrene de sinteză: „Cumulat, pe 10 luni, avem depășiri" sau, „Valoric, stăm bine“.. Ele sunt, intr-adevăr, întemeiate. La I.F. Falcău, bu­năoară, planul producției globale pe 10 luni a fost depășit cu 2,07 la sută, iar al producției marfă cu 1,72 la sută, producti­vitatea proporție muncii s-a realizat în de 100,47 la sută, la prețul de cost s-au obținut 51.000 lei economii peste plan. Pe a­­ceeași perioadă, la I.F. Rădăuți valoarea producției globale rea­lizate a fost mai mare față de cea planificată cu 4.414.000 lei, iar a producției marfă cu aproa­pe 17.000.000 lei. La întreaga producție marfă s-au realizat și 314.000 lei economii peste pla­nul de reducere a prețului de cost. Luate aparte, fiecare dintre cifrele enumerate exprimă, desi­gur, o bună dovadă a rezultate­lor eforturilor pe care colective­le de muncă ale celor două în­treprinderi, sub îndrumarea or­ganizațiilor de partid, le-au depus pentru creșterea producției și reducerea prețului ei de cost. Dar situațiile globale, calculate cumulat, pe mai multe luni, sau exprimate valoric ascund și o serie de deficiențe, mai ales in ce privește ritmicitatea produc­ției și îndeplinirea planului pe sortimente. O asemenea apreciere, e valabilă și pentru întreprin­derile forestiere Falcău și Ră­dăuți. De ce? Pentru că atit.la I.F. Falcău, cit și la I. P. Ră­dăuți au fost perioade cînd sarci­nile de plan nu s-au îndeplinit ritmic, lună de lună și decadă cu decadă, la toți indicatorii și la toate sortimentele. La I.F. Falcău, după cum a reieșit și la conferința organiza­ției de partid pe întreprindere, ritmul întrecerii socialiste a că­pătat în ultimele luni forma unei sinusoide: in continuă creș­tere pîn­ă la 23 August, in ușoa­ră scădere in următoarele săp­­tămîni și din nou in creștere după ce comitetul de partid a a­­nalizat cauzele depășirii prețului de­ cost pe­ 9 luni. Din același motiv nici­ situația încheiată pe 10 luni nu-i pe deplin satisfăcă­toare. Producția globală a fost intr-adevăr depășită, dar mai mult pe seama depășirii număru­lui mediu scriptic de muncitori și mai puțin pe seama creșterii productivității­ muncii. Au ră­mas nerealizate și 3 sortimente­: cherestea de­­ rășinoase, traverse normale și crăci legate în snopi­­întrucât conducerea întreprinderii, ca de altfel și comitetul de partid, s-au mulțumit uneori cu faptul că situațiile calculate cumulat reflectau îr­depl­inirea sarcinilor pe o­­ anu­m­ită perioadă de timp și nu au manifestat destulă grijă pentru ritmicitatea producției­ și­­ îndeplinirea planului la toți indicatorii, în acest mod au fost privite lucrurile și la sectoare. Sectorul II Jirodina și-a făcut chiar un obicei de a da „asal­­■­tul“ cu producția către sfârșitul lunilor, și, mai ales a trimestre­­i lor.­ In­­ această practică își au rădăcina și o bună parte din cauzele refuzurilor care, pe între­prindere, au ajuns uneori și la peste 2.000.000 lei într-o singură lună. Cum se prezintă situația la I.F. Rădăuți? După cum s-a men­ționat la început, planul pe pri­mele 10 luni de activitate a fost cu mult depășit atît la producția globală cit și la producția mar­fă. Mai mari decit la I.F. Falcău sunt și economiile realizate peste plan la prețul de cost. S-ar pa­­rea că aici treburile merg mai bine. Iată insă ce ne arată o anali­ză mai amănunțită. Planul pro­ducției globale pe 10 luni s-a depășit în cea mai mare măsură tot pe seama neîncadrării in numă­rul mediu scriptic planificat, iar pe luna octombrie nu s-a realizat ■ decit in proporție de 95,20 la­­ sută­­ sau alt aspect. Din situa­ția calculată pe 10 luni reiese că sarcinile de producție nu s-au îndeplinit doar la cîteva sorti­mente (bușteni claviatură de ră­­șinoase, rămășițe de fabricație , celuloză, doage de stejar, man­gal bocșă, lemn pentru mangali­­zare), dar bilanțul încheiat pe luna octombrie dovedește că în această perioadă­ nu s-a realizat­­ planul și la unele sortimente mai­­ importante (bușteni de gater 1 rașinoase, cu aproape 1.000 m.c.,­­ cherestea rașinoase cu aproape 500 m.c., bușteni gater fag cu­­ 25 m.c., bușteni gater de diferi­te esențe tari cu 130 m.c., crăci legate în snopi cu 37 tone, lemn­­ de joc de esență tare cu 770 m. st ). C. CLEMENT (Continuare în pagina a 3-a). Cu patru zile mai devreme . Planul la producția industrială, globală și marfă pe 11 luni ale anului a fost îndeplinit în regiu­nea noastră cu patru zile mai devreme. Extinderea mecanizării în exploatările forestiere, atin­gerea înainte de termen a para­metrilor proiectați la Combinatul de celuloză și hîrtie și Combina­tul de­­ industrializare a lemnului di­n Suceava, modernizarea unor mașini­­ si i*rpst.pT*pa­ralisippuri) profesionale sunt cîțiva din cei mai importanți factori care au contribuit la obținerea acestui succes. Creșterea productivității muncii cu 2,7 la suta față de plan a permis ca 67,5 la sută din producția suplimentară să fie rea­lizată pe această cale. In perioada care a trecut din acest an au fost date peste plan 6.000 m.c. bus­­­tem­ gater, 6.500 m.c. cherestea, peste 5.000 tone celuloză și alte produse, a căror valoare trece de 82 milioane­ lei. Printre evidențiații în între­cerea socialiștii de la întreprin­derea de produse secundare și deservire din Suceava se nu­mără și muncitorii Ioant Aiure­l­sei și Mihai Baciu, pe care-i prezentăm în fotografie. Foto. D. VINTILA Anul XIX nr. 5279 4 pagini 20 bani mărfi 1 decembrie 1964 ■MMi Citiri în acest număr t — Sufletul brigăzii din G.A.C. (pag. a 2-a) ^ — La căminele culturale, în aceste zile (pag. a 2-a) Fotbal categoria G (pag. a 3-a) go — Evoluția situației din Con­(pag. a 4-a) _ — Sosirea delegației de partid și de stat a R.S. Cehoslovace la Moscova (pag. a 4-a) — In ajunul deschiderii se­siunii O­ NSU. (pag. a 4-a) La închiderea „Sâptămînii economiei" Un bilanț rodnic Ca în fiecare an, intre 24—30 noiembrie s-a sărbătorit in întrea­ga țară „Săptămina econo­miei". Anul acesta „Săptămina­ e­­conomiei’’ a avut­ o semnificație deosebită : sărbătorirea la 24 no­iembrie a împlinirii a 100 de­ ani de la înființarea primei case de economii. Pentru asigurarea unei largi munci de popularizare a scopului caselor de economii raionale și a unităților proprii și mandatare C.E.C., dependente de acestea, o contribuție de seamă și-au adus-o și organele sindicale, sfaturile populare, căminele culturale și ca­drele didactice. Ca urmare, în a­­ceastă perioadă în regiunea noas­tră au avut loc 227 conferințe pe teme C.E.C., cu concursul confe­rențiarilor delegați de comitetele raionale pentru cultură și artă , s-au organizat­ 13b programe cul­­tural-artistice pe teme C.EXI. la care și-au dat concursul echipele artistice ale caselor de cultură, că­minelor culturale și școlilor ; s-au organizat, de asemenea, 7 concur­suri gen „Cine știe ciștiga", pe teme C.E.C., cum au fost cele din orașul Gura Humorului, Moldovi­­ța etc., prin posturile de radiofi­­care au fost transmise 32 mate­riale cu caracter C.E.C., iar între­prinderile C.C.L. ■ Produse indus­triale din regiune au amenajat un număr de 14 vitrine cu tema­tică C.E.C. La centrele de raion s-au organizat 11 schimburi de ex­periență cu mandatarii C.E.C., iar în cadrul școlilor și căminelor cul­turale au avut loc numeroase seri literare și seri de calcul pe teme C.E.C. Acest­ ansamblu de activități a avut­­ [UNK] drept rezultat, creșterea nu­mărului depunătorilor pe regiune cu peste 4.000 și atragerea, unui volum de peste 27.000.000 lei, de­puși la C.E.C. numai în cursul lu­nii noiembrie. Coresp. ILIE NEPIT DE PE ÎNTINSUL REGIUNII Activități culturale » DOROHOI. In 20 de locali­tăți, intelectuali de la centrul de raion au vorbit în fața a nu­meroși oameni ai muncii despre „Romînia pe glob, ieri și azi", „Rolul femeii în educarea tine­retului“ și „Alcoolismul și ur­mările lui negative“. De asemenea, in alte patru localități, brigăzile științifice au dat răspunsuri la numeroase întrebări puse de colectiviști, în legătură cu diferite probleme care-i interesează.­­ SUCEAVA. La Bosanci, Pătrâuți, Plopeni și Mereni — localități aparținînd de orașul Suceava — s-au deplasat 4 bri­­­­găzi științifice. Ele au dat răs­punsuri la un număr însemnat de întrebări din diferite dome­nii. Printre intelectualii care au dat răspunsuri colectiviștilor se numără și tovarășii Grigore Foti, Georgeta Irimiciuc și Mi­­hai Filip.­­ RĂDĂUȚI.- „Dezvoltarea și apărarea avutului obștesc", „Acțiunea de economisire prin C.E.C." și „Circuitul naturg“ — iată temele apei în confe­rințelor ținute in 21 localități, de către tot atâția intelectuali, printre care tovarășii Radu Bo­tezat și Viorica Jurad le. Brigada artistică de agitație a căminului cultural din Valea Seacă, raionul Gura Humo­rului, in timpul prezentării unui program. Foto: V. DUMITRU Tractoristul Ion Burlacu, din brigada a II-a a S.M.T. Spătărești,­ executînd alături de toamnă pe terenurile G.A.C. Ciumulești ,4. Fălticeni. Foto: *• NEGREA Difuzarea cărții la sate La Bucecea, Săveni, Vama și în alte localități rurale din re­giunea Suceava funcționează 42 librării cu autoservire, iar în cadrul magazinelor universale sătești, 529 raioane specializate în desfacerea cărții. Librăriile sătești și raionale specializate sunt bine aprovizionate cu cărți ce interesează pe colectiviști și cu ultimele noutăți literare a­părute. Acest lucru a făcut ca­ în acest an să se vîndă cărți în valoare­ de aproape 2.500.000 lei cu peste 300.000 lei mai mult decit în 1963. Un aport deosebit la difuza­rea cărților aduc cei 830 difu­­zori voluntari care activează in comunele regiunii. Cu spriji­nul lor, 4.400 de colectiviști și-au format în acest an bi­blioteci personale. R­ ­wÍmi. its 41 ill Mill lOPtlli rétülu cmiaico iiu.npc<.num m .......... In nordul Moldovei iernile sint mai aspre, cu vînturi mai puternice, care adeseori înzăpe­zesc drumurile și îngreunează circulația. Pentru a împiedica înzăpezirea celor peste km. de drumuri locale și 4.009 na­ționale, sfaturile populare au luat din timp măsurile nece­sare. Au fost organizate 13 baze de deszăpezire, cele mai multe fiind amplasate în zonele în care bat vînturi mari și viscole, cum sînt: Dorohoi, Darabani, Boto­șani, Ștefănești, Cîrlibaba etc. Aceste baze au fost înzestrate cu mașini moderne folosite la deszăpezit cum sunt: autofreze, autogredere, buldozere, auto­­pluguri etc. Pentru îmbunătă­țirea circulației au fost reparate­­ 1.279 km. drumuri. Cositor mecanic pentru celuloză In vederea ridicării productivi­tății muncii și îmbunătățirea cali­tății lemnului de celuloză, la de­pozitul II — desfacere, din cadrul I.F. Frasin s-a conceput și con­struit din fondul de mică meca­nizare un cositor mecanic pentru celuloză cu două capete. Folo­­sindu-i se obțin anual economii de peste 6.000 lei. Roadele cointeresării materiale Am ajuns mai zilele trecute pe malul Prutului, la colectiviștii din Ripicenii Sătenilor. Gospo­darii erau în... focul muncii pen­tru terminarea desfăcatului la po­rumb. Le-a cam dat de lucru po­rumbul în astă-toamnă. — S-a copt și pleacă mai tîr­­ziu, recolta-i destul de bogată, iar vremea... numai că ne-a pus bețe-n roate tocmai cînd.­ vorba ceea, ne era lumea mai dragă, se cam înfuriaseră lipicenenii. Dar tot ei adăugau : Ei, dar bine că s-a făcut po­rumbul frumos! Ne dăm noi de-a dura și strîngem toate roadele așa cum știm — gospodărește. Și, de fapt, așa și procedează, așa au și procedat întotdeauna. Sunt harnici, chibzuiți, gospo­­dăroși colectiviștii din Ripiceni. Au deja o bună faimă în toate aceste privințe. Da, da­ .țărani cu faimă, ca atâția alții, au devenit în anii noștri și oamenii de pe meleagurile Ripiceni­lor. Gospodă­ria colectivă, socialismul i-a transformat... i4a Învățat­­ să facă; agricultură intensivă, nu...' câr­peală, ca altădată, să mun­cească, intr-un. mo­d’ nou. . și. să trăiască în .chip" nou.. Socialist, să, aibă o conștiință ridicată, 'să fie pătrunși de simțul răspunderii și să­ facă : lucru de­ bună cali­tate,­­pe măsura cerințelor epocii, in­ care trăiesc. • ' Dar oamenii , sint, și cointere­­­sați vin munca lor, sunt răsplătiți și în raport­ cu producțiile obți­nute. — Și omul dacă'știe că­­ va fi preziiat în cazul că va producția planificată, apoi depăși­ face orice și răzbește, mărturisea Pe­­tru Nichifor, vicepreședinte', al.co­lectivei. — Tar­ la noi .—' a ținut să pre­cizeze', președintele Mircea Călin — așa :se,procedează. Cei care lu­crează­ in sectorul vegetal, ■ de exemplu, primesc plată suplimen­tară la porumb, floarea-soarelui, sfeclă de­ zahăr. .De,ci,­au...știut, colectiviștii, ,de­ la începutul­ anului,, că vor fi pre­miați, printre altele, cu 30 la sută (in natură) din producția nută peste plan la cultura obit­po­rumbului. Și atunci nu-i de mi­rare că ei, vorba lui Nichifor, „au făcut price", cu alte cuvinte au aplicat regulile , agrotehnice indicate , și... au răzbit, obținînd recolte bogate, mult­ mai bogate decit au­­ fost prevăzute , în planul de producție. Dar să vedem mai întîi ce-au făcut, la flloarea-soarelui, o cultură ce­ s-a întins pa 150 ha., au apli­cat două praștie mecanice și­­ două manuale­, la porumb (528 ha.), după ce au executat o lucrare cu sapa rotativă, au făcut două pra­știe mecanice și trei manuale. Era mai mare dragul să fi poposit în vară pe tarlalele ripicenenilor și să fi urmărit, pe imensa scenă a culturilor, marea, înălțătoarea piesă a muncii colectiviștilor și mecanizatorilor brigăzii lui Ioan Arsenie de la S.M.T. Dîngeni. Tabloul muncii n-a fost mai prejos nici pe vremea recoltatu­lui. Așa nicit nu-i nici o mirare că aproape nu există braț de muncă, din cele 680 înscrise, care să nu-și fi îndeplinit minimul de zile-muncă stabilite, pentru a i se putea acorda plata suplimen­tară. Aceasta este o constatare demnă de luat în seamă. ...Toamna se culeg roadele, roadele cointeresării materiale: pe de o parte — producțiile mari, pe de alta — remunerația supli­mentară alături de cea de bază. Producțiile mari! 1.828 kg. floa­­rea-soarelui­­ la ha. față­ de planul de 1.400 kg.; peste 4.000 kg. rumb știuleți la ha., în loc pe­de 2.300 kg. boabe planificat: 17—20­ tone sfeclă de zahăr la ha. Iată o parte din roadele cointeresării1 materiale. Din toate acestea câș­tigă și gospodăria colectivă, ciș­­tigă și colectiviștii: ies venituri în plus pentru gospodărie, iese o bună remunerație suplimentară pentru colectiviști. Remunerația suplimentară! Cînd am ajuns la Ripiceni, aceasta fu­sese și împărțită multora pentru succesele obținute la cultura flo- DUMITRU TURTA (Continuare in pagina a 3-a), Iot luptă cu furtuna 'La ora "4 ’din noapte, înfruntînd ■ un vînt de tăria unui uragan ce alerga cu­ o viteză­­ de 175 km. pe oră.­­grupul de liniari, condus de­­ comunistul Ion Tărnăuceanu, călăto­­rea cu mașina,pe direcția Suceava—■ , Botoșani. A­juns la­­ locul unde fi­rele telefonice­ fuseseră rupte, li­niarii­­ s-au ‘urfiăt ,pe ,stupii' înclinați de puternica vijelie i și,­ cu­­ riscul de , a fi aruncați­­­ la f pămînt, au­­ înlătu­­rat defecțiunea. Dar legătura,nu pu­tea fi reluată. In goana mașinii au pornit­ mai­. departe. Din nou o oprire acolo­ unde sun copac dezră­dăcinat­, produ­sese­ o avarie. Iarăși­­ muncă intensă­­ și­­ circuitul a fost pus provizoriu în funcție. Im acele clipe era mai mult­­ decit oricînd nevoie de funcționarea­ liniei telefonice pen­tru a se lua, ■masuri rapide de combatere a urmărilor provocate de natura dezlănțuită. . Cu același curaj și promptitudi­ne a acționat­­ și comunistul Ion Ivancea, șeful rețelei telefonice din zona Rădăuți,­­împreună cu oamenii din coloana sa, redind în timpul cel mai scurt, legăturile cu așezările de pe această rețea. . . Tovarășul Dinu Ursache, dispecer regional, se hotărâse să rămînă în aceasta noapte pîn­ă dimineața aici la stația de 110 kW., de unde se dirijează în toată regiunea energia electrică. Pe comunistul Paul Cos­­ma, tehnician de stație, îl știa om hotărît, plin de curaj, dar seara aceasta nu era ca toate celelalte, cînd o simplă avarie provocată de căderea tensiunii se poate­ înlătura în cîteva­­ minute astfel ca întreprin­derile cu activitate , de­­ noapte , să nu-și întrerupă nici o clipă, produc­ția. Vremea se anunța potrivnică. A­ dat un telefon și peste puțin timp , a sosit și ing. Dorin Boșcaianu, șeful secției­­ P.R.A.M. (protecție, re­lee, aparate de măsuri). A urmat o inspecție în patrulaterul aparatu­rii de afară și, pe fața celor doi specialiști s-a ivit o umbră de în­grijorare., Uriașul­ transformator de­­ 20­­ MW.A avea cîteva defecțiuni.. Pe loc au­­ început­ lucrările de­ mă­surători­ și verificare, iar atunci cînd, furtuna se dezlănțuise în plin, se­ lucra intens. Dimineața, cînd nevoia de curent va ajunge la oră de­ vîrf, trebuia să găsească totul gata. A fost o măsură chibzuită căci spre zori la dispecerat s-a anunțat ava­rie pe linia de înaltă tensiune de­ le­gătură cu „Stejarul”. Toate forțele au putut­ fi dirijate rapid­ spre­­ veri­ficarea rețelelor pentru a se depista avariile. In timp de trei ore, cei 12 oameni au terminat verificarea li­­niei de­­ racord de 110 kW., și au început lucrările­­ de remediere a defecțiunilor. .. Ing. Temis­tocl­e Car­pine, șeful secției energetice din raionul Rădă­uți, cu o matură chibzuință a luat o hotărîre care îi face cinste. Vă­­zînd că intensitatea furtunii crește, a luat imediat măsuri de verificare a liniei, fără să mai aștepte vestea avariei. . . In comuna Hirtop, raionul Făl­ticeni, izbit cu­ furie, un stîlp de înaltă tensiune a căzut frint la pă­­­mînt, rupînd firele­­ electrice și pro­­­­vocînd­­ un scurt circuit.. O grămadă de coceni din apropiere­­ s-a aprins ca un chibrit. Flăcările împinse de­­ vînt se­­ întindeau cu dușmănie spre­ grajdurile gospodăriei. Dar ■ colecti­: .vișlii Anton Beșleagă, Dumitru Gri­­­­goraș, Ion Păr, în frunte cu secreta­', zid de partid '-Ion Maftei, neliniștiți­­ de furia vremii în noaptea, aceea,­ și trebăluind pe la grajduri, au fostj , primii care au­­ dat alarma și apoi ! ,s-au repezit spre ■incendiu, reușind s ■să-i oprească avîntul. La fel au acționat și cetățenii din ■comuna­­ Corunteni, raionul Dorohoi, printre care pompierii voluntari Gheorghe Panterașu și Toader Prun­d­ză, care tot intr-un asemenea caz, , neprecupețindu-și viața în­­ condițiile grele de vreme, au înlăturat primej­dia extinderii focului. Sunt doar cîteva cazuri, dintre­ multe altele, pe care le-am­ consem­nat în rândurile de față și în care­ cetățenii au dovedit abnegație și cu­raj,­­ demnitate și bărbăție în fața­­ stihiilor dezlănțuite. Ajutîndu-și to­varășii de muncă, salvând bunurile obștești și făcînd tot posibilul ca daunele aduse de furtună să fie cit mai mici, actele lor se încadrează în nobila trăsătură de caracter a eroismului cetățenesc, specific epocii noastre socialiste. Multe din aceste­­ fapte vor rămâne în anonimat, dar­ toate exprimă trăsăturile morale ale omului nostru nou și, ca atare, pe această cale le aducem un modest și cald omagiu. V­OICU !

Next