Zori Noi, februarie 1965 (Anul 18, nr. 5331-5354)

1965-02-02 / nr. 5331

f ¥ V V \ Fire și țesături de calitate superioară Cu prilejul dezbaterii, cifrelor de plan pe 1965, muncitorii, in­ginerii și tehnicienii de la Uzi­nele textile Moldova" din Boto­șani au analizat temeinic posi­bilitățile reale pe care le­ au de a produce cantități sporite de fire și țesături de calitate­ supe­rioară. Avînd­ în vedere condi­țiile create prin lucrările de ex­tindere și modernizare, a­l uzine­lor, experiența și realizările doo­­bîndite, rezervele ce pot fi valo­rificate, textiliștii botoșaneni și-au­ luat următoarele angajamente în întrecerea socialistă pe anul 1965: • să depășească planul pro­ducției globale cu 400.000 lei; • să depășească planul pro­ducției marfă cu 500.000 lei ; 0 să producă peste plan; 20.000 kg. fire și 100.000 m.p. țesături ; • să obțină un procent de 84,4 la sută fire de bumbac de calitatea A, față de 84 la sută planificat; • să reducă cu 10 la sută cantitatea de cupoane de țe­sături; • să introducă în fabrica­ție 4 articole noi, iar la cele existente să realizeze 10 de­sene noi ; • să sporească productivi­tatea muncii cu 1 la sută; • să îmbunătățească indi­cii de utilizare a capacități­lor de producție cu 0,5 la sută in filatură și cu 0.2 la sută in țesatorie ; • să economisească, prin reducerea consumului specific normal, 30 tone bumbac și celofibră ; • să realizeze peste plan, economii la prețul de cost in valoare de 300.­100 lei ; • în vederea introducerii în faza industrială a celofi­brei romînești, să efectueze probele tehnologice în primul semestru al anului: * să realizeze volumul de investiții planificat pe acest an cu 10 zile mai devreme și să atingă parametrii pro­iectați la noile capacități îna­intea termenelor prevăzute . Din care pînă la 1 Mai a.c. © să depășească planul la producția globală cu 150.000 lei și la producția marfă cu 180.000 lei ; » să producă peste plan 7.000 kg. fire și 35.000 m.p. țesături; » să economisească, prin reducerea consumului speci­fic, 12 tone bumbac; ® să introducă în fabrica­ție un articol nou și să rea­lizeze 3 desene pentru arti­colele existente. In adunarea­­ care a avut loc ieri, textiliștii botoșăneni au a­­probat cu însuflețire aceste an­gajamente, exprimîndu-și hota­­rîrea de a le realiza întocmai. Mecanizarea operațiunilor de transport a semifabricatelor în preparația filaturii și țesătoriei , sporirea vitezelor de lucru la ma­șinile cu inele și a războa­ielor de țesut, stabilirea rețete­lor optime de încleiat urzelile pentru articolele noi , punerea în funcțiune a unei mașini de înno­dat urzelile, organizarea unui­­ nu­măr de 9 cursuri de ridicare a calificării la care vor participa peste 900 de muncitori — sînt cîteva din măsurile tehnico - or­ganizatorice , preconizate care, a­­plicate în practică, vor contribui în mod simțitor la înfăptuirea angajamentelor. Mobilă pe măsura exigentelor cumpărătorilor Pentru acest an colectivului de muncă de la IPROFIL Rădăuți îi revin sarcini de pian mobili­zatoare. In­­ întreprindere au fost luate­­ măsuri tehnico - organiza­torice menite, să asigure bunul mers­ al producției. In întrecerea socialistă pe 1965 colectivul de muncă al­ acestei­ unități și-a for­mulat următorul angajament: • toate produsele să fie de cea mai bună calitate, nicit să satisfacă exigențe­le beneficiarilor; • să depășească valoarea producției globale anuale cu 300.000 lei; • să depășească valoarea producției marfă cu 200.000 lei; * să realizeze o economie peste plan, la prețul de cost, în valoare de 200.000 lei. Calitatea fiind obiectivul cen­tral al întrecerii socialiste, în acest scop s-au stabilit măsuri deosebite. Se va urmări asigura­rea ritmicității producției, buna aprovizionare cu materii prime și materiale, întocmirea docu­mentațiilor tehnologice și pre­darea acestora la timp sectoare­lor; se vor­ asigura schimburile II și III cu cadre tehnice compe­tente; se vor organiza 5 cursuri de ridicare a calificării profesio­nale, înființarea a două puncte, de control tehnic de calitate în­­­tre sectoarele mașini I și pregă­tire I și între finisaj II și mon­taj etc. iberanta Veronica Zdrob din secția brânzeturi topite Vatra Dornei, analizează la stația pilot o nouă șarjă de a­pe lactate. (Foto: I. NEGREA) Produse de panificație de cea mai bună calitate Colectivele de muncă din cadrul Trustului regional de panificație și-a luat următorul angajament în întrecerea socialistă pe anul 1965: • să producă peste plan 5 sortimente noi de panifi­cație și să îmbunătățească calitatea tuturor produselor; • să sporească producti­vitatea muncii pe fiecare­ sa­lariat cu 300 lei față de plan; • să realizeze economii peste plan, la prețul de cost, în valoare de 130.000 lei; • să realizeze peste plan un beneficiu de 106.000 lei. Pentru îmbunătățirea calității produselor de panificație s-au stabilit măsuri tehnico-organiza­­torice: se va pune, în funcțiu­ne, o mașină de rulat franzele și cornuri; montarea, unui­ cup­tor „Campf“ în orașul Suceavă și­ a două cerșătoare­ meca­nice tip „Pionier"; înființarea punctelor de" laborator" la sectoa­rele de panificație din Cîmpu­­lung, Botoșani și Vatra Dornei și punerea în funcțiune, în pri­ma jumătate a anului,­a­ fabricii de pîine de la Botoșani etc. Anul XIX nr. 5331 4 pagini 25 bani mărfi 2 februarie 1965 IN ACEST NUMĂR a — Unele probleme ale pre­­­­dării gramaticii în școli (pag. a II-a). — Minerul de la Ostra (pag. a III-a). 1 — Situația din Laos (pag. a IV-a). — „Pravda" despre mesa­ jul președintelui Johnson „a­­ supra stării Uniunii"­­ (pag. a IV-a).­ 1 — înaintea alegerilor­­­ mu­,u­nicipale din Franța (pag. a IV-a). j ÎN ÎNTRECEREA SOCIALISTA PE ANUL 1965 VEDERE DE ANSAMBLU DIN INTERIORUL TEXTILE „MOLDOVA“ DIN BOTOȘANI. SECTORULUI FILATURA AL UZINELOR FOTO I. NegRea Sesiunea Academiei R. P. Române " Luni dimineața " au început­ în Capitală lucrările sesiunii gene­rale a Academiei­ R.P. Române. La ședința de dimineață au par­ticipat tovarășii Emil Bodnaraș și Leonte Răutu. Lucrările sesiunii generale au fost deschise de acad. Ilie Mur­­gulescu, președintele Academiei R P. R. La primul punct al ordinei de zi, acad. Dumitru Dumitrescu, secretar-prim al Academiei R.P. Române, a prezentat darea de seamă privind activitatea Acade­miei pe anul 1964. Acad. Ilie Murgulescu a prezentat apoi proiectul planului de activitate al Academiei pe anul 1965. In continuare au început dez­baterile asupra dării de seamă pe anul 1964 și proiectului de plan pe 1965. Pe ordinea de zi a sesiunii sunt înscrise, de asemenea, dez­baterea proiectului lucrării de prezentare a Academiei R.P. Ro­mâne și a unităților sale, confir­marea președinților unor secții științifice, alegerea de noi mem­bri ai Academiei, decernarea premiilor Academiei R.P.R. pe anul 1963. (Agerpres), Dezvoltarea­­ comerțului cooperatist Creșterea puterii de cumpărare a populației, a cererii de consum au dus la o puternică dezvoltare a rețelei comerțului cooperatist și în raionul Săveni. Suprafața comer­cială a magazinelor cooperației de consum din acest raion cuprinde în momentul de față S.392 m.p. în Ultimii 4 ani s-au construit aici pentru desfacerea mărfurilor încă 9 localuri moderne, dotate cu mo­bilierul și utilajul necesar unei bune deserviri a populației. Paralel cu deschiderea de noi magazine și modernizarea celor existente în co­munele Săveni, Hănești și Ungu­reni, au fost­ introduse, și forme noi de deservire (autoservire și expu­nere). Pentru construirea și­­ moder­nizarea unităților cooperatiste din raion, s-a investit în ultimii 3 ani peste 1.000.000 lei. Creșterea volumului­ de­ mărfuri desfăcute prin­ magazinele coopera­ției de consum din raion reflectă nu numai puterea de cumpărare sporită a populației, ci­­ și ridicarea nivelului de trai. în anul 1964 au fost desfăcute populației din acest raion mărfuri în valoare de 124.750.000 lei, cu aproape 30.000.000 lei mai mult­ ca in anul 1960. Mai multă grijă procurării semințelor Pentru a cunoaște felul în care se desfășoară schimbul și procurarea semințelor de către cooperativele agricole de produc­ție din regiune ne-am ad­resat cu cîteva întrebări tovarășului inginer DIONISIE BANCESCU, directorul întreprinderii regio­nale „Agrosem“. Iată, pe scurt, convorbirea avută: — Ce semințe asigură in pre­zent :,Agrosem­i Botoșani unită­ților agricole socialiste din re­giune? — Pentru primăvară, cel mai mare volum de semințe pe care-1 asigură întreprinderea noastră este pentru­ cultura porumbului. De altfel, cantitatea de porumb dublu hibrid cu care aprovizio­năm cooperativele agricole de producție va fi suficientă pen­tru întreaga suprafață ce ur­mează să fie semănată cu aceas­tă­ cultură. Hibrizii dubli pe care îi­­­ livrăm “ Uii­ta­țik”­ sunt H.D. 101, 100, 206, 311 și 409. Pentru­­ o parte­­ din­ '.supra­fețele­­ de po­rumb ce­­ se vor semăna de coo­perativele­­ agricole de producție din­ raioanele Rădăuți, Gura Hu­morului și Fălticeni, vom livra și sămînță­­ din H. C. 99, hibrid dublu identificat la stațiunea experimentală Suceava, care este mai timpuriu. Cum decurge schimbul de se­mințe? . — Pînă de curînd, la dispozi­ția cooperativelor agricole de producție au fost puse 402 tone de porumb dublu hibrid. întrea­ga cantitate se și află în unități, iar în aceste zile­ sosesc noi can­tități de porumb pentru sămînță pe adresa­­ cooperativelor agricole de producție. Dar predarea can­tităților de porumb în schimbul semințelor primite decurge ane­voios. De altfel, în prezent, doar pentru 118 tone porumb coope­rativele agricole de producție au prezentat B.A.R. de predare a porumbului. In legătură cu porumbul de sămînță aș ține să mai subliniez cîteva probleme: — sămînță primită să fie bine păstrată, la loc uscat, pentru a nu se deprecia. Depozitarea să se facă pe hibrizi, ca să se evite a­­mestecurile, în saci, în care a­ fost primită­ — să se ia probe și să se tri­mită la analizată laborator pentru a fi valoarea culturală al acestora. — conducerile stațiunilor de mașini și tractoare să ia mă­suri pentru a a­­sigura din vreme discurile de la distribuitoare po­trivit cu cali­brele de sămîn­­ță existente în­ fiecare unitate. — In ce măsură se vor asi­gura semințele de trifon­ene? — In această privință situația este destul de dificilă. Cu canti­tatea de sămînță de trifoliene preluată de către „Agrosem“ în anul 1964 de la unitățile agri­cole din regiunea noastră nu se pot satisface nici pe departe cerințele. Această situație se da­­torește în bună măsură faptului că nici până acum nu s-a termi­nat treierișul trifolienelor, lu­crare cu care sunt rămase în ur­mă o serie de cooperative agri­cole de producție din raioanele Rădăuți, Fălticeni și altele. Este necesar ca consiliile agricole să îndrume conducerile cooperati­velor de producție să ia măsuri pentru urgentarea acestei lu­crări ca sămînță să poată fi de­(Continuare in pagina a 3-a). DUMINICĂ ÎN REGIUNE RĂDĂUȚI • Peste 5.000 oameni ai mun­cii din diferite comune ale raio­nului au fost spectatori la cele 23 programe artistice prezentate de către brigăzi artistice de agitație, de formații de teatru. Formațiile artistice ale căminelor culturale di­n Siret, Vicov de Sus-est, Baineț, sunt doar câteva dintre cele care au pre­zentat spectacole în raion.­­ In 7 localități din raion s-au deplasat 5 brigăzi științifice care, în fața a 2.000 de participanți, au dat răspunsuri la numeroasele în­trebări puse de membrii cooperati­velor agricole de producție. Deschiderea „Lunii cărții la sate“ Duminică, în toate comunele din regiune s-a deschis în cadru festiv „Luna cărții la sate". Cu acest prilej, s-au făcut expuneri privind importanța și scopul a­­cestei acțiuni, după care s-au or­ganizat standuri de cărți cu vîn­­zare, expoziții de cărți, populari­zări ale noutăților apărute, iar formațiile artistice locale au pre­zentat frumoase și atractive pro­grame artistice. „LUNA CĂRȚII LA SATE“ Aspect din librăria cooperativei de consum Sulița — Botoșani, rolul ei educativ“. VATRA DORNEI . La căminul cultural din Coșna a avut loc faza intercomunală a Festivalului bienal de teatru „I. L. Caragiale“. Au participat forma­țiile de la căminele culturale din Dorna Candreni, Poiana Stampei și Coșna. Cel mai bine s-a prezentat formația de teatru a căminului cul­tural din Poiana Stampei cu piesa „Oameni care tac“ de Al. Voitin. FĂLTICENI • 3 brigăzi științifice conduse de Gheorghe Lungu, Gheorghe Robu și Vasile Perju s-au deplasat în localitățile Stamari (Fîntînele), Li­­teni și Mălini, unde au răspuns la întrebările puse din diferite do­menii de activitate de către mem­brii cooperativelor agricole de pro­ducție. • Conferințele „Participarea oa­selor largi la conducerea tre­burilor obștești“, „Alcoolismul și urmările lui negative“, „Celula“, au fost expuse în 39 localități ale ra­ionului. • 3 formații artistice și anume­­ fanfara și brigada artistică de agi­tație a Filaturii de in și cînepă din­ Fălticeni și brigada sindicatului sa­nitarilor, au prezentat frumoase programe artistice în fața cetățeni­lor din comunele Probota, Câinești, Drăceni și Dolhești. DOROHOI • 52 de conferențiari de la­ raion au fost trimiși la sate, unde au­ expus în tot atîtea cămine cultu­rale teme ca: „Alegerile din țara noastră în trecut și azi“, „Tinere­tul, pacea și progresul omenirii“, „Cum să ne comportăm în viața de toate zilele“, „Opinia publică și Însemnăm­ treptele LUMINII N-am cercetat istoricul co­munei Storniceni, dar mă în­doiesc că­­ primii băștinași au fost de rang boieresc. Ori,­­ dacă ar fi să ne luăm după nu­mele ce-l poartă locuitorii, ne-am putea închipui niște nunți ca-n povești, ce erau vestite prin sa­tele din jur, cu flăcăi frumoși, cu năframe albe la braț. Dar satul acesta, presărat printre se+­suri domoale, n-a cunoscut cîndva decit sărăcia și ignoranța, ca și toate celelalte. Există niște mar­ ■­tori ai trecutului, care nu pot să mintăm cifrele. Să ne oprim la una singura: 1.210. Acesta era numărul analfabeților „moștenit“­­de comuna Vorniceni r de la re­gimul burghezo-moșieresc. 1.210 țărani ale căror mîini nu cunoscu­seră decit asprimea coarnelor de plug și ale căror priviri nu pu­teau citi decit legănarea norilor și a țarinei. Imaginea vechii școli nu putea fi alta deci o casă hîrbuită cu clase întunecoase, în care cîțiva copii silabiseau pe aceeași carte veche, cu filele murdare. Mulți dintre cei cărora părinții nu le puteau face o hăinuță mai ca lu­mea, îngroșați rîndurile analfabe­ților Mă gîndeam la toate acestea în timp ce urcam treptele impu­nătoarei școli medii din Vor­niceni. Coridoarele răsunau de veselia elevilor ca niște clopote uriașe și ecoul lor izbucnea prin ferestrele largi, revărsîndu-se in jur.­­școală medie la Vorniceni! .Totul aici e nou și frumos. Sălile de clasă dispun de mobi­lier modern, care valorează zeci de mii de lei. Copiii celor care n-au învățat­ să fie condeiul în mină, decit la vîrsta amintirilor, au la dispoziție materiale didac­tice și sportive, laborator pentru experiențe utilat cu aparate di­ferite. "Adăugați la toate acestea ma­nualele gratuite în valoare de 35.000 lei, care le-au fost dăruite în anul acesta elevilor din pri­mele S clase. Azi, în Vorniceni, in cele 20 săli de clasă exis­tente învață 1.300 elevi ai căror pași pe drumul cunoașterii sunt călăuziți de 42 cadre didactice. La prefacerile înnoitoare ale comunei se adaugă dispensarul, căminul cultural, biblioteca, a căror prezență se răsfrînge în noul mod de viață al oamenilor. Acestea sunt treptele luminii pe care continuă să urce Vornicenii de azi. ION BELDEANU

Next