Zori Noi, martie 1965 (Anul 18, nr. 5355-5381)

1965-03-02 / nr. 5355

Pagina a 2-a In graiul cifrelor . Pentru dezvoltarea economică și social-culturală a raionului, în perioada anilor 1959—1964 statul a investit peste 396.000.000 lei.­­ In orașul Fălticeni s-au construit un număr de­­ aproape 350 de apartamente, o școală cu 16 săli de clasă, un cinemascop cu 450 locuri, un modern complex mește­șugăresc de deservire și altele.­­ Regimul democrat-popular a creat condițiile ne­cesare pentru ridicarea continuă a nivelului de cultură al maselor. In orașul și raionul Fălticeni există astăzi o casă raională de cultură, 115 cămine culturale, 82 de biblioteci cu 49.000 de cititori, 340 de formații de artiști amatori. In fiecare comună funcționează cite un cinematograf, iar în unele — chiar și clte două.­­ Numărul unităților comerciale s-a mărit de la 147, cite erau în 1951, la 380 — în 1964, iar volumul mărfu­rilor desfăcute populației a crescut de peste 3 ori față de 1961. 0­0e 9 medici și 21 cadre tehnice sanitare era de­servită întreaga populație a fostului județ Baia. Astăzi, în rețeaua sanitară din orașul și raionul Fălticeni lucrează : 80 de medici și 334 cadre sanitare. In 1964, pentru ne­­­­voile sanitare s-au alocat din bugetul sfatului popular ra­țional peste 15 milioane lei. De sus, de la culmea înaltă a masivului muntos Stînișoara, pînă spre răsărit, în valea Si­retului, de la Bunești pînă la Drăgușeni, Fălticenii de azi îți oferă imaginea unor locuri în­tinerite, trezite la o viață nouă. Minunatului peisaj natural, so­cialismul i-a adăugat bogății și frumuseți noi, făurite de min­tea și brațele oamenilor mun­cii, conduși de partid. FĂLTICENI Doua făbricuțe, rudimentar utilate, una de rachiu, un atelier de pălării, cîteva mori — iată ce cuprindea înainte de 1944 „industria“ Fălticeni­lor. Pe atunci bancherii și moșierii valorificau bo­gățiile naturale atît cit le dictau interesele lor în­guste, meschine. Dar așa a fost odată... Orașul și raionul Fălticeni au încetat de a mai fi „locuri unde nu se întîmplă nimic". Socialismul le-a scos din anonimat: prin grija partidului și guvernului s-au creat unități ale industriei socialiste care asigură valorificarea resur­selor naturale în folosul celor ce muncesc Pentru dezvoltarea in­dustriei raionului, în perioada a­­nilor 1959 — 1964 statul a inves­tit suma de 128 milioane lei. Jefuite în trecut de către dife­riți proprietari, pădurile — mare bogăție a raionului — sunt astăzi gospodărite și exploatate rațional, iar lemnul — valorificat superior, și cadrul acțiunii de refacere a patrimoniului forestier, între anii 1960—1964 în cadrul S­F. Fălticeni s-au împădurit peste 4.000 ha. Grea, istovitoare, era pe vre­mea patronilor munca tăietorilor de pădure, singurele lor unelte fiind­­ toporul, joagărul și țapina. Astăzi, tehnica nouă a pătruns pînă in inima codrilor Ferăstra­­iele mecanice, funicularele, trac­toarele ridică productivitatea muncii, ușurează efortul fizic al forestierilor, reduc pierderile de exploatare. Se execută mecanizat 68 la sută din lucrările de doborît­­secționat și 41,5 la sută din cele de încărcat. Avînd asigurate con­diții bune de muncă și de trai, fo­restierii își ridică mereu calificarea profesională, folosesc cu pricepere mecanismele, valorifică superior masa lemnoasă. La fag, de pildă, procentul lemnului de lucru a cres­cut de la 53,1 la sută cit era in 1960, la 68,14 la sută — în 1964. Din păduri, buștenii sunt trans­portați cu trenul forestier și cu autoremorcile spre unitățile de industrializare. Dotat cu mașini moderne, combinatul forestier din Fălticeni — creație a regimului nostru — transfor­mă lemnul în cherestea, lăzi, binale și alte pro­duse care sunt apreciate și cerute atît în țară, cit și peste hotare. In apropierea acestui combinat a fost înființată o unitate de industrializare care pro­duce mobilă. Prin grija partidului și guvernului, în econo­mia raionului s-au creat unități ale industriei ușoare care valorifică inul și cînepă— plante tehnice care se cultivă pe suprafețe întinse în cuprinsul regiu­nii. Construită în 1957, filatura de in și cînepă, una dintre cele mai mari întreprinderi de acest gen din țară, constituie mîndria fălti­­cenenilor. Prin lucrările de extin­dere și modernizare executate în 1964, pentru care s-au investit peste 21 ■ milioane € d­e 4 ®i, capacita­tea de productistia A Hat Uíra s-a mă­­rit cu 1.100 tone fire subțiri/an. Cu ajutorul instalațiilor și mașini­lor de înaltă tehnicitate, filaturii fălticeneni produc din fuior de in și cînepă o gamă variată de fire cu caracteristici superioare. La creșterea producției indus­triale a raionului își aduc, de a­­semenea, contribuția Topitoria de in de la Cornul Luncii, X.î.L. Făl­ticeni, fabrica de conserve din fructe și legume. Și acum, iată cîteva cifre care ilustrează grăitor roadele dezvol­tării industriei în economia raio­nului: față de anul 1950, valoarea producției industriale a crescut de peste 4 ori, iar producția globală a anului 1948 se realizează acum în numai 20 de zile O dată cu dezvoltarea industriei, s-au format și au crescut cadre cu înaltă calificare profesională, oa­meni ce stăpînesc tehnica, buni organizatori ai producției, inova­tori neobosiți, promotori ai noului. Ne mîndrim cu filatoarele Olga Ciuburuc, Varvara Bosînceanu și frezorul Constantin Dulgheru­ de la Filatura din Fălticeni, cu Lazăr Găină, Georgică Mihalache, Gri­­gore Lazăr de la I.F. Fălticeni, cu muncitoarea Paraschiva Agape și inovatorul Teofil­ Trifan de la I.I.L., cu toți cei 533 tovarăși con­firmați fruntași în întrecerea so­cialistă pe 1964. însuflețiți de bilanțul rodnic și de chemarea înflăcărată cuprinse în Manifestul F.D.P., oamenii muncii din raionul Fălticeni își consacră inițiativa creatoare, talentul și capacitatea organizatorică pen­tru îmbunătățirea continuă a calității produselor, pentru îndeplinirea exemplară a planului pe 1965 la toti indicatorii. Ing. NICOLAE LAZAR secretar al Comitetului raional de partid ANII MARILOR ... .......................... in. ......... ................................................■■■■■■ ■ . ........ .... ■ .............. .....................................■■ -rin-~n-----rr— ttt—r-rn ÎMPLINIRI Bogății puse în valoare In anul 1961 orașul Fălticeni a fost racordat la sistemul energetic national. Acum, și un număr de 14 comune din raion, primesc cu­rent electric din rețeaua sistem­ic- Supraveghind funcționarea mașinilor moderne, filaturii fălticeneni produc din fo­­torul de in și cînepă o gamă variată de fire cu caracteristici superioare. In exploatările forestiere, cu a­­jutorul funicularelor, buștenii sunt scoși repede și ușor la lămpile de încărcare. Unul dintre noile blocuri de locuințe construit in orașul Făl­ticeni. Datorită grijii partidului și statului pentru instruirea și educarea tinerei generații, și în raio­nul Fălticeni învâțămîntul a cunoscut o puternică dezvoltare în anii puterii populare. In prezent, aici funcționează 159 de școli de 4 și 8 ani, 6 Școli medii și două școli profesionale agricole. Comparativ cu anul 1938, numărul cadrelor didactice a crescut de 4 ori, iar al elevilor — de aproape 3 ori. In clișeu: Localul Școlii medii din comuna Drăgușeni. ZORI NOI Nr. 5355 Cu sprijinul maselor msashmaamMmam — Sub conducerea organelor organizațiilor de partid, sfaturi­­i le populare din raionul nostru antrenează an de an mase tot mai largi de cetățeni în acțiunile ini­țiate pentru dezvoltarea bazei ma­teriale în sectorul social-cultural și pentru buna gospodărire a loca­lităților. Ținînd cont de propunerile ce­tățenilor și de nevoile fiecărei comune, comitetul executiv al sfatului popular raional a orientat una din importantele acțiuni — contribuția voluntară — spre rea­lizarea unor obiective de interes obștesc. In ultimii 4 ani, de la ce­tățenii satelor raionului s-a în­casat drept contribuție voluntară suma de peste 4,1 milioane lei, la care s-au adăugat sprijinul material și tehnic al statului și un important volum de muncă patriotică a cetățenilor. Pe ceastă cale au fost construite 28 a noi localuri de școli cu 112 săli de clasă, asigurîndu-se condiții pentru generalizarea învățăm­în­­tului de 8 ani. In localitățile unde spațiul de școlarizare a fost asigurat, acti­vitatea privind construcțiile de interes social-cultural a fost ori­entată spre ridicarea de cămine culturale, dispensare, electrificări etc. In perioada la care ne refe­rim au fost construite 5 cămine culturale cu o capacitate totală de 1.600 locuri, două dispensare medicale și alte obiective. Astăzi, la Dolhești, Dolhasca, Drăgușeni, Forăști etc. cetățenii se bucură de binefacerile electri­ficării. In ultimii ani, cetățenii din comunele raionului au con­tribuit cu circa 2 milioane lei pentru introducerea și extinde­rea electrificării. Intîlnirile dintre deputați și ce­tățeni au scos în evidență nece­sitatea îmbunătățirii continue a stării drumurilor. Și în acest do­meniu bilanțul realizărilor actu­alei legislaturi este bogat. Valoa­rea lucrărilor de terasamente, ex­tragere și așternere de pietriș, de întreținere a podurilor, șan­țurilor etc., executate de cetățeni, se ridică la suma de peste 11 mi­lioane lei. Deosebit de aceasta, întrecerea patriotică pentru în­frumusețarea și buna gospodărire a satelor a avut ca rezultat, în perioada amintită, efectuarea unui volum de lucrări în valoare, de peste 7 milioane lei. Locuitorii așezărilor din raio­nul nostru participă cu dragoste și entuziasm la munca de gos­podărire a satelor, convinși că tot ce se face este în interesul lor, al generațiilor viitoare. La 7 mar­tie, ziua alegerilor, sfaturile populare din raionul Fălticeni se prezintă în fața maselor largi de cetățeni cu un bilanț rodnic — contribuție de seamă la avîntul economic și cultural al întregii țări. DUMITRU ALEXA secretarul Comitetului executiv al sfatului popular raional PE TEMELII NOI Incheierea procesului de coo­perativizare a deschis și agricul­turii din comuna noastră căi largi pentru punerea în valoare a tuturor posibilităților de creș­tere a producției agricole. Sta­­tornicindu-și viață pe temelii noi, socialiste, țăranii cooperatori practică astăzi o agricultură ba­zată pe știință și tehnică, ceea ce le dă putere să smulgă pămintului recolte tot mai bogate. In anul care a trecut, bunăoară, noi am obținut în medie la hectar 3.300 kg. porumb (știuleți), 18.500 kg, cartofi, 4.500 kg. cînepă pentru fuior, mari cantități de legume și zarzavaturi, de plante furajere etc. Cu sprijinul cadrelor tehnice folosim tot mai rațional pămîn­­tul. Pe 70 ha. teren situat pe pan­tele dealurilor am plantat pomi fructiferi. In 1964, suma veniturilor bă­nești realizată de cooperativa noastră agricolă s-a ridicat la a­­proape 2,5 milioane lei, iar va­loarea zilei-muncă — la peste 21 lei, fără a mai socoti retribuția su­plimentară dată celor care au depășit producțiile planificate la aceste culturi. Realizînd cele mai mari recolte, brigăzile conduse de Vasile Grigoriu și Mihai Gavri­­luță s-au situat în fruntea între­cerii socialiste. S-au evidențiat, de asemenea, Th. Smaranda, Gheor­­ghe Dascălu, Dumitru Ciocan, Gh. Timofti și alți țărani vrednici­­ care, participînd permanent la lu­cru, au efectuat fiecare în 1964 peste 300 zile-muncă. Munca în cooperativa agricolă de producție se dovedește izvorul principal al bunăstării țărănimii. Te convingi de acest adevăr vă­­zînd antenele de televizor de pe casele lui Costică Condurache și Gh. Curelaru, vizitînd casa nouă a lui Constantin Hîrgău, frumos mobilată și în care arde becul electric și cîntă aparatul de ra­dio. Mobilă nouă, aparat de ra­dio, mașină de cusut găsești în sute de case ale țăranilor coope­ratori agricoli. Dintr-o evidență făcută reiese că, din 1955 încoace, în comuna noastră s-au cumpărat peste 250 garnituri de mobilă, tot atîtea mașini de cusut, peste 300 aparate de radio, 190 de biciclete, 15 aragaze etc. Grajdurile și magaziile coope­rativei agricole, cele 3 localuri de școli și căminul cultural nou construite, cele peste 550 case noi, introducerea luminii electrice în satele Forăști, Oniceni și Anto­­ceni — iată înfăptuiri care au schimbat complet înfățișarea co­munei noastre. Cu­ă deosebire în­tre, satul de ieri, cufundat în în­tuneric și sărăcie, și tabloul lu­minos al satului de astăzi, în care oamenii duc o viață tot mai bună ! In întregul nostru raion, toate cooperativele agricole de produc­ție sunt în plin proces de conso­lidare și dezvoltare economico­­organizatorică. La baza succese­lor, pe care le obțin stau puter­nicul ajutor material acordat de stat prin mașini, chimice, semințe de îngrășăminte soi, extin­derea mecanizării, asistența teh­nică asigurată de specialiști. In broșura „Raionul Fălticeni în plină dezvoltare“, editată de Con­siliul regional al F.D.P. se arată că pe tarlalele cooperativelor agricole din raionul nostru lucrează 367 tractoare, 91 combine, 204 semă­nători și alte mașini. Numai­ în ultimii 4 ani statul a acordat coo­perativelor agricole credite în va­loare de 31 milioane lei. Prin fo­losirea acestora, ca și a fonduri­lor proprii, multe unități agricole și-au dezvoltat un puternic sector zootehnic. Ca urmare, în 1964 fermele de animale ale coopera­tivelor agricole din raion cuprin­deau 11.760 bovine, 24.984 ovine și 6.252 porcine. Stațiunea experi­mentală pomicolă din Fălticeni ne acordă un sprijin prețios în vederea creării și extinderii plan­tațiilor de pomi pe terenurile si­tuate în pantă. Condițiile create de statul nos­tru, la care se adaugă hărnicia și priceperea țăranilor muncitori, contribuie la consolidarea econo­mică a cooperativelor agricole, fac ca viața oamenilor și satele făl­­ticenene să fie tot mai luminoase. GH. PUNGA președintele cooperativei agricole de producție din Forăști Dispunînd de un bogat parc de mașini și tractoare, S.M.T. Spă­­tărești execută un volum tot mai mare de lucrări pe tarlalele coo­perat­ivelor agricole de producție, contribuind astfel la sporirea rod­niciei pămintului.

Next