Zori Noi, martie 1965 (Anul 18, nr. 5355-5381)
1965-03-02 / nr. 5355
Pagina a 2-a In graiul cifrelor . Pentru dezvoltarea economică și social-culturală a raionului, în perioada anilor 1959—1964 statul a investit peste 396.000.000 lei. In orașul Fălticeni s-au construit un număr de aproape 350 de apartamente, o școală cu 16 săli de clasă, un cinemascop cu 450 locuri, un modern complex meșteșugăresc de deservire și altele. Regimul democrat-popular a creat condițiile necesare pentru ridicarea continuă a nivelului de cultură al maselor. In orașul și raionul Fălticeni există astăzi o casă raională de cultură, 115 cămine culturale, 82 de biblioteci cu 49.000 de cititori, 340 de formații de artiști amatori. In fiecare comună funcționează cite un cinematograf, iar în unele — chiar și clte două. Numărul unităților comerciale s-a mărit de la 147, cite erau în 1951, la 380 — în 1964, iar volumul mărfurilor desfăcute populației a crescut de peste 3 ori față de 1961. 00e 9 medici și 21 cadre tehnice sanitare era deservită întreaga populație a fostului județ Baia. Astăzi, în rețeaua sanitară din orașul și raionul Fălticeni lucrează : 80 de medici și 334 cadre sanitare. In 1964, pentru nevoile sanitare s-au alocat din bugetul sfatului popular rațional peste 15 milioane lei. De sus, de la culmea înaltă a masivului muntos Stînișoara, pînă spre răsărit, în valea Siretului, de la Bunești pînă la Drăgușeni, Fălticenii de azi îți oferă imaginea unor locuri întinerite, trezite la o viață nouă. Minunatului peisaj natural, socialismul i-a adăugat bogății și frumuseți noi, făurite de mintea și brațele oamenilor muncii, conduși de partid. FĂLTICENI Doua făbricuțe, rudimentar utilate, una de rachiu, un atelier de pălării, cîteva mori — iată ce cuprindea înainte de 1944 „industria“ Fălticenilor. Pe atunci bancherii și moșierii valorificau bogățiile naturale atît cit le dictau interesele lor înguste, meschine. Dar așa a fost odată... Orașul și raionul Fălticeni au încetat de a mai fi „locuri unde nu se întîmplă nimic". Socialismul le-a scos din anonimat: prin grija partidului și guvernului s-au creat unități ale industriei socialiste care asigură valorificarea resurselor naturale în folosul celor ce muncesc Pentru dezvoltarea industriei raionului, în perioada anilor 1959 — 1964 statul a investit suma de 128 milioane lei. Jefuite în trecut de către diferiți proprietari, pădurile — mare bogăție a raionului — sunt astăzi gospodărite și exploatate rațional, iar lemnul — valorificat superior, și cadrul acțiunii de refacere a patrimoniului forestier, între anii 1960—1964 în cadrul SF. Fălticeni s-au împădurit peste 4.000 ha. Grea, istovitoare, era pe vremea patronilor munca tăietorilor de pădure, singurele lor unelte fiind toporul, joagărul și țapina. Astăzi, tehnica nouă a pătruns pînă in inima codrilor Ferăstraiele mecanice, funicularele, tractoarele ridică productivitatea muncii, ușurează efortul fizic al forestierilor, reduc pierderile de exploatare. Se execută mecanizat 68 la sută din lucrările de doborîtsecționat și 41,5 la sută din cele de încărcat. Avînd asigurate condiții bune de muncă și de trai, forestierii își ridică mereu calificarea profesională, folosesc cu pricepere mecanismele, valorifică superior masa lemnoasă. La fag, de pildă, procentul lemnului de lucru a crescut de la 53,1 la sută cit era in 1960, la 68,14 la sută — în 1964. Din păduri, buștenii sunt transportați cu trenul forestier și cu autoremorcile spre unitățile de industrializare. Dotat cu mașini moderne, combinatul forestier din Fălticeni — creație a regimului nostru — transformă lemnul în cherestea, lăzi, binale și alte produse care sunt apreciate și cerute atît în țară, cit și peste hotare. In apropierea acestui combinat a fost înființată o unitate de industrializare care produce mobilă. Prin grija partidului și guvernului, în economia raionului s-au creat unități ale industriei ușoare care valorifică inul și cînepă— plante tehnice care se cultivă pe suprafețe întinse în cuprinsul regiunii. Construită în 1957, filatura de in și cînepă, una dintre cele mai mari întreprinderi de acest gen din țară, constituie mîndria fălticenenilor. Prin lucrările de extindere și modernizare executate în 1964, pentru care s-au investit peste 21 ■ milioane € de 4 ®i, capacitatea de productistia A Hat Uíra s-a mărit cu 1.100 tone fire subțiri/an. Cu ajutorul instalațiilor și mașinilor de înaltă tehnicitate, filaturii fălticeneni produc din fuior de in și cînepă o gamă variată de fire cu caracteristici superioare. La creșterea producției industriale a raionului își aduc, de asemenea, contribuția Topitoria de in de la Cornul Luncii, X.î.L. Fălticeni, fabrica de conserve din fructe și legume. Și acum, iată cîteva cifre care ilustrează grăitor roadele dezvoltării industriei în economia raionului: față de anul 1950, valoarea producției industriale a crescut de peste 4 ori, iar producția globală a anului 1948 se realizează acum în numai 20 de zile O dată cu dezvoltarea industriei, s-au format și au crescut cadre cu înaltă calificare profesională, oameni ce stăpînesc tehnica, buni organizatori ai producției, inovatori neobosiți, promotori ai noului. Ne mîndrim cu filatoarele Olga Ciuburuc, Varvara Bosînceanu și frezorul Constantin Dulgheru de la Filatura din Fălticeni, cu Lazăr Găină, Georgică Mihalache, Grigore Lazăr de la I.F. Fălticeni, cu muncitoarea Paraschiva Agape și inovatorul Teofil Trifan de la I.I.L., cu toți cei 533 tovarăși confirmați fruntași în întrecerea socialistă pe 1964. însuflețiți de bilanțul rodnic și de chemarea înflăcărată cuprinse în Manifestul F.D.P., oamenii muncii din raionul Fălticeni își consacră inițiativa creatoare, talentul și capacitatea organizatorică pentru îmbunătățirea continuă a calității produselor, pentru îndeplinirea exemplară a planului pe 1965 la toti indicatorii. Ing. NICOLAE LAZAR secretar al Comitetului raional de partid ANII MARILOR ... .......................... in. ......... ................................................■■■■■■ ■ . ........ .... ■ .............. .....................................■■ -rin-~n-----rr— ttt—r-rn ÎMPLINIRI Bogății puse în valoare In anul 1961 orașul Fălticeni a fost racordat la sistemul energetic national. Acum, și un număr de 14 comune din raion, primesc curent electric din rețeaua sistemic- Supraveghind funcționarea mașinilor moderne, filaturii fălticeneni produc din fotorul de in și cînepă o gamă variată de fire cu caracteristici superioare. In exploatările forestiere, cu ajutorul funicularelor, buștenii sunt scoși repede și ușor la lămpile de încărcare. Unul dintre noile blocuri de locuințe construit in orașul Fălticeni. Datorită grijii partidului și statului pentru instruirea și educarea tinerei generații, și în raionul Fălticeni învâțămîntul a cunoscut o puternică dezvoltare în anii puterii populare. In prezent, aici funcționează 159 de școli de 4 și 8 ani, 6 Școli medii și două școli profesionale agricole. Comparativ cu anul 1938, numărul cadrelor didactice a crescut de 4 ori, iar al elevilor — de aproape 3 ori. In clișeu: Localul Școlii medii din comuna Drăgușeni. ZORI NOI Nr. 5355 Cu sprijinul maselor msashmaamMmam — Sub conducerea organelor organizațiilor de partid, sfaturii le populare din raionul nostru antrenează an de an mase tot mai largi de cetățeni în acțiunile inițiate pentru dezvoltarea bazei materiale în sectorul social-cultural și pentru buna gospodărire a localităților. Ținînd cont de propunerile cetățenilor și de nevoile fiecărei comune, comitetul executiv al sfatului popular raional a orientat una din importantele acțiuni — contribuția voluntară — spre realizarea unor obiective de interes obștesc. In ultimii 4 ani, de la cetățenii satelor raionului s-a încasat drept contribuție voluntară suma de peste 4,1 milioane lei, la care s-au adăugat sprijinul material și tehnic al statului și un important volum de muncă patriotică a cetățenilor. Pe ceastă cale au fost construite 28 a noi localuri de școli cu 112 săli de clasă, asigurîndu-se condiții pentru generalizarea învățămîntului de 8 ani. In localitățile unde spațiul de școlarizare a fost asigurat, activitatea privind construcțiile de interes social-cultural a fost orientată spre ridicarea de cămine culturale, dispensare, electrificări etc. In perioada la care ne referim au fost construite 5 cămine culturale cu o capacitate totală de 1.600 locuri, două dispensare medicale și alte obiective. Astăzi, la Dolhești, Dolhasca, Drăgușeni, Forăști etc. cetățenii se bucură de binefacerile electrificării. In ultimii ani, cetățenii din comunele raionului au contribuit cu circa 2 milioane lei pentru introducerea și extinderea electrificării. Intîlnirile dintre deputați și cetățeni au scos în evidență necesitatea îmbunătățirii continue a stării drumurilor. Și în acest domeniu bilanțul realizărilor actualei legislaturi este bogat. Valoarea lucrărilor de terasamente, extragere și așternere de pietriș, de întreținere a podurilor, șanțurilor etc., executate de cetățeni, se ridică la suma de peste 11 milioane lei. Deosebit de aceasta, întrecerea patriotică pentru înfrumusețarea și buna gospodărire a satelor a avut ca rezultat, în perioada amintită, efectuarea unui volum de lucrări în valoare, de peste 7 milioane lei. Locuitorii așezărilor din raionul nostru participă cu dragoste și entuziasm la munca de gospodărire a satelor, convinși că tot ce se face este în interesul lor, al generațiilor viitoare. La 7 martie, ziua alegerilor, sfaturile populare din raionul Fălticeni se prezintă în fața maselor largi de cetățeni cu un bilanț rodnic — contribuție de seamă la avîntul economic și cultural al întregii țări. DUMITRU ALEXA secretarul Comitetului executiv al sfatului popular raional PE TEMELII NOI Incheierea procesului de cooperativizare a deschis și agriculturii din comuna noastră căi largi pentru punerea în valoare a tuturor posibilităților de creștere a producției agricole. Statornicindu-și viață pe temelii noi, socialiste, țăranii cooperatori practică astăzi o agricultură bazată pe știință și tehnică, ceea ce le dă putere să smulgă pămintului recolte tot mai bogate. In anul care a trecut, bunăoară, noi am obținut în medie la hectar 3.300 kg. porumb (știuleți), 18.500 kg, cartofi, 4.500 kg. cînepă pentru fuior, mari cantități de legume și zarzavaturi, de plante furajere etc. Cu sprijinul cadrelor tehnice folosim tot mai rațional pămîntul. Pe 70 ha. teren situat pe pantele dealurilor am plantat pomi fructiferi. In 1964, suma veniturilor bănești realizată de cooperativa noastră agricolă s-a ridicat la aproape 2,5 milioane lei, iar valoarea zilei-muncă — la peste 21 lei, fără a mai socoti retribuția suplimentară dată celor care au depășit producțiile planificate la aceste culturi. Realizînd cele mai mari recolte, brigăzile conduse de Vasile Grigoriu și Mihai Gavriluță s-au situat în fruntea întrecerii socialiste. S-au evidențiat, de asemenea, Th. Smaranda, Gheorghe Dascălu, Dumitru Ciocan, Gh. Timofti și alți țărani vrednici care, participînd permanent la lucru, au efectuat fiecare în 1964 peste 300 zile-muncă. Munca în cooperativa agricolă de producție se dovedește izvorul principal al bunăstării țărănimii. Te convingi de acest adevăr văzînd antenele de televizor de pe casele lui Costică Condurache și Gh. Curelaru, vizitînd casa nouă a lui Constantin Hîrgău, frumos mobilată și în care arde becul electric și cîntă aparatul de radio. Mobilă nouă, aparat de radio, mașină de cusut găsești în sute de case ale țăranilor cooperatori agricoli. Dintr-o evidență făcută reiese că, din 1955 încoace, în comuna noastră s-au cumpărat peste 250 garnituri de mobilă, tot atîtea mașini de cusut, peste 300 aparate de radio, 190 de biciclete, 15 aragaze etc. Grajdurile și magaziile cooperativei agricole, cele 3 localuri de școli și căminul cultural nou construite, cele peste 550 case noi, introducerea luminii electrice în satele Forăști, Oniceni și Antoceni — iată înfăptuiri care au schimbat complet înfățișarea comunei noastre. Cuă deosebire între, satul de ieri, cufundat în întuneric și sărăcie, și tabloul luminos al satului de astăzi, în care oamenii duc o viață tot mai bună ! In întregul nostru raion, toate cooperativele agricole de producție sunt în plin proces de consolidare și dezvoltare economicoorganizatorică. La baza succeselor, pe care le obțin stau puternicul ajutor material acordat de stat prin mașini, chimice, semințe de îngrășăminte soi, extinderea mecanizării, asistența tehnică asigurată de specialiști. In broșura „Raionul Fălticeni în plină dezvoltare“, editată de Consiliul regional al F.D.P. se arată că pe tarlalele cooperativelor agricole din raionul nostru lucrează 367 tractoare, 91 combine, 204 semănători și alte mașini. Numai în ultimii 4 ani statul a acordat cooperativelor agricole credite în valoare de 31 milioane lei. Prin folosirea acestora, ca și a fondurilor proprii, multe unități agricole și-au dezvoltat un puternic sector zootehnic. Ca urmare, în 1964 fermele de animale ale cooperativelor agricole din raion cuprindeau 11.760 bovine, 24.984 ovine și 6.252 porcine. Stațiunea experimentală pomicolă din Fălticeni ne acordă un sprijin prețios în vederea creării și extinderii plantațiilor de pomi pe terenurile situate în pantă. Condițiile create de statul nostru, la care se adaugă hărnicia și priceperea țăranilor muncitori, contribuie la consolidarea economică a cooperativelor agricole, fac ca viața oamenilor și satele fălticenene să fie tot mai luminoase. GH. PUNGA președintele cooperativei agricole de producție din Forăști Dispunînd de un bogat parc de mașini și tractoare, S.M.T. Spătărești execută un volum tot mai mare de lucrări pe tarlalele cooperativelor agricole de producție, contribuind astfel la sporirea rodniciei pămintului.