Zori Noi, iunie 1965 (Anul 18, nr. 5433-5458)

1965-06-01 / nr. 5433

A­ Proletari din toate­tările, unifi-vă! Organ al Comitetului regional Suceava al P.M.R. și al statului popular regional C.I.L. SUCEAVA. După ieșirea din schimb Folo : D. VINTILĂ ÎN INTIMPINAREA CONGRESULUI PARTIDULUI î­ntrecere și minunată. De la Șesuri, de sub poalele Prislopului, pe coastele căruia mai dăinuie omătul, au pornit plutele. Cale lungă. Le-am întîlnit la Iaco­­beni, apoi la Combinatul fo­restier de la Dorna. Se aș­teptau șpringarii din brigada lui Va­sile Pindelea. Plutașii, încordați la vîsle, îndreptau tablele cu zeci de metri cubi de lemn spre cheiul de beton. O aruncătură și cablul de oțel este prins de cercei. Se în­cordează la maximum fiecare sîrmă și pluta se întoarce as­cultătoare la mal. Intervin alte cabluri de oțel care trag le­m­nul în depozit. Stivele cresc cu fiecare plută. Drumul lemnului continuă. Gaterele solicită mult. Și cei ce mînuiesc ferăstraiele me­canice dau zor. E o simfonie de acorduri ce se îmbrățișea­ză cu susurul Bistriței. Reteză­­torii de bușteni lucrează ca la carte. Fiecare lemn este con­trolat, măsurat în lungime și grosime și destinat gaterelor pentru prelucrare. Privindu-i cum lucrează țelegi că între brigăzi este în­­ întrecere pasionanta pentru realizări cît mai bune. Gheorghe Leonte și brigada sa urmăresc zilnic îndeplini­rea angajamentelor. Pe 26 mai au retezat 111 m.c. de lemn. Și nu există zi în care reali­zările lor să nu întreacă nor­mele stabilite. La fel proce­dează și oamenii din brigă­zile lui Gheorghe Corduneanu și Dionisie Forgaci. La termi­narea schimbului îi auzi dis­­cutînd cu măsurătorul de buș­teni. — Cîtî — 111 m.c. — Mîine mai mult. — Foarte bine. Aș fi bucuros să realizați 120 de cubici. — Nici o grijă. Am pornit de la 85 și am ajuns la 111. 26 de cubici în plus față de plan e ceva. — Și fiecare își depășește planul ? Discutînd despre acest lucru cu tovarășul Crețulescu, pla­nificatorul combinatului, mi-a relatat : -„- Lunar, planul este reali­zat, la fel și angajamentele. Unii retezători însă nu lucrea­ză în ritm. — Cine ? — Aurel Nichituș, Vasile Lelcu, Visarion Sandu. — De ce ? — Pentru că nu folosesc din plin timpul de lucru. Se mai plimbă prin combinat, poartă discuții. Minutele trec și la sfîrșitul schimbului se trezesc că sunt în urmă față de cei­lalți retezători. — Și ce măsuri s-au luat ? — S-a stat de vorbă cu ei. Li s-a explicat că neînde­­plinirea ritmică a planului zil­nic duce la perturbări în des­fășurarea normală a produc­ției pe fabrică, la lucru în asalt, și apoi, din goana pen­tru cantitate, la o calitate sla­bă a muncii. — Concluzia ? ■— De cîteva zile lucrurile s-au schimbat. Se observă o intrare în ritm. Dovadă că a­­jutorul tovărășesc nu a fost zadarnic. Elevatoarele poartă spre hala de gatere lemnul pen­tru a fi prelucrat. în orchestra acestei hale au intrat mente noi. E vorba de instru­matere ultra rapide. Sunt două mai mici decit vecinele lor, mai iuți. Au o viteză de însă 360 ture pe minut. Abia poți să zărești pînzele. Comenzile sunt automate. Avansul de lucru este sincronizat cu înclina­rea cadrului, în funcție de volumul bușteanului. Dirijorii : Ion Tufeanu, Aurel Ursuț, Mi­­hai Ivănuță și Aurel Lixan­­droaie. Ion Tufeanu e tânăr, energic. L-am văzut dirijînd munca la gaterul nou, Bagheta, cîteva butoane cu care realizează acordurile complicatelor insta­lații. Diversitatea probleme­lor tehnice l-a determinat să-și însușească cunoștințe mentale. în perioada de supl­­spe­cializare făcută la o altă în­treprindere unde se folosesc asemenea utilaje a învățat caracteristicile și mînuirea perfectă a mașinii. Acum o folsește cu pricepere. Planul zilnic îl depășește cu 30 m.c. — Cum reușești ? — Simplu. Evit funcționarea în gol prin debitarea buște­nilor cap la cap. — Și ești mulțumit de re­zultat ? — Da și nu. Se poate mai mult. — Ce vrei să spui ? — Uneori echipa de alimen­tare îmi creează goluri în apro­vizionarea cu bușteni. De a­­ceea sunt nevoit să reduc un­ LIVIU DOBRE (Continuare în pag. a 3-a) JESCK­ LAȘI Anul XIX nr. 5.433­4 pagini 25 bani marți 1 iunie 1965 DESCHIderea lucrărilor PlEnarei C. C. Al P. M. R. ÎN ZIUA DE 31 MAI 1965 S-A DESCHIS ȘEDINȚA PLENARA A C. C. AL P. M. R. PLENARA ARE URMĂTOAREA ORDINE DE ZI : 1. — PROIECTUL DE DIRECTIVE CU PRIVIRE LA DEZVOLTAREA ECONOMIEI NAȚIONALE IN PERIOADA 1966 — 1970. 2. — PROIECTUL DE DIRECTIVE CU PRIVIRE L­A DEZVOLTAREA ENERGETICII R. P. ROMANE IN PERIOADA 1966 — 1975. 3. — PROIECTUL DE STATUT AL PARTIDULUI. LUCRĂRILE PLENAREI CONTINUA. IMPERATIVUL ZILEI­ÎNTREȚINEREA CULTURILOR Pe fapte mari Cooperatorii din Sf. Ilie, oraș Suceava, sunt porniți pe fapte mari. Anul trecut au fost cam lăsători. Acum sînt hotărîți să facă totul pentru a obține re­colte cit mai bogate. în campa­nia de însămînțări s-au situat printre primii. Acum, culturile sînt bine răsărite. Au început lu­crările de întreținere. Se distrug buruienile­ și crusta. Au fost pră­șite aproape toate cele 40 hec­tare cu sfeclă de zahăr. Brigada comunistului N. Cerbincă este prima care a terminat de prășit sfecla. Au mai rămas cîteva par­cele cu sfeclă neprășită în bri­gada lui Ion Filipciuc, în tar­laua „După grajd“. Nu prea s-au înțeles oamenii să iasă la trea­bă în rînd cu ceilalți. Dar bri­gadierul este hotărît să îndrepte lucrurile. Vorbind despre faptele coope­ratorilor din Sf. Ilie mai trebuie de adăugat câ au fost privite peste 120 hectare cu grîu și se lucrează în continuare, partici­­pînd cîte 70—80 de oameni din fiecare brigadă. Apoi, alți 8—10 cooperatori controlează culturile prășitoare pentru a vedea dacă nu cumva au rămas goluri. Un bun sprijin primesc membrii cu o­pînă în prezent, la cooperativa agricolă de producție din Stîn­­ca — Ștefănești, raionul Boto­șani, s-a aplicat prima prașilă pe mai bine de 300 ha. cu cul­turi prășitoare. La lucru partici­pă zilnic peste 1.200 de coope­­rari. Se pot evidenția în muncă­perativei de aici din partea me­canizatorilor. Ei au distrus crusta, prin­ grăpare, pe o însemnată suprafață cu cartofi. Lucrările sînt de bună calitate. Tovarășul inginer Gh. Petriuc Cît îi ziulica de mare veghează, îl vezi pe cîmp, în mijlocul oamenilor, îi îndrumă cum să lucreze și le controlează munca, brigăzile conduse de Cezar Dă­­rîngă și Mihai Căpraru, precum și echipele conduse de Mihai Muraru, Elena Boboc, Constan­tin Lupașcu, PETRU LUCACHI (din postul de corespondenți voluntari). Brigăzi și echipe fruntașe Sesiunea a II-a a sfatului popular regional Duminică, 30 mai, la Suceava s-au desfășurat lucrările celei de-a Il-a sesiuni a statului popu­lar regional. La sesiune, alături de deputații regionali au luat parte, ca invitați, deputați ai Marii Adunări Naționale aleși în circumscripțiile electorale din re­giunea noastră, președinții sfa­turilor populare raionale și oră­șenești, șefii secțiilor sfatului popular regional, reprezentanți ai organizațiilor de proiectare construcții, ai Băncii de inves­ti­tiții, directorii întreprinderilor de gospodărie orășenească, dele­gați ai C.S.C.A.S., Ministerului de Finanțe etc. Lucrările sesiunii au fost pre­zidate de către tovarășul depu­tat Petre Berică, secretar al co­mitetului regional de partid. La primul punct al ordinei de zi, tovarășul deputat Emil Bobu, președintele comitetului execu­tiv al sfatului popular regional, a prezentat un raport cu privire la înfăptuirea planului de in­vestiții pe primele patru luni ale anului 1965, măsurile luate în vederea realizării ritmice și in­tegrale a planului pe acest an și pregătirea condițiilor pentru a­­nul 1966, în continuare, tovară­șul deputat Ion Chiorăscu a prezentat proiectul de hotărîre al sesiunii, iar tovarășul deputat Teodor Lebădă a susținut cora­­portul comisiei permanente pen­tru probleme de industrie loca­lă, gospodărie comunală și dru­muri a sfatului popular regional. Pe marginea materialelor pre­zentate au discutat mai mulți de­putați și invitați : Dionisie Pin­­zaru, Mihai Gavriliu, Ion Dicu, Anatolie Petruc, Gheorghe Bu­­țincu, Mihai Burlacu, Ion Mihăi­­lă, Alexandru Manoliu, Mandli Weint­raub și Dumitru Popescu. Participanții la discuții au relie­fat unele aspecte pozitive ale activității în domeniul investiții­lor, au criticat lipsurile care s-au manifestat și care încă mai e­­xistă în acest sector, au făcut propuneri pentru îmbunătățirea muncii. In încheierea discuțiilor a luat cuvîntul tovarășul deputat Ene Țurcanu, membru al C. C. al P.M.R., prim - secretar al co­mitetului regional de partid. Vorbitorul a scos în evidență marile posibilități ce există în regiune pentru desfășurarea la un nivel corespunzător a muncii în domeniul construcțiilor, a sub­liniat cauzele neajunsurilor ma­nifestate în activitatea D.S.A.P.C., T.B.C. și a unităților beneficiare de lucrări, arătînd totodată ne­cesitatea luării unui complex de măsuri pentru realizarea de construcții la un înalt nivel ca­litativ și la termen, întîmpinînd astfel cel de-al IV-lea Congres al partidului cu noi și importante succese. Consfătuire privind coordonarea muncii de cercetare agricolă în Moldova Sîmbătă și duminică, la Su­ceava, în sala de referate a stațiunii experimentale agrozoo­tehnice, s-au desfășurat lucră­rile unei consfătuiri privind coordonarea muncii de cerce­tare agricolă în Moldova. Ini­țiativa organizării acestei con­sfătuiri aparține filialei Iași a Academiei R.P.R. Au luat par­te cadre de conducere și mem­bri ai corpului didactic de la institutele agronomic, politeh­nic și Universitatea din Iași, reprezentanți ai stațiunilor ex­perimentale din regiunile Ba­cău, Iași, Suceava, ai Centru­lui veterinar experimental zo­nal Iași, ai C.I.O.S., precum și de la alte unități de cercetare, membri ai comitetului execu­tiv al Consiliului agricol regio­nal Suceava. De asemenea, au luat parte tovarășii acad. A­­milcar Vasiliu, prof. Gheorghe Valuță, din partea Institutului central de cercetări agricole, și tovarășul Constantin Iftodi, secretar al Comitetului regional Suceava al P.M.R., președintele consiliului agricol regional. Lucrările au fost conduse de către tovarășul acad. Cristofor Simionescu, președintele filia­lei Iași a Academiei R.P.R. în cadrul consfăturii au fost prezentate planurile tematice pentru 1966 și în perspectivă ale unităților de cercetare a­­gricolă. Discuțiile ample pur­tate, la care au luat parte 26 de tovarăși, au fost deosebit de interesante și rodnice. In încheiere s-a adoptat un plan de coordonare și colaborare privind cercetarea agricolă în Moldova. ff in corpore sane Ca toate celelalte regiuni ale țării. Suceava­ cunoaște în anii însoriți ai socialismului o înfățișare nouă, determi­nată de transformările radicale înregistrate în dezvoltarea industriei, agriculturii și vieții culturale. Putem vorbi cu mândrie de înfăptuiri remarcabile și în domeniul ocrotirii sănătății ca rod al acestor transformări, al politicii parti­dului de a asigura o viață tot mai bună întregului popor. Este un bogat volum de mijloace care transformă in rea­litate faimosul „...in corpore sano". De aceea, pentru a in­forma cititorii ziarului nostru cu unele aspecte privind ac­tivitatea în domeniul ocrotirii sănătății, desfășurată în­deosebi în anii sesenatului, redactorul Emil Morea a avut recent o convorbire cu tovarășul Dr. CONSTANTIN DUNEA șeful secției sanitare și prevederi sociale a sfatului popular regional — Venind dinspre Fălticeni sau Gura Humorului, de la Rădăuți sau din altă direcție, vizitatoru­lui Sucevei îi apare în față, prin­tre noile edificii, și construcția impunătoare a noului spital... — Aș adăuga că oricine o pri­vește cu satisfacție, ca pe unul dintre obiectivele ce se reali­zează în lumina sarcinilor tra­sate de cel de al III-lea Congres al partidului. Noul spital, actual­mente în faza de finisări, va avea o capacitate de 600 de paturi și va oferi condiții optime de func­ționalitate și confort. El va fi prevăzut cu laborator, farmacie, secții de radiologie, explorări funcționale etc., va avea utilaje și instalații de înaltă tehnică. Prin intrarea lui în funcțiune, cu baza materială amintită, calitatea muncii noastre se va îmbunătăți simțitor. — Fiindcă vem­ vorba de baza materială, vă rugăm să vă refe­riți și la alte aspecte ale aces­teia. — Cu plăcere. Ele apar și mai bine în evidență dacă le com­parăm cu situația grea existentă în anii regimului capitalist, cînd lipsa de fonduri, de spitale, de cadre, de medicamente, de in­strumentar era specifică și re­giunii noastre. Astăzi locul su­melor infime și ale acelora adu­nate prin acțiuni „filantropice“ s-au luat alocațiile sistematice din buget, care sunt în continuă creș­tere. Dacă în anul 1960 regiunii noastre i-a fost repartizată pen­tru sănătate suma de 118 milioa­ne lei, anul acesta va ajunge la peste 200 milioane de lei. Pe baza acestora, rețeaua de uni­tăți sanitare se dezvoltă necon­tenit: în ultimii ani s-au con­struit policlinicile moderne din Suceava, Gura Humorului, Do­­rohoi etc. , o serie de unități spitalicești în mediul rural, iar la Fălticeni este în curs de con­strucție o policlinică nouă. Nu­mai din anul 1960 încoace, nu­mărul paturilor în spitale a spo­rit cu circa 350. Atenție deosebită se acordă dezvoltării condițiilor pentru a­­sistența sanitară a muncitorilor, în marile întreprinderi, la mi­­ n­­ neri și forestieri, pe șantiere au luat ființă dispensare care asi­gură tratamentele de urgență și asistența necesară. Avem 23 a­­semenea dispensare încadrate cu medic, precum și un număr de circa 100 puncte de sănătate. (Continuare în pagina a 2-a). Dr. Sofia Prusacov din comuna Frumosu - Cimpulung, Entuziaste dezbateri ale oamenilor muncii de la sate în regiunea noastră continuă să se desfășoare o intensă muncă politică de masă în rîn­­durile membrilor cooperativelor agricole de producție și al altor țărani muncitori pentru cunoașterea temeinică a Hotă­­rîrii C.C. al P.M.R. și a Consi­liului de Miniștri al R.P. Ro­mâne privind unele măsuri de îmbunătățire a regimului de valorificare a produselor vege­tale și animale. Duminică, la căminele culturale, la sediul cooperativelor agricole, în bri­găzi și echipe, în circumscrip­țiile electorale, în cercurile de citit etc. au avut loc demon­strații practice însoțite de cal­cule economice, cu ajutorul cărora s-a explicat amănunțit avantajele ce le vor obține cooperativele agricole de pro­ducție și țăranii muncitori prin valorificarea produselor agri­cole pe calea contractărilor, în discuțiile purtate, oamenii muncii din agricultura regiunii noastre și-au manifestat din nou aprobarea unanimă față de prevederile Hotărîrii, anga­­jîndu-se să participe cu toții la executarea la timp și de bună calitate a lucrărilor agri­cole, aplicarea corectă a re­gulilor agrotehnice, apărarea și dezvoltarea avuției obștești și valorificarea unor cantități spo­rite de produse agricole. Peste tot, într-o atmosferă de puternic entuziasm, dezbateri­le au constituit manifestări de dragoste a oamenilor muncii față de conducătorul­­ înțelept — Partidul Muncitoresc Român. Agendă internațională ÎNCHEIEREA LUCRĂRILOR CONGRESULUI P. C. DIN AUSTRIA Duminică s-au încheiat lu­crările celui de-al XIX-lea Con­gres al Partidului Comunist din Austria. Delegații la Con­gres au ales Comitetul Central și celelalte organe conducă­toare ale partidului. Președin­te de onoare al P. C. din Aus­tria a fost ales J. Koplenig, președinte al partidului a fost ales Franz Muhri, iar secre­tari ai C. C. — F. Furnberg și E. Scharf. CONVORBIRILE PRIMULUI MINISTRU AL NORVEGIEI LA MOSCOVA La 30 mai a sosit la Mosco­va, într-o vizită oficială. Einar Gerhardsen, primul ministru al Norvegiei. El a avut întîlniri cu Alexei Kosîghin, președintele Consiliului de Miniștri al URSS, și Anastas Mikoian, președin­tele Prezidiului Sovietului Su­prem al URSS. In timpul con­vorbirilor au fost discutate u­­nele probleme ale situației in­ternaționale care interesează cele două părți, precum și pro­bleme privind relațiile sovie­­to-norvegiene.

Next