Zori Noi, iunie 1965 (Anul 18, nr. 5433-5458)
1965-06-01 / nr. 5433
A Proletari din toatetările, unifi-vă! Organ al Comitetului regional Suceava al P.M.R. și al statului popular regional C.I.L. SUCEAVA. După ieșirea din schimb Folo : D. VINTILĂ ÎN INTIMPINAREA CONGRESULUI PARTIDULUI întrecere și minunată. De la Șesuri, de sub poalele Prislopului, pe coastele căruia mai dăinuie omătul, au pornit plutele. Cale lungă. Le-am întîlnit la Iacobeni, apoi la Combinatul forestier de la Dorna. Se așteptau șpringarii din brigada lui Vasile Pindelea. Plutașii, încordați la vîsle, îndreptau tablele cu zeci de metri cubi de lemn spre cheiul de beton. O aruncătură și cablul de oțel este prins de cercei. Se încordează la maximum fiecare sîrmă și pluta se întoarce ascultătoare la mal. Intervin alte cabluri de oțel care trag lemnul în depozit. Stivele cresc cu fiecare plută. Drumul lemnului continuă. Gaterele solicită mult. Și cei ce mînuiesc ferăstraiele mecanice dau zor. E o simfonie de acorduri ce se îmbrățișează cu susurul Bistriței. Retezătorii de bușteni lucrează ca la carte. Fiecare lemn este controlat, măsurat în lungime și grosime și destinat gaterelor pentru prelucrare. Privindu-i cum lucrează țelegi că între brigăzi este în întrecere pasionanta pentru realizări cît mai bune. Gheorghe Leonte și brigada sa urmăresc zilnic îndeplinirea angajamentelor. Pe 26 mai au retezat 111 m.c. de lemn. Și nu există zi în care realizările lor să nu întreacă normele stabilite. La fel procedează și oamenii din brigăzile lui Gheorghe Corduneanu și Dionisie Forgaci. La terminarea schimbului îi auzi discutînd cu măsurătorul de bușteni. — Cîtî — 111 m.c. — Mîine mai mult. — Foarte bine. Aș fi bucuros să realizați 120 de cubici. — Nici o grijă. Am pornit de la 85 și am ajuns la 111. 26 de cubici în plus față de plan e ceva. — Și fiecare își depășește planul ? Discutînd despre acest lucru cu tovarășul Crețulescu, planificatorul combinatului, mi-a relatat : -„- Lunar, planul este realizat, la fel și angajamentele. Unii retezători însă nu lucrează în ritm. — Cine ? — Aurel Nichituș, Vasile Lelcu, Visarion Sandu. — De ce ? — Pentru că nu folosesc din plin timpul de lucru. Se mai plimbă prin combinat, poartă discuții. Minutele trec și la sfîrșitul schimbului se trezesc că sunt în urmă față de ceilalți retezători. — Și ce măsuri s-au luat ? — S-a stat de vorbă cu ei. Li s-a explicat că neîndeplinirea ritmică a planului zilnic duce la perturbări în desfășurarea normală a producției pe fabrică, la lucru în asalt, și apoi, din goana pentru cantitate, la o calitate slabă a muncii. — Concluzia ? ■— De cîteva zile lucrurile s-au schimbat. Se observă o intrare în ritm. Dovadă că ajutorul tovărășesc nu a fost zadarnic. Elevatoarele poartă spre hala de gatere lemnul pentru a fi prelucrat. în orchestra acestei hale au intrat mente noi. E vorba de instrumatere ultra rapide. Sunt două mai mici decit vecinele lor, mai iuți. Au o viteză de însă 360 ture pe minut. Abia poți să zărești pînzele. Comenzile sunt automate. Avansul de lucru este sincronizat cu înclinarea cadrului, în funcție de volumul bușteanului. Dirijorii : Ion Tufeanu, Aurel Ursuț, Mihai Ivănuță și Aurel Lixandroaie. Ion Tufeanu e tânăr, energic. L-am văzut dirijînd munca la gaterul nou, Bagheta, cîteva butoane cu care realizează acordurile complicatelor instalații. Diversitatea problemelor tehnice l-a determinat să-și însușească cunoștințe mentale. în perioada de suplspecializare făcută la o altă întreprindere unde se folosesc asemenea utilaje a învățat caracteristicile și mînuirea perfectă a mașinii. Acum o folsește cu pricepere. Planul zilnic îl depășește cu 30 m.c. — Cum reușești ? — Simplu. Evit funcționarea în gol prin debitarea buștenilor cap la cap. — Și ești mulțumit de rezultat ? — Da și nu. Se poate mai mult. — Ce vrei să spui ? — Uneori echipa de alimentare îmi creează goluri în aprovizionarea cu bușteni. De aceea sunt nevoit să reduc un LIVIU DOBRE (Continuare în pag. a 3-a) JESCK LAȘI Anul XIX nr. 5.4334 pagini 25 bani marți 1 iunie 1965 DESCHIderea lucrărilor PlEnarei C. C. Al P. M. R. ÎN ZIUA DE 31 MAI 1965 S-A DESCHIS ȘEDINȚA PLENARA A C. C. AL P. M. R. PLENARA ARE URMĂTOAREA ORDINE DE ZI : 1. — PROIECTUL DE DIRECTIVE CU PRIVIRE LA DEZVOLTAREA ECONOMIEI NAȚIONALE IN PERIOADA 1966 — 1970. 2. — PROIECTUL DE DIRECTIVE CU PRIVIRE LA DEZVOLTAREA ENERGETICII R. P. ROMANE IN PERIOADA 1966 — 1975. 3. — PROIECTUL DE STATUT AL PARTIDULUI. LUCRĂRILE PLENAREI CONTINUA. IMPERATIVUL ZILEIÎNTREȚINEREA CULTURILOR Pe fapte mari Cooperatorii din Sf. Ilie, oraș Suceava, sunt porniți pe fapte mari. Anul trecut au fost cam lăsători. Acum sînt hotărîți să facă totul pentru a obține recolte cit mai bogate. în campania de însămînțări s-au situat printre primii. Acum, culturile sînt bine răsărite. Au început lucrările de întreținere. Se distrug buruienile și crusta. Au fost prășite aproape toate cele 40 hectare cu sfeclă de zahăr. Brigada comunistului N. Cerbincă este prima care a terminat de prășit sfecla. Au mai rămas cîteva parcele cu sfeclă neprășită în brigada lui Ion Filipciuc, în tarlaua „După grajd“. Nu prea s-au înțeles oamenii să iasă la treabă în rînd cu ceilalți. Dar brigadierul este hotărît să îndrepte lucrurile. Vorbind despre faptele cooperatorilor din Sf. Ilie mai trebuie de adăugat câ au fost privite peste 120 hectare cu grîu și se lucrează în continuare, participînd cîte 70—80 de oameni din fiecare brigadă. Apoi, alți 8—10 cooperatori controlează culturile prășitoare pentru a vedea dacă nu cumva au rămas goluri. Un bun sprijin primesc membrii cu opînă în prezent, la cooperativa agricolă de producție din Stînca — Ștefănești, raionul Botoșani, s-a aplicat prima prașilă pe mai bine de 300 ha. cu culturi prășitoare. La lucru participă zilnic peste 1.200 de cooperari. Se pot evidenția în muncăperativei de aici din partea mecanizatorilor. Ei au distrus crusta, prin grăpare, pe o însemnată suprafață cu cartofi. Lucrările sînt de bună calitate. Tovarășul inginer Gh. Petriuc Cît îi ziulica de mare veghează, îl vezi pe cîmp, în mijlocul oamenilor, îi îndrumă cum să lucreze și le controlează munca, brigăzile conduse de Cezar Dărîngă și Mihai Căpraru, precum și echipele conduse de Mihai Muraru, Elena Boboc, Constantin Lupașcu, PETRU LUCACHI (din postul de corespondenți voluntari). Brigăzi și echipe fruntașe Sesiunea a II-a a sfatului popular regional Duminică, 30 mai, la Suceava s-au desfășurat lucrările celei de-a Il-a sesiuni a statului popular regional. La sesiune, alături de deputații regionali au luat parte, ca invitați, deputați ai Marii Adunări Naționale aleși în circumscripțiile electorale din regiunea noastră, președinții sfaturilor populare raionale și orășenești, șefii secțiilor sfatului popular regional, reprezentanți ai organizațiilor de proiectare construcții, ai Băncii de investitiții, directorii întreprinderilor de gospodărie orășenească, delegați ai C.S.C.A.S., Ministerului de Finanțe etc. Lucrările sesiunii au fost prezidate de către tovarășul deputat Petre Berică, secretar al comitetului regional de partid. La primul punct al ordinei de zi, tovarășul deputat Emil Bobu, președintele comitetului executiv al sfatului popular regional, a prezentat un raport cu privire la înfăptuirea planului de investiții pe primele patru luni ale anului 1965, măsurile luate în vederea realizării ritmice și integrale a planului pe acest an și pregătirea condițiilor pentru anul 1966, în continuare, tovarășul deputat Ion Chiorăscu a prezentat proiectul de hotărîre al sesiunii, iar tovarășul deputat Teodor Lebădă a susținut coraportul comisiei permanente pentru probleme de industrie locală, gospodărie comunală și drumuri a sfatului popular regional. Pe marginea materialelor prezentate au discutat mai mulți deputați și invitați : Dionisie Pinzaru, Mihai Gavriliu, Ion Dicu, Anatolie Petruc, Gheorghe Buțincu, Mihai Burlacu, Ion Mihăilă, Alexandru Manoliu, Mandli Weintraub și Dumitru Popescu. Participanții la discuții au reliefat unele aspecte pozitive ale activității în domeniul investițiilor, au criticat lipsurile care s-au manifestat și care încă mai există în acest sector, au făcut propuneri pentru îmbunătățirea muncii. In încheierea discuțiilor a luat cuvîntul tovarășul deputat Ene Țurcanu, membru al C. C. al P.M.R., prim - secretar al comitetului regional de partid. Vorbitorul a scos în evidență marile posibilități ce există în regiune pentru desfășurarea la un nivel corespunzător a muncii în domeniul construcțiilor, a subliniat cauzele neajunsurilor manifestate în activitatea D.S.A.P.C., T.B.C. și a unităților beneficiare de lucrări, arătînd totodată necesitatea luării unui complex de măsuri pentru realizarea de construcții la un înalt nivel calitativ și la termen, întîmpinînd astfel cel de-al IV-lea Congres al partidului cu noi și importante succese. Consfătuire privind coordonarea muncii de cercetare agricolă în Moldova Sîmbătă și duminică, la Suceava, în sala de referate a stațiunii experimentale agrozootehnice, s-au desfășurat lucrările unei consfătuiri privind coordonarea muncii de cercetare agricolă în Moldova. Inițiativa organizării acestei consfătuiri aparține filialei Iași a Academiei R.P.R. Au luat parte cadre de conducere și membri ai corpului didactic de la institutele agronomic, politehnic și Universitatea din Iași, reprezentanți ai stațiunilor experimentale din regiunile Bacău, Iași, Suceava, ai Centrului veterinar experimental zonal Iași, ai C.I.O.S., precum și de la alte unități de cercetare, membri ai comitetului executiv al Consiliului agricol regional Suceava. De asemenea, au luat parte tovarășii acad. Amilcar Vasiliu, prof. Gheorghe Valuță, din partea Institutului central de cercetări agricole, și tovarășul Constantin Iftodi, secretar al Comitetului regional Suceava al P.M.R., președintele consiliului agricol regional. Lucrările au fost conduse de către tovarășul acad. Cristofor Simionescu, președintele filialei Iași a Academiei R.P.R. în cadrul consfăturii au fost prezentate planurile tematice pentru 1966 și în perspectivă ale unităților de cercetare agricolă. Discuțiile ample purtate, la care au luat parte 26 de tovarăși, au fost deosebit de interesante și rodnice. In încheiere s-a adoptat un plan de coordonare și colaborare privind cercetarea agricolă în Moldova. ff in corpore sane Ca toate celelalte regiuni ale țării. Suceava cunoaște în anii însoriți ai socialismului o înfățișare nouă, determinată de transformările radicale înregistrate în dezvoltarea industriei, agriculturii și vieții culturale. Putem vorbi cu mândrie de înfăptuiri remarcabile și în domeniul ocrotirii sănătății ca rod al acestor transformări, al politicii partidului de a asigura o viață tot mai bună întregului popor. Este un bogat volum de mijloace care transformă in realitate faimosul „...in corpore sano". De aceea, pentru a informa cititorii ziarului nostru cu unele aspecte privind activitatea în domeniul ocrotirii sănătății, desfășurată îndeosebi în anii sesenatului, redactorul Emil Morea a avut recent o convorbire cu tovarășul Dr. CONSTANTIN DUNEA șeful secției sanitare și prevederi sociale a sfatului popular regional — Venind dinspre Fălticeni sau Gura Humorului, de la Rădăuți sau din altă direcție, vizitatorului Sucevei îi apare în față, printre noile edificii, și construcția impunătoare a noului spital... — Aș adăuga că oricine o privește cu satisfacție, ca pe unul dintre obiectivele ce se realizează în lumina sarcinilor trasate de cel de al III-lea Congres al partidului. Noul spital, actualmente în faza de finisări, va avea o capacitate de 600 de paturi și va oferi condiții optime de funcționalitate și confort. El va fi prevăzut cu laborator, farmacie, secții de radiologie, explorări funcționale etc., va avea utilaje și instalații de înaltă tehnică. Prin intrarea lui în funcțiune, cu baza materială amintită, calitatea muncii noastre se va îmbunătăți simțitor. — Fiindcă vem vorba de baza materială, vă rugăm să vă referiți și la alte aspecte ale acesteia. — Cu plăcere. Ele apar și mai bine în evidență dacă le comparăm cu situația grea existentă în anii regimului capitalist, cînd lipsa de fonduri, de spitale, de cadre, de medicamente, de instrumentar era specifică și regiunii noastre. Astăzi locul sumelor infime și ale acelora adunate prin acțiuni „filantropice“ s-au luat alocațiile sistematice din buget, care sunt în continuă creștere. Dacă în anul 1960 regiunii noastre i-a fost repartizată pentru sănătate suma de 118 milioane lei, anul acesta va ajunge la peste 200 milioane de lei. Pe baza acestora, rețeaua de unități sanitare se dezvoltă necontenit: în ultimii ani s-au construit policlinicile moderne din Suceava, Gura Humorului, Dorohoi etc. , o serie de unități spitalicești în mediul rural, iar la Fălticeni este în curs de construcție o policlinică nouă. Numai din anul 1960 încoace, numărul paturilor în spitale a sporit cu circa 350. Atenție deosebită se acordă dezvoltării condițiilor pentru asistența sanitară a muncitorilor, în marile întreprinderi, la mi n neri și forestieri, pe șantiere au luat ființă dispensare care asigură tratamentele de urgență și asistența necesară. Avem 23 asemenea dispensare încadrate cu medic, precum și un număr de circa 100 puncte de sănătate. (Continuare în pagina a 2-a). Dr. Sofia Prusacov din comuna Frumosu - Cimpulung, Entuziaste dezbateri ale oamenilor muncii de la sate în regiunea noastră continuă să se desfășoare o intensă muncă politică de masă în rîndurile membrilor cooperativelor agricole de producție și al altor țărani muncitori pentru cunoașterea temeinică a Hotărîrii C.C. al P.M.R. și a Consiliului de Miniștri al R.P. Române privind unele măsuri de îmbunătățire a regimului de valorificare a produselor vegetale și animale. Duminică, la căminele culturale, la sediul cooperativelor agricole, în brigăzi și echipe, în circumscripțiile electorale, în cercurile de citit etc. au avut loc demonstrații practice însoțite de calcule economice, cu ajutorul cărora s-a explicat amănunțit avantajele ce le vor obține cooperativele agricole de producție și țăranii muncitori prin valorificarea produselor agricole pe calea contractărilor, în discuțiile purtate, oamenii muncii din agricultura regiunii noastre și-au manifestat din nou aprobarea unanimă față de prevederile Hotărîrii, angajîndu-se să participe cu toții la executarea la timp și de bună calitate a lucrărilor agricole, aplicarea corectă a regulilor agrotehnice, apărarea și dezvoltarea avuției obștești și valorificarea unor cantități sporite de produse agricole. Peste tot, într-o atmosferă de puternic entuziasm, dezbaterile au constituit manifestări de dragoste a oamenilor muncii față de conducătorul înțelept — Partidul Muncitoresc Român. Agendă internațională ÎNCHEIEREA LUCRĂRILOR CONGRESULUI P. C. DIN AUSTRIA Duminică s-au încheiat lucrările celui de-al XIX-lea Congres al Partidului Comunist din Austria. Delegații la Congres au ales Comitetul Central și celelalte organe conducătoare ale partidului. Președinte de onoare al P. C. din Austria a fost ales J. Koplenig, președinte al partidului a fost ales Franz Muhri, iar secretari ai C. C. — F. Furnberg și E. Scharf. CONVORBIRILE PRIMULUI MINISTRU AL NORVEGIEI LA MOSCOVA La 30 mai a sosit la Moscova, într-o vizită oficială. Einar Gerhardsen, primul ministru al Norvegiei. El a avut întîlniri cu Alexei Kosîghin, președintele Consiliului de Miniștri al URSS, și Anastas Mikoian, președintele Prezidiului Sovietului Suprem al URSS. In timpul convorbirilor au fost discutate unele probleme ale situației internaționale care interesează cele două părți, precum și probleme privind relațiile sovieto-norvegiene.