Zori Noi, august 1965 (Anul 18, nr. 5486-5510)
1965-08-01 / nr. 5486
Organ al Comitetului regional Suceava al P.C.R. și al Sfatului popular regional In buletinul meteorologic de ieri se arăta că vremea continuă să râmînâ instabilă, mai ales în partea de nord a regiunii, unde se vor semnala averse izolate de ploaie în special în cursul după-amiesii. Este deci un avertisment de care trebuie să se tină seama cu atît mai malt cu cit ritmul de recoltare și treieri? — deși s-a îmbunătățit întrucitva în raioanele Dorohoi și Botoșani — se menține încă mult sub posibilitățile de care dispun unitățile noastre agricole. Dacă în raioanele Dorohoi și Botoșani viteza zilnică de recoltare s-a ridicat în 30 iulie la 4.280 hectare și, respectiv, 3.051 hectare (ceea ce e încă sub potențialul de lucru), în raioanele Fălticeni și Săveni — care dețin mari suprafețe cultivate cu cereale păioase, ritmul a scăzut comparativ cu zilele precedente. Nesatisfăcător se desfășoară munca in comunele din raza orașului Suceava, unde s-a recoltat pînă la aceeași dată doar 27,2 la sută din suprafață ocupată cu grîu și secară. De asemenea, în raioanele Rădăuți și Gura Humorului, în care recoltatul a început de cîteva zile, ritmul de lucru la cîmp păstrează încă caracterul unui început de campanie. Cu destulă încetineală se desfășoară transportul recoltei de pe cîmp și treieri?«!, în raionul Fălticeni, spre exemplu, s-a treierat recolta de pe numai 274 hectare din ceie 7,003 hectare secerate. Recolta de pe abia 38 hectare din 1.834 hectare s-a treierat și in raionul Rădăuți. La Gura Humorului această lucrare nici măcar nu a început deși s-au recoltat aproape 2,000 hectare. Iată de altfel cum se prezintă situație la treieri? pe regiune: Din recolta adunată s-a treierat doar 24,5 la sută. Dintre raioane, lanterna roșie, la treieri?, finind seama de potențialul de forțe și poziția geografică, o dețin lăvticenenii care au treierat numai 3,8 la sută, urmați de rădăuțeni și dorohoieni. Revenind asupra celor arătate la început, privitoare la vremea instabilă, atragem atenția conducerilor unităților agricole asupra lumeoshicáfii recoltatului, transportului la arii și treiexilului, acțiune în care trebuie mobilizate toate forțele și mijloacele existente. Nu trebuie pierdută nici o oră bună de lucru pentru ca recolta să ajungă cât mai grabnic în magazii. INFORMAȚII Pregătiri Radioamatorii cluburilor din regiunea noastră, care în cadrul concursului pe unde scurte, închinat celui de-al IX-lea Congres al Partidului au înregistrat noi performanțe în obținerea de legături cu celelalte radiocluburi din țara, se pregătesc în momentul de față pentru a participa la concursul mondial al radioamatorilor. Organizat de către Radioclubul central sub semnul dezvoltării relațiilor de pace și prietenie cu toate țările din lume, concursul solicită participanților să realizeze, pe unde scurte, cît mai multe legături cu numeroase țări din diferite continente. Pînă în prezent s-au înscris la acest concurs radiocluburile YO8KGA, YO8GP și YO80V Suceava YO8FG Fălticeni și YO8MH Dorohoi. La sfîrșit de săptămînă încă o săptămînă de muncă rodnică s-a încheiat. Numeroși oameni ai muncii din regiune au datorit să-și petreacă timpul liber prin excursii pe meleagurile sucevene. ^ Unii dintre ei au cerut, în acest sens, concursul agenției ONT „Carpați“ Suceava și, respectiv, al filialelor ONT din regiune. • Printre cei care au ales să-și petreacă astfel timpul lor liber sînt și 35 muncitori de la Fabrica de piele și încălțăminte .,Străduința 1 Suceava. Ei vor pleca în cursul dimineții de astăzi, cu autocarele ONT Carpați, pe itinerariul Suceava — Rădăuți — Sucevița. Lucrătorii spitalului unificat din Botoșani și-au ales traseul turistic Botoșani - Suceava - Agapia - Piatra Neamț - Bicaz - Lacul roșu. Interesante excursii au fost organizate și de către filiala ONT Carpați Vatra Dornei și conducerea stațiunii balneo-climaterice din localitate cu oamenii aflați aici la odihnă și tratament. Itinerar, mănăstirile din nordul Moldovei, punctele turistice Bicaz , Lacul Roșu, Borșa etc. Cu sprijinul aviației utilitare Echipajul aviației utilitare care, de curînd, a terminat cu succes acțiunea de combatere a dăunătorilor culturii cartofului în raza orașului .Suceava, pe 3.632 ha., își continuă in prezent activitatea în raioanele Botoșani și Fălticeni. Zilnic ei prăfuiesc și d emulsionează sute de hectare de culturi. Se evidențiază în deosebit echipajul al mod cărui comandant de aeronavă e tovarășul Mircea Cornea. Au terminat recoltatul SAVENI. Joi seara au raportat încheierea secerișului cooperatorii din satul Păun. Suprafața cultivată cu grîu secară în această unitate fost de 440 ha. Recent au mai teraminat recoltatul cooperatorii din Bold, Movila Ruptă, Padureni, Dobîrceni, Iacobeni și Vorriceni. Principalele eforturi sînt îndreptate în prezent către transportul recoltei la aici și treieriș. BOTOȘANI. Folosind cu chibzuință zilele, orele și minutele, combinele, coasele și secerile, cooperatorii din mai multe unități agricole cooperatiste din Botoșani au terminat recoltatul cerealelor păioase. La PIeșani s-a încheiat cu: recoltatul grîului și secarei pe 408 ha, de asemenea, și la Drislea pe 410 ha. FĂLTICENI. Printre cooperativele agricole de producție din raionul Fălticeni care au mai terminat cu recoltatul cerealelor păioase (de 208 ha) este cea din Frașcani.» Acum, aici se dă zor cu transportul snopilor la aici și treieratul operativ al recoltei — în miriști s-a trecut la efectuarea arăturilor de vară. Pe concret NICI UN BOR PIERDUT . . . ... e o expresie frecvent folosită de secelători. Și, totuși.. . Dar aici nu-i vorba de un secerător. Tovarășul Vasile Gh. Moroșanu, din Bunești-Fălticeni, este responsabil la aria nr. 1. A pregătit de toate acolo la arie: apă, măturoaie, groapa pentru fumători... Un singur lucru îl strică , anume că, atunci cînd trece către lan, la brigada I-a, personal, calcă grîul, aflat încă nesecerat la data de 29 iulie. Și nu mai observă că treaba asta o fac și mulți cooperatori cînd trec pe lingă aria nr. 1, la deal, către tarla. Evident, drumul pe acolo e mai comod. Dar de ce nu seceră grîul, că doar de mult îi trecut de pîrgă ? Să nu fi observat nici președintele, nici inginerul de la Bunești că se calcă griul în picioare ? Și încă ceva , multe boabe se pierd prin faptul că se fac legături de grîu pentru snopi. — La fiecare legătoare, constată un cooperator, iar din spre 10—20 de boabe. La o claie — 34 de snopi, la hectar — cîteva zeci de clăi, la cîteva sute de hectare ... Sigur, se pierde mult.. Mai în jos de Bunești, spre Fălticeni, cresc rogozuri. E drept, pe teritoriul cooperativei amintite nu sînt, dar vecinii au și nu-I cosesc. Nu era mai bine dacă conducerea cooperativei, în cadrul relațiilor de colaborare, discuta cu conducerile acestor unități și se făceau legători de rogoz ? In tarlaua brigăzii I-a, brigadier — Gh. V. Ștefăroi, griul e secerat și pus in clăi pe multe hectare. Dar în urmă sînt rămase cam multe spice. E drept, nu în mod compact, brazdă de brazdă, ci, așa, la 2—3 brazde... înainte de apusul soarelui, un copil, cu grebla, tocmai venea grăbit de acasă. Careva uitase să o ia de dimineață ! Așa că nu-i de mirare de ce spicele nu erau adunate bine, iar expresia „nici un bob risipit" nu prea era luată în seamă. NOPȚI ALBE Bl.., ZILE NEGRE — Nu prea-s nopțile cu lună acum, ne spunea șeful unei echipe din brigada a VIII-a de cîmp de la Dolhești. Dar noi, acasă tot nu plecăm, că-i departe. Și apoi, seara pînă tîrziu, dimineața de cum dau zorii, lucrămi. Sute de cooperatori lucrau pe tarlaua „Bunești“ si munca le era spornică. Ziua la co(Continuare In pagina a V-a). ! Anul XIX nr. 5480 6 pagini 25 bani duminică 1 august 1965 IN PAGINILE 3-4 COORDONATE LITERARE BISTRIȚA APĂ VIOARA ----------—---------------------------------—— - — - — -----‘ Fochistul F. Vladimir di la centrala termică a F.C.L. ..Ea răul“ Cirpulung urmărind de la tabloul de comandă parametrii de ardere a cazanelor de aburi- \ DEZBATERI ALE PROIECTULUI DE CONSTITUȚIE In sprijinul culturii Mărețele realizări In toate domeniile, dobîndite în anii care au trecut de la Eliberare, au creat România nouă, care a pășit în ritm accelerat spre înalți neinscate în trecut. Noua etapă de dezvoltare a patriei noastre cere și o fundamentare a legilor pe nouă care să se sprijine întreg aparatul de stat. Și, astfel, a fost întocmit proiectul de Constituție al țării noastre, care, de la aprobare, va purta denumirea de Republica Socialistă România. Acest proiect cuprinde garanția pentru clădirea unui viitor bine asigurat în aspectele sale: politice, economice, sociale și culturale. în proiectul de Constituție se dă ridicării culturii o importanță deosebită, atît dezvoltării învățămîntului cît și creației operelor științifice, literare și artistice, asigurîndu-se autorilor condiții de creație optime. Articolul 18 din proiectul de Constituție prevede că se asigură fiecărui cetățean posibilitatea de a desfășura, potrivit talentului și pregătirii sale, o activitate în domeniul corespunzător, deci și în domeniul cultural, garantîndu-se remunerația cuvenită. Literatura, în întreg ansamblul ei, științific, tehnic, beletristic, a ajuns în ultimele două decenii la o mare înflorire. Astăzi rafturile librăriilor sînt pline de cărți literare, științifice și tehnice, într-o varietate neîntîlnită pînă acum, oferind publicului dornic de a se cultiva putința de a achiziționa cu cheltuieli reduse lucrări din toate domeniile scrisului. S-a ivit o întrecere între scriitori, care au îmbogățit și îmbogățesc cultura poporului nostru cu opere valoroase. S-au pus astfel temelii tehnice pentru ridicarea pe putreaptă și mai înaltă a nivelului cultural al poporului nostru. Fief. TEODOR BÁLAN Gura Humorului SAVEN! La centrul de ralon se execută ultimele lucrări de finisaj la școala cu 8 clase a cărei construcție a început în primăvara acestui an. Existenta tuturor materialelor pe șantier cît și a forțelor de muncă necesare, asigură, în condițiile ritmului actual, recepționarea și darea în folosință a școlii în cadrul termenului planificat — 15 august. Cu privire la calitatea lucrărilor de finisaj și a soluțiilor din proiect sînt vizibile însă deficiențe care pot și trebuie remediate în această perioadă. Le menționăm pentru a fi în atenția constructorului (grupul de șantiere nr. 1 Botoșani) și a beneficiarului la recepție. Multe fisuri în tencuielile din zona de fixare a ușilor și ferestrelor; fisurii în îmbrăcămintea de ciment a izolației de pe acoperiș. La dintre cele 8; săli de clasă, două amplasarea prin proiect a cuierelor și a tablelor școlare este greșit făcută. Soluția trebuie schimbată și acest lucru este posibil, altfel elevii vor primi lumina din partea dreaptă, iar școala din Săveni va deveni punct de atracție pentru cei ispitiți de curiozități. De asemenea, considerăm că pardoseala de parchet prevăzută pentru laborator nu este cea mai bună soluție. Faptul că intr-un laborator se lucrează cu multă apă recomandă mai mult pardoseala de mozaic. CRASNALEUCA Stadiul fizic în care se găsește școala de 4 clase din această comună, este departe de a mulțumi. Construcția este „la roșu“ și doar acoperită. Nimic mai mult. Judecind după ritmul actual de execuție înseamnă că „pînă la sfîrșitul anului deschidera a ușilor noua școală nu se va termina pînă la începutul anului școlar. Este concludentă relatarea situației de pe șantier din ziua de 28 iulie a.c.: trei meseriași și 5 muncitori; lipsă , rumbetonul pentru pardoselile de parchet, stuful pentru tavane, bitumul pentru izolații, cimentul pentru tencuieli și altele. Și dacă forța de muncă este insuficientă și lipsesc o serie de materiale, în schimb ne-a fost dat să constatăm o doză mare de nepăsare la tovarășul Constantin Lencu, omul care și-a asumat răspunderea printr-un act, să construiască în termen acest edificiu. — Dacă n-o fi la 15 septembrie, pînă la sfîrșitul anului tot îl dau gata. Cam asa ni s-a răspuns. Organelor locale și celor raionale le recomandăm să analizeze situația de pe acest șantier și să ia măsurile cuvenite, iar pe vii- M. OFRTȘAN (Continuare in pagina a V-a). CONSTRUCTORI PROMOVAȚI ȘI CORIGENȚI Ș! Ritmuri anemice pe unele șantiere ale școlilor în construcție CI foi îl termină fie Din nou despre calitatea binalelor . Sensul de adevărat mister Amplasamente... neamplasafe A mai rămas puțină vreme pînă la șina cînd clopoțelul îți va rechema școlarii din vacanță spre un nou asalt asupra științei ei ,'culturii'. Grija statului pentru îmbunătățirea bazei tehnico-materiale a învățămintului de toate gradele se concretizează an de ep în alocarea de sume bănești tot mai mari pentru construcția de noi școli și modernizarea cetor existente. "Raidul-anchetă pe care «țarul nostru l-a întreprins zilele acestea p» șantierele cstorva școli in construcție din orașele și satele regiunii și-a propus, să determine stadiul fizicel lucrărilor. tn ce măsură sînt asigurata condițiile de terminare a construcțiilor la temenele planificate și ce trebuie făcut pentru accelerarea ritmului de execuție. un Iulie arde ca o șarjă. Un lan de gri, cu aurul ajuns la finita lui maturitate, se oprește la cîțiva pași de o fabrică ce nu impresionează prin proporții. De aceea poate, aici, peisajul industrial — văzut la scara lui reală — mi s-a părut integrat perfect în panoramica opulentă a timpului. Prin matura lucrurilor, apropiindu-mă de intima clădire a fabricii de oxigen, mi-am lăsat privirile să lunece în împrejurimi, să măsoare înaltul pierdut sub soare, vrînd parcă să dimensioneze colosalul volum al unei materii prime care se consumă necontenit în inepuizabile arderi și care, aici, se supune unor procese chimice simple și rapide. Asemănăm această unitate industrială unei ființe ce comunică în taină cu atmosfera transparentă, iundată de fluxul luminii. Simțeam că fabrica, în neobosita ei vibrație, se frămîntă lăuntric, organizat și calm, pentru a readuce elementele din natură la forma lor pură. Procesul de „înnobilare“ a oxigenului din aer este foarte tînăr pe aceste locuri, începuturile lui coincid cu cea dinti lună a anului 1964. Atunci, pentru prima dată în inima industrială a regiunii, aici, pe valea unor nebănuite transformări, nu mai mult de douăzeci de muncitori au trăit emoția stăpînită a intrării în plină producție a fabricii de oxigen. Această unitate industrială își are istoria ei. S-a înălțat repede și a devenit o realitate. Cine trece pe lîngă cele două combinate, aproape nu-i sesizează existența. A sesizat-o însă industria întregii Moldove, i se simte prezența în temperatura înaltă și flacăra ageră a sudurii ce mușcă din metale la Laminorul din Roman și Șantierele navale din Brăila, la Galați și Bacău, în atelierele R.M.R. din Iași și Pașcani, la întreprinderea minieră IRUM Vatra Dornei, sau în atelilierele SMT-urilor de pe meleagurile sucevene. O istorie, la fel însă de frumoasă, și poate mult mai pasionantă prin simplitatea ei, o are și drumul profesiilor muncitorilor pe care i-am întîlnit la fabrica de oxigen. Ne întoarcem în vreme la momentele care au precedat probele tehnologice. Venise de la Fabrica de oxigen din Borzești un tînăr de 30 de ani, cu norul voinței aprins în priviri.. Era maistrul Ștefan Călin. După scurt timp, împreună cu alți 7 bărbați, care cunoșteau doar tainele lăcătușeriei, plecat la Constanța. Acolo nu a învățat să fabrice oxigenul. Timp de două luni, cu răbdare și satisfacție, bărbatul venit din Borzești, ca un talentat profesor, a școlarizat pe cei 7 viitori colegi, în fiecare zi împărtășind din zestrea cunoștințelor teoretice și din experiența sa practică. Făcea acest lucru dintr-o datorie care ION PARANICI (Continuare în pagina a H-a). CARNET DE REPORTER OXIGEN Fabrica de oxigen. Exterior.