Zori Noi, august 1965 (Anul 18, nr. 5486-5510)

1965-08-01 / nr. 5486

Organ al Comitetului regional Suceava al P.C.R. și al Sfatului popular regional In buletinul meteorologic­ de ieri se arăta că vremea continuă să râmînâ instabilă, mai ales în partea de nord a regiunii, unde se vor semnala averse izolate de ploaie în spe­cial în cursul după-amiesii. Este deci un a­­vertisment de care trebuie să se tină seama cu atît mai malt cu cit ritmul de recoltare și treieri? — deși s-a îmbunătățit întrucitva în raioanele Dorohoi și Botoșani — se menține încă mult sub posibilitățile de care dispun unitățile noastre agricole. Dacă în raioanele Dorohoi și Botoșani viteza zilnică de recol­tare s-a ridicat în 30 iulie la 4.280 hectare și, respectiv, 3.051 hectare (ceea ce e încă sub potențialul de lucru), în raioanele Făl­ticeni și Săveni — care dețin mari suprafețe cultivate cu cereale păioase, ritmul a scăzut comparativ cu zilele precedente. Nesatisfăcă­­tor se desfășoară munca in comunele din ra­za orașului Suceava, unde s-a recoltat pînă la aceeași dată doar 27,2 la sută din supra­față ocupată cu grîu și secară. De asemenea, în raioanele Rădăuți și Gura Humorului, în care recoltatul a început de cîteva zile, ritmul de lucru la cîmp păstrează încă caracterul unui început de campanie. Cu destulă încetineală se desfășoară transportul recoltei de pe cîmp și treieri?«!, în­ raionul Fălticeni, spre exemplu, s-a treie­rat recolta de pe numai 274 hectare din ceie 7,003 hectare secerate. Recolta de pe abia 38 hectare din 1.834 hectare s-a treierat și in raionul Rădăuți. La Gura Humorului această lucrare nici măcar nu a început deși s-au recoltat aproape 2,000 hectare. Iată de altfel cum se prezintă situație­ la treieri? pe regiu­ne: Din recolta adunată s-a treierat doar 24,5 la sută. Dintre raioane, lanterna roșie, la treieri?, finind seama de potențialul de forțe și poziția geografică, o dețin lăvticenenii care au treierat numai 3,8 la sută, urmați de rădăuțeni și dorohoieni. Revenind asupra celor arătate la înce­put, privitoare la vremea instabilă, atragem atenția conducerilor unităților agricole asupra lumeosh­icáfii recoltatului, transportului la arii și treiexilului, acțiune în care trebuie mobili­zate toate forțele și mijloacele existente. Nu trebuie pierdută nici o oră bună de lucru pentru ca recolta să ajungă cât mai grabnic în magazii. INFORMAȚII Pregătiri Radioamatorii cluburilor din regiunea noastră, ca­re în cadrul concursului pe unde scurte, închinat celui de-al IX-lea Congres al Partidului au înregis­trat noi performanțe în obținerea de legături cu celelalte radiocluburi din țara, se­­ pregătesc în mo­mentul de față pentru a participa la concursul mondial al radioamatori­lor. Organizat de către Ra­diocl­ubul central sub sem­nul dezvoltării relațiilor de pace și prietenie cu toate țările din lume, con­cursul solicită participan­ților să realizeze, pe unde scurte, cît­ mai multe legă­turi cu numeroase țări din diferite continente. Pînă în prezent s-au în­scris la acest concurs ra­­diocluburile Y­O­8­K­G­A, Y­O­8­G­P și Y­O­8­0­V Su­ceava Y­O­8­F­G Fălticeni și YO8MH Dorohoi. La sfîrșit de săptămînă încă o săptămînă de muncă rodnică s-a înche­iat. Numeroși­­ oameni ai muncii din regiune au­­ da­torit să-și petreacă timpul liber prin excursii pe me­leagurile sucevene. ^ Unii dintre ei au cerut, în a­­cest sens, concursul agen­ției ONT „Carpați“ Sucea­va și, respectiv, al filia­lelor ONT din regiune. • Printre cei care au a­les să-și petreacă astfel timpul lor liber sînt și 35 muncitori de la Fabrica de piele și încălțăminte .,Străduința­ 1 Suceava. Ei vor pleca în cursul dimi­neții de astăzi, cu autoca­rele ONT Carpați, pe itine­­rariul Suceava — Rădăuți — Sucevița. Lucrătorii spitalului uni­ficat din Botoșani și-au ales traseul turistic Boto­șani - Suceava - Agapia - Piatra Neamț­ - Bicaz - La­cul roșu. Interesante excursii au fost organizate și de că­tre filiala ONT Carpați Vatra Dornei și conduce­rea stațiunii balneo-cli­­materice din­­ localitate cu oamenii aflați aici la odih­nă și tratament. Itinerar, mănăstirile din nordul Moldovei, punctele turisti­ce Bicaz , Lacul Roșu, Borșa etc. Cu sprijinul aviației utilitare Echipajul aviației utili­tare care, de curînd, a terminat cu succes acțiu­nea de combatere a dău­nătorilor culturii cartofului în raza orașului .Suceava, pe 3.632 ha., își continuă in prezent activitatea în ra­ioanele Botoșani și Fălti­ceni. Zilnic ei prăfuiesc și d emulsionează sute de hectare de culturi. Se evidențiază în deosebit echipajul al mod că­rui comandant de aerona­vă e tovarășul Mircea Cornea. Au terminat recoltatul SAVENI. Joi seara au raportat în­cheierea secerișului cooperatorii din satul Păun. Suprafața cultivată cu grîu­ secară în această unitate fost de 440 ha. Recent au mai ter­a­minat recoltatul cooperatorii din Bold, Movila Ruptă, Padureni, Do­­­bîrceni, Iacobeni și Vorri­ceni. Prin­cipalele eforturi sînt îndreptate în prezent către transportul recoltei la aici și treieriș. BOTOȘANI. Folosind cu chibzu­ință zilele, orele și minutele, com­binele, coasele și seceri­le, coopera­torii­­ din mai multe unități agrico­le cooperatiste din Botoșani au ter­minat recoltatul cerealelor păioase. La PI­e­șa­ni s-a­ încheiat cu: recoltatul grîului și secarei pe 408 ha­, de asemenea, și la Drislea pe 410 ha. FĂLTICENI. Printre cooperativele agricole de producție din raionul Fălticeni care au mai terminat cu recoltatul cerealelor păioase (de 208 ha) este cea din Frașcani.» A­­cum, aici­ se dă zor cu transportul snopilor la aici și treieratul ope­rativ al recoltei — în miriști s-a trecut la efectuarea arăturilor de vară. Pe concret NICI UN BOR PIERDUT . . . ... e o expresie frec­vent folosită de sece­­lători. Și, totuși.. . Dar aici nu-i vorba de un secerător. Tovarășul Vasile Gh. Moroșanu, din Bunești-Fălticeni, este responsabil la a­­ria nr. 1. A pregătit de toate acolo la arie: apă, măturoaie, groa­pa pentru fumători... Un singur lucru îl stri­că , anume că, atunci cînd trece către lan, la brigada I-a, per­sonal, calcă grîul, a­­flat încă nesecerat la data de 29 iulie. Și nu mai observă că treaba asta o fac și mulți cooperatori cînd trec pe lingă aria nr. 1, la deal, către tarla. Evident, drumul pe a­­colo e mai comod. Dar de ce nu seceră grîul, că doar de mult îi trecut de pîrgă ? Să nu fi observat nici pre­ședintele, nici ingine­rul de la Bunești că se calcă griul în pi­cioare ? Și încă ceva , multe boabe se pierd prin faptul că se fac legă­­turi de grîu pentru snopi. — La fiecare legă­­toare, constată un co­operator, iar din spre 10—20 de boabe. La o claie — 34 de snopi, la hectar — cîteva zeci de clăi, la cîteva sute de hectare ... Sigur, se pierde mult.. Mai în jos de Bu­­nești, spre Fălticeni, cresc rogozuri. E drept, pe teritoriul coopera­tivei amintite nu sînt, dar vecinii au și nu-I cosesc. Nu era mai bine dacă conducerea cooperativei, în cadrul relațiilor de colabora­re, discuta cu condu­cerile acestor unități și se făceau legători de rogoz ? In­­ tarlaua brigăzii I-a, brigadier — Gh. V. Ștefăroi, griul e sece­rat și pus in clăi pe multe hectare. Dar în urmă sînt rămase cam multe spice. E drept, nu în mod compact, brazdă de brazdă, ci, așa, la 2—3 brazde... înainte de apusul soa­relui, un copil, cu grebla, tocmai venea grăbit de acasă. Ca­reva uitase să o ia de dimineață ! Așa că nu-i de mirare de ce spicele nu erau adu­nate bine, iar expre­sia „nici un bob ri­sipit" nu prea era luată în seamă. NOPȚI ALBE Bl.., ZILE NEGRE — Nu prea-s nopțile cu lună acum, ne spu­nea șeful unei echipe din brigada a VIII-a de cîmp de la Dol­­hești. Dar noi, acasă tot nu plecăm, că-i de­parte. Și apoi, seara pînă tîrziu, dimineața de cum dau zorii, lu­crămi. Sute de cooperatori lucrau pe tarlaua „Bu­­nești“ si munca le era spornică. Ziua la co­(Continuare In pa­gina a V-a). ! Anul XIX nr. 5480 6 pagini 25 bani duminică 1 august 1965 IN PAGINILE 3-4 COORDONATE LITERARE BISTRIȚA APĂ VIOARA ----------—---------------------------------—— - — - — -----‘ Fochistul F. Vladimir di la centrala termică a F.C.L. ..Ea răul“ Ci­r­pulung urmărind de la tabloul de comandă parametrii de ardere a cazanelor de aburi- \ DEZBATERI ALE PROIECTULUI DE CONSTITUȚIE In sprijinul culturii Mărețele realizări In toate do­meniile, dobîndite în anii care au trecut­­ de la Eliberare, au creat România nouă, care a pășit în ritm accelerat spre înalț­­i neinscate în trecut. Noua etapă de dezvoltare a patriei noastre cere și o fundamentare a legilor pe nouă care să se sprijine întreg aparatul de stat. Și, astfel, a fost întocmit proiectul de Constituție al țării noastre, care, de la aprobare, va purta denumirea de Republica Socialistă România. Acest proiect cuprinde garanția pentru clădi­rea unui viitor bine asigurat în aspectele sale: politice, eco­nomice, sociale și culturale. în proiectul de Constituție se dă ridicării culturii o importanță deosebită, atît dezvoltării învăță­­mîntului cît și creației operelor științifice, literare și artistice, a­­sigurînd­u-se autorilor condiții de creație optime. Articolul 18 din proiectul de­­ Constituție prevede că se asigură fiecărui cetățean posibilitatea de a desfășura, po­trivit talentului și pregătirii sale, o activitate în domeniul cores­punzător, deci și în domeniul cultural, garantîndu-se remunera­ția cuvenită. Literatura, în în­treg ansamblul ei, științific, teh­nic, beletristic, a ajuns în ulti­mele două decenii la o mare în­florire. Astăzi rafturile librăriilor sînt pline de cărți literare, știin­țifice și tehnice, într-o varietate neîntîlnită pînă acum, oferind pu­blicului dornic de a se cultiva putința de a achiziționa cu chel­tuieli reduse lucrări din toate do­meniile scrisului. S-a ivit o între­cere între scriitori, care au îm­bogățit și îmbogățesc cultura po­­porului nostru cu opere valoroa­se. S-au pus astfel temelii tehnice pentru ridicarea pe pu­treaptă și mai înaltă a nivelului­­ cultural al poporului nostru. Fief. TEODOR BÁLAN Gura Humorului SAVEN! La centrul de ralon se execută­ ultimele lucrări de finisaj la școala cu 8 clase a cărei con­strucție a început în primăvara acestui an. Existenta tuturor ma­terialelor pe șantier cît și a for­țelor de muncă necesare, asigu­ră, în condițiile ritmului actual, recepționarea și darea în folo­sință a școlii în cadrul terme­nului planificat — 15 august. Cu privire la calitatea lucrări­lor de finisaj și a soluțiilor din proiect sînt vizibile însă defi­ciențe care pot și trebuie reme­diate în această perioadă. Le menționăm pentru a fi în atenția constructorului (grupul de șan­tiere nr. 1 Botoșani) și­ a benefi­ciarului la recepție. Multe fisuri în tencuielile din zona de fixare a ușilor și ferestrelor; fisurii în îmbrăcămintea de ciment a izo­lației de pe acoperiș. La dintre cele 8­; săli­ de clasă, două am­plasarea prin proiect a cuierelor și­­ a tablelor școlare este greșit făcută.­ Soluția trebuie schimbată și acest lucru este posibil, altfel elevii vor primi lumina din par­tea dreaptă, iar școala din Să­­veni­ va deveni punct de atracție pentru cei ispitiți de curiozități. De asemenea, considerăm că par­doseala de parchet prevăzută pentru laborator nu este cea mai bună soluție. Faptul că intr-un laborator se lucrează cu multă apă recomandă mai mult par­doseala de mozaic. CRASNALEUCA Stadiul fizic în care se găsește școala de 4 clase din această comună, este departe de a mul­țumi. Construcția este „la roșu“ și doar acoperită. Nimic mai mult. Judecind după ritmul ac­tual de execuție înseamnă că „pînă la sfîrșitul anului deschidera a ușilor noua școală nu se va termina pînă la începutul anului școlar. Este concludentă relatarea situa­ției de pe șantier din ziua de 28 iulie a.c.: trei meseriași și 5 mun­citori; lipsă , rumbetonul pentru pardoselile de parchet, stuful pentru tavane, bitumul pentru izolații, cimentul pentru tencuieli și altele. Și dacă forța de muncă este insuficientă și lipsesc o serie de materiale, în schimb ne-a fost dat să constatăm o doză mare de nepăsare la tovarășul Constan­tin Lencu, omul care și-a asu­mat răspunderea printr-un act, să construiască în termen acest edi­ficiu. — Dacă n-o fi la 15 septembrie, pînă la sfîrșitul anului tot îl dau gata. Cam asa ni s-a răspuns. Organelor locale și celor raio­nale le recomandăm să analizeze situația de pe acest șantier și să ia măsurile cuvenite, iar pe vii- M. OFRTȘAN (Continuare in pagina a V-a). CONSTRUCTORI PROMOVAȚI ȘI CORIGENȚI Ș! Rit­muri anemice pe unele șantiere ale școlilor în construcție CI foi îl termină fie Din nou despre calitatea binalelor . Sensul de adevărat mister Amplasamente... neamplasafe A mai rămas puțină vreme pînă la șina cînd clopoțelul îți va rechema școlarii din vacanță spre un nou asalt asupra științei ei ,'culturii'. Grija statului pentru îmbunătățirea bazei tehnico-ma­­teriale a învățămintului de toate gradele se concretizează an de ep în alocarea de sume bănești tot mai mari pentru construcția de noi școli și modernizarea cetor existente. "Raidul-anchetă pe care «țarul nostru l-a întreprins zilele a­­cestea p» șantierele cstorva școli in construcție din orașele și sa­tele regiunii și-a propus, să determine stadiul fizic­el lucrărilor. tn ce măsură sînt asigurata condițiile de terminare a construcțiilor la temenele planificate și ce trebuie făcut pentru accelerarea rit­­mului de execuție. un Iulie arde ca o șarjă. Un lan de gri, cu aurul ajuns la finita lui maturitate, se opreș­te la cîțiva pași de o fabrică ce nu impresionează prin pro­porții. De aceea poate, aici, peisajul industrial — văzut la scara lui reală — mi s-a părut integrat perfect în panorami­ca opulentă a timpului. Prin matura lucrurilor, apropiin­­du­-mă de intima clădire a fa­bricii de oxigen, mi-am lăsat privirile să lunece în împreju­rimi, să măsoare înaltul pier­dut sub soare, vrînd parcă să dimensioneze colosalul volum al unei materii prime care se consumă necontenit în inepui­zabile arderi și care, aici, se supune unor procese chimice simple și rapide. Asemănăm a­­ceastă unitate industrială unei ființe ce comunică în taină cu atmosfera transparentă, iun­­dată de fluxul luminii. Sim­țeam că fabrica, în neobosita ei vibrație, se frămîntă lăun­tric, organizat și calm, pentru a readuce elementele din na­tură la forma lor pură. Pro­cesul de „înnobilare“ a oxi­genului din aer este foarte tî­­năr pe aceste locuri, începu­turile lui coincid cu cea din­t­i lună a anului 1964. Atunci, pentru prima dată în inima in­dustrială a regiunii, aici, pe valea unor nebănuite transfor­mări, nu mai mult de douăzeci de muncitori au trăit emoția stăpînită a intrării în plină producție a fabricii de oxigen. Această­­ unitate industrială își are istoria ei. S-a înălțat repede și a devenit o realitate. Cine trece pe lîngă cele două combinate, aproape nu-i se­sizează existența. A sesizat-o însă industria întregii Moldove, i se simte prezența în tempe­ratura înaltă și flacăra ageră a sudurii ce mușcă din metale la Laminorul din Roman și Șantierele navale din Brăila, la Galați și Bacău, în ateliere­le R.M.R. din Iași și Pașcani, la întreprinderea minieră IRUM Vatra Dornei, sau în ate­li­lierele SMT-urilor de pe me­leagurile sucevene. O istorie, la fel însă de fru­moasă, și poate mult mai pa­sionantă prin simplitatea ei, o are și drumul profesiilor mun­citorilor pe care i-am întîlnit la fabrica de oxigen. Ne în­toarcem în vreme la momen­tele care au precedat probe­le tehnologice. Venise de la Fabrica de oxigen din Borzești un tînăr de 30 de ani, cu n­o­­rul voinței aprins în priviri.. Era maistrul Ștefan Călin. Du­pă scurt timp, împreună cu alți 7 bărbați, care cunoșteau doar tainele lăcătușeriei, plecat la Constanța. Acolo nu a învățat să fabrice oxigenul. Timp de două luni, cu răbda­re și satisfacție, bărbatul ve­nit din Borzești, ca un talen­tat profesor, a școlarizat pe cei 7 viitori colegi, în fiecare zi împărtășind din zestrea cu­­noștințelor teoretice și din ex­periența sa practică. Făcea a­­cest lucru dintr-o datorie care ION PARANICI (Continuare în pagina a H-a). CARNET DE REPORTER OXIGEN Fabrica de oxigen. Exterior.

Next