Zori Noi, ianuarie 1966 (Anul 19, nr. 5616-5639)

1966-01-04 / nr. 5616

i \ SPOR LA MUNCA IN NOUL AN­ Anul XX nr. 5616 4 pagini 25 bani marți 4 ianuarie 1966 Organ al Comitetului regional Suceava al P.C.R. și al Sfatului popular regional Adunările generale în cooperativele agricole Evenimente de mare im­portanță în activitatea coo­perativelor agricole, adună­rile generale care vor avea loc începînd cu primele zile ale lunii ianuarie, au sar­cini deosebite. Ele vor tre­bui să analizeze, în lumina documentelor plenarei C.C. al P.C.R. din 11—12 noiem­brie 1965, activitatea desfă­șurată de către cooperative­le agricole în anul trecut, să aprobe planul de producție și financiar pe anul 1966, să dezbată proiectele de Statut al cooperativei agricole, al uniunilor cooperativelor a­­gricole și al Casei de pensii. Pe ordinea de zi vor figura, de asemenea, și alte sarcini importante. înaintea adunărilor gene­rale, vor avea loc adunări pe brigăzi cu scopul de a in­forma despre ordinea de zi a adunării pe cooperativă. In cadrul lor, va trebui pre­zentat de către brigadieri un material, care să arate, în mod sintetic, principalele re­zultate de producție și finan­ciare obținute de cooperati­vă în cursul anului și, toto­dată, să analizeze profund activitatea brigăzii. Sublini­ind experiența pozitivă, ele vor trebui să arate neajun­surile ce s-au manifestat, consecințele acestora asupra rezultatelor de producție, e­­vidențiind, prin calcule pre­cise, expresive, ce se poate obține, în activitatea de vii­tor, prin înlăturarea deficien­țelor. Cu discuții să fie an­trenați cu­ mai mulți coope­ratori care să dezbată în spi­rit creator rezultatele brigă­zii, să facă propuneri de îmbunătățire a muncii. Bri­gadierii să nu fie lăsați să se descurce singuri în orga­nizarea adunărilor. Ei vor trebui să primească un spri­jin concret din partea con­siliului de conducere, a or­ganizației de partid. In ca­drul adunărilor pe brigăzi vor trebui să fie dezbătute și proiectele de statut, și să fie aleși — acolo unde spa­țiul nu permite să partici­pe la adunările generale toți cooperatorii — împuterniciții ce vor lua parte la aduna­rea pe cooperativă. Pregătirea adunărilor ge­nerale ale cooperativelor a­­gricole comportă o mare răs­pundere: întocmirea dărilor de seamă, a planurilor de producție și financiar la un nivel corespunzător sarcini­lor izvorîte din documentele Congresului al IX-lea, ale plenarei din noiembrie 1965 a C.C. al P.C.R. trebuie să fie în atenția tuturor cadre­lor de conducere din coope­rativele agricole. Materialele ce urmează a fi prezentate adunărilor generale, să fie pregătite cu multă atenție. Dățile de seamă să analizeze cele mai esențiale probleme din activitatea cooperative­lor, să pună în lumină nea­junsurile manifestate, cauze­le ce le-au generat , să cu­prindă calcule asupra efec­telor economice ce le au me­todele înaintate de lucru, tehnica nouă aplicată și ge­neralizată în producție. Tot­odată, să se formuleze con­cluzii pe baza cărora să poa­tă fi luate măsuri care să ducă la întărirea cooperati­vei și la creșterea bunăstării cooperatorilor. Probleme ca : organizarea muncii, întări­rea disciplinei, extinderea irigațiilor, chimizării, meca­nizării să ocupe un loc cen­tral in materialele prezen­tate, precum și în dezbateri. De asemenea, darea de sea­mă va trebui să prezinte principalele prevederi ale proiectului de statut al coo­perativelor agricole, precum și celelalte probleme la un nivel corespunzător, pe înțe­lesul cooperatorilor, unindu-se importanța subli­­aces­tora. Alături de darea de sea­mă, în fața membrilor coo­peratori se va supune spre dezbatere și aprobare pla­(Continuare la pag. a II-a) instruirea secretarilor organizațiilor de partid din cooperativele agricole de producție Ieri, a început la Cîmpu­­lung cursul regional de in­struire a secretarilor orga­­nizațiilor de partid din coo­perativele agricole de pro­ducție. Programul cursului cuprinde, printre altele, stu­dierea și însușirea temeinică a documentelor Congresului al IX-lea al P.C.R. și ale Plenarei C.C. al P.C.R. din 11 — 12 noiembrie 1965, pro­bleme privind stilul și meto­dele de muncă ale organiza­țiilor de partid — pregăti­rea adunărilor generale, ela­borarea și urmărirea înde­plinirii planului de muncă — primirea în partid, orien­tarea­ și eficacitatea propa­gandei de partid și a muncii politice de masă, conducerea economiei, îndrumarea orga­nizațiilor de masă. Cu prilejul deschiderii cursului, tovarășul TUDOR DONI, secretar al Comitetu­lui regional de partid Su­ceava, a vorbit participanți­lor despre și atenția ce scopul instruirii trebuie acor­dată însușirii temeinice a documentelor de partid, că­lăuză prețioasă în activita­tea de zi cu zi a organelor și organizațiilor de partid. A pagina a ll-a: REVELION mammnamMmmama 1966 Nocturnă suceveana De cîte carafe e brățara ? Adrian Meșinschi are 20 de ani. E un tînăr blond, calm, cu ochi limpezi. L-am găsit la cel mai complex agregat al fabricii de mobilă. Știam dina­inte că e mașinist principal. Nu bănuiam însă că mișcă­rile, făcute sigur și egal, pot destăinui atîtea calități ale profesiei. Am întrebat întîi ceva des­pre familia din care s-a ri­dicat.­­Acasă eram opt copii, iată și inventarul meseriilor: două surori profesoare, una fila­toare, un frate electrician, unul mecanic și eu... după cum se vede. Peste cîțiva ani vom putea vorbi și despre cei doi frați care-s elevi. Mașina de formatizat pano­uri ne îmbrăca în țipătul ei ager, ivit ca o scînteie conti­nuă pe ascuțișul cuțitelor.­­ Muncesc aici de la in­trarea în funcțiune a combi­natului - precizează tînărul. Aveam pe atunci 17 ani și ți vneam să stăpînesc o ma­șină modernă. La început în­deplineam o activitate ma­nuală, apoi, vreme de 6 luni, am fost ajutor mecanic la acest agregat. Abia cînd de­venisem mașinist principal am avut convingerea că se con­turează drumul meu în viață. Era doar începutul..." - Pe urmă ? Adrian Meșinschi lăsă ca privirile să caute undeva în­­lăuntrul său.­­ A urm­at lupta cu tainele cele mai ascunse ale meseriei. Cursuri de calificare, preocu­pare individuală... începeam să înțeleg tot mai limpede un lucru : cînd o piesă nu ieșea bine, nu trebuia să dau vina pe mașină. Eu eram cel din­ții vinovat. însemna că meseria intr-un asemenea combinat îmi cerea mai mult. Ca în orice profesie, era necesar să învăț mereu. Imi amintesc de necazurile pe care le-am avut cînd pentru prima dată în­cercam să găuresc automat piesele componente ale mo­bilei. Imi lipseau, pe lîngă ex­periență, anume cunoștințe. Ca efort, le-am dobîndit pe ambele... - Și vi s-a părut greu acest efort ? - Cum să spun Meseria te cucerește cel mai mult din momentul cînd o profesezi. In aceste condiții, eforturile sînt de fapt niște plăceri. - Ce răspundeți de obicei cînd vă întreabă cineva dacă ION PARANICI (Continuare în pag. a II-a) = î * in­ DEZBATEREA SARCiNILOR DE PLAN PE 1966 de la pregătirea șantierelor Adunarea de dezbatere a sarcinilor de plan ce revin Trustului regional de con­strucții Suceava în primul an al cincinalului a consti­tuit prilejul unei temeinice analize a activității de pînă acum și de stabilire a măsu­rilor ce trebuie­ luate pen­tru îmbunătățirea muncii. Bilanțul activității con­structorilor suceveni în anul care a trecut,­­ prezentat de inginerul Alex. Manoliu,­ directorul Trustului, consem­nează realizarea și depăși­rea cu 1,4 la sută a planu­lui valoric anual, executa­rea și darea în folosință a peste 80 de obiective indus­triale, social-culturale, edi­litare și evidențiază o­­ îm­bunătățire a muncii față de anii trecuți. In­ același timp sînt subliniate și lipsurile care au existat în activita­tea șantierelor și care au dus la nerealizarea unor impor­tante obiective cu termene de dare în folosință­ în 1965, printre care spitalul cu 600­0 de paturi din Suceava, școa­la din suburbia Oprișeni a o­­rașului Fălticeni, uscătoare­­le de Cereale de la Dorohoi, Darabani­ și Ungureni. Factor determinant - organizarea Ritmul de­ execuție și cali­­­­tatea lucrărilor sînt­ deter­minate în mod nemijlocit de felul cum sînt organizate șantierele. Discuțiile curtate au scos la iveală existența în anul 1965 a multor defi­ciențe în această­­ privință. Aprovizionarea a fost pe u­­nele șantiere defectuoasă, nefăcîndu-se la timp și cu materiale de cea mai bună calitate. Serviciile de resort din cadrul trustului și uni­tăților sale nu au asigurat corelarea planurilor de apro­vizionare cu cele de produc­ție și nu au urmărit în mod sistematic și cu eficiență realizarea contractelor. Con­secințele au fost dintre cele mai grave — în timp ce une­le, materiale au­­ lipsit de pe șantiere, altele­­ au­ prisonit, ducînd la imobilizarea­­­ de fonduri­ bănești în­ stocuri­ su­pranormative. Un alt aspect al deficiențelor din organi­zarea șantierelor a fost fo­losirea incompletă a utilaje­lor și mecanismelor. Din cauza defectuoasei­­ funcțio­nări a stației de betoane de pe șantierul Arini,­s-au­­ în­registrat multe întreruperi ale procesului de­­ producție, iar calitatea betoanelor­ și­ a mortarelor nu a fost cea mai bună. Unele din maca­ralele turn fie că nu au­­ fost judicios din lipsa amplasare, fie că, unor piese, de schimb, au lipsit producției perioade de timp destul de mari. Conducerea I.P.S.D. nu­ a asigurat asistența teh­nică cu mecanici­­ și lăcătuși pe șantiere, pentru interven­țiile operative și­ întreținerea curentă a mecanismelor. A­­telie­rul din Botoșani al aces­tei întreprinderi nu este bine organizat, personalul nuu es­te supravegheat și controlat, iar drept rezultat — mani­festări de indisciplină și re­parații de proastă calitate. Din lipsa unor condiții co­respunzătoare de cazare și masă, forța de muncă pe șantiere nu a fost perma­nentizată, iar timpul de lu­cru, în întregime folosit. Mulți dintre cei care au luat cuvîntul au subliniat nece­­ s. OPRIȘAN (Continuare în pag. a II-a) TELEGRAMĂ Excelentei sale Generalului NE­WIN Președintele Consiliului R­evolutionar al Uniunii Birmane RANGOON In numele poporului român, al Consiliului de Stat al­ Republicii Socialiste România și al meu personal, transmit, cu prilejul celei de-a XVIII-a aniversări a Uniunii Birmane, călduroase felicitări și cele independenței mai bune, urări de sănătate pentru Excelența Voastră, de progres și bunăstare pentru poporul bir­man. CHIVU STOICA Președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România Cuvîntarea tovarășului Nicolae Ceaușescu, secretar general al C. C. al P. C .R., rostită la posturile de radio și televiziune cu prilejul Anului Nou Dragi tovarășe și tovarăși, Cetățeni ai Republicii Socialiste Româ­nia. Peste cîteva minute ne vom despărți de anul 1965 — an de mari înfăptuiri ale poporului român în toate domeniile activității sociale — și vom întîmpina, cu voie bună și optimism, anul 1966, care deschide patriei noastre noi perspec­tive de progres și prosperitate. Cronica socialismului va rezerva anu­lui care a trecut pagini bogate în reali­zări și evenimente de mare însemnătate pentru dezvoltarea orînduirii noastre, pentru mersul înainte al țării, pentru viitorul poporului român. Dînd viață politicii partidului, oamenii muncii au încheiat anul acesta cu succes planul de șase ani, au ridicat noi uzine și fabrici, au sporit producția de bunuri materiale și valori spirituale, au făcut noi pași pe calea cunoașterii științifice, au îmbogățit și mai mult, prin munca lor, patria, fă­­cînd-o mai puternică și mai înfloritoare. Acest an a intrat în istoria partidului și a țării prin Congresul al IX-lea, care a adoptat directivele viitorului plan cin­cinal — programul înfloririi multilatera­le a patriei, al ridicării pe o treaptă su­perioară a procesului de desăvîrșire a construcției socialiste. A fost adoptată noua Constituție care consfințește victo­riile istorice ale poporului. România, stat suveran și independent, al celor ce muncesc, a fost proclamată Republică Socialistă. Poporul român, liber și stăpîn pe soarta sa, își făurește, sub conducerea partidului, viitorul fericit, pășind mereu în­ainte spre culmile înalte ale civiliza­ției — societatea comunistă. Partidul și guvernul au elaborat mă­suri menite să deschidă calea progresului neîntrerupt în domenii de mare însem­nătate ale vieții sociale. Printre acestea se înscriu măsurile privitoare la dezvol­tarea bazei tehnico-materiale și moderni­zarea producției agricole, îmbunătățirea organizării și planificării agriculturii, precum și cele cu privire la perfecționa­rea organizării și îndrumării cercetării științifice, la ridicarea rolului științei în dezvoltarea societății. Crește rolul organizator al statului în construcția socialistă, se perfecționează activitatea organelor de stat, legăturile lor cu masele, se dezvoltă democrația so­cialistă. Partidul Comunist Român, ur­mat cu încredere de întregul popor, își îndeplinește cu cinste înalta misiune de forță conducătoare a societății. Zilele trecute, Marea Adunare Na­țională a votat planul de stat pe 1966 — primul an al cincinalului — stabilind în toate domeniile obiectivele de muncă ale noului an, a căror îndeplinire va asigura noi victorii în înflorirea economiei și cul­turii, va ridica bunăstarea celor ce mun­cesc. Muncind cu elan și abnegație, dînd viață acestor obiective, poporul român va face să strălucească tot mai puternic chipul scumpei noastre Patrii. Ingăduiți-mi să felicit cu prilejul Anu­lui Nou, în numele conducerii partidului și statului, pentru marile succese obținute, eroica noastră clasă muncitoare, harnica și priceputa țărănime, valoroasa noastră intelectualitate, pe toți oamenii muncii români, maghiari, germani și de altă na­ționalitate, tineri și vîrstnici, bărbați și femei, care alcătuiesc marea familie a României Socialiste. Angajat într-o intensă activitate con­structivă, poporul român militează pen­tru dezvoltarea colaborării internaționale, își dă contribuția la lupta pentru victoria cauzei socialismului, democrației și păcii în întreaga lume. Partidul și guvernul țării noastre con­sideră de însemnătate vitală pentru soarta omenirii întărirea unității și coeziunii sis­temului mondial socialist, a mișcării co­muniste și muncitorești internaționale, mobilizarea în jurul acestora a tuturor forțelor înaintate ale societății contempo­rane, care acționînd unite sînt capabile să zădărnicească acțiunile agresive ale cercurilor imperialiste, să asigure pro­gresul și securitatea popoarelor. Fie ca noul an să aducă poporului român bucurii și împliniri tot mai mari, noi succese în înfăptuirea aspirațiilor sa­le de fericire și prosperitate, să sporească și mai mult puterea materială și spirituală a patriei noastre, să asigure noi victorii forțelor care luptă pentru progres social, pentru triumful păcii în lume. Vă urez tuturor, dragi prieteni și tova­răși, îndeplinirea dorințelor și năzuințe­lor dumneavoastră de mai bine, sănătate și viață lungă, un nou an rodnic și fericit. La mulți ani ! Primirea a șefilor Președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Chivu Stoica, ședintele Consiliului de pre­Mi­niștri, Ion Gheorghe Maurer, președintele Marii Adunări Naționale, Ștefan Voitec, se­cretarul Consiliului de Stat, Grigore Geamănu, și minis­trul afacerilor externe, Corne­­liu Mănescu, au primit vineri la amiază, la Palatul Consi­liului de Stat, pe șefii misiu­nilor diplomatice acreditați în Republica Socialistă România, care au prezentat felicitări cu prilejul Anului Nou. Au prezentat felicitări am­basadorii : Greciei —­ Alexan­dre Cimon Argyropoulo, R. S. Cehoslovace — Jaroslav S­yko­­ra, R. P. Albania — Răpi Gjer­­meni, Cubei —­ Manuel Yepe Menendez, Ghanei — Emma­nuel Rodjoe Dadzie, R.P.D. Coreene — Giăn Du Hoan, R. P. Polone — Wieslaw. So­­bierajski, Finlandei — Martti Johanes Salomies, Indiei — K.R.F. Khilnanj, R.P. Mongole — Togoociin Genden, R.P. Bul­garia — Gheorghi Bogdanov, Belgiei — Honoré Cambier, R. D. Vietnam — Hoang Tu, Franței — Jean Louis Pons, Suediei — Olof Gustav Bjur­­strom, Italiei — Niccolo Mps­­cato, Indoneziei — Sambas Atmadinata; R. D. Germane — Ewald Moldt, Marii Brita­nii — Leslie Charles Glass, Japoniei — Akira Shigemitsu, R.S.F. Iugoslavia — Saksa Pe­­trici, Statelor Unite ale Ame­­ricii — Richard H. Davis, El­veției — Charles Albert Du­bois; miniștrii­ Olandei — J. B. Haverkorn Van Rijsewijk, Izraelului — Zvi Ayalon; în­sărcinații cu afaceri ad-inte­­rim ai: Uruguayului — A. Guami, Chile — J. Coutts, Bra­ziliei — J. T. de Oliveira, Re­publicii Arabe Unite — M. Badawi, Argentinei — R.B. Serigos, Turciei — A. Coban, Austriei Fr. Irbinger, R. P. Ungare — G. Kalmar, R. P. Chineze — Van Tun, Uniunii Sovietice — I. A. Umhin.. Mulțumind șefilor misiuni­lor diplomatice pentru felici­tările și urările exprimate, președintele Consiliului de Stat, Chivu Stoica, în numele Consiliului de­ Stat al Repu­blicii Socialiste România, al Consiliului de Miniștri și al Marii Adunări Naționale, a transmis diplomaților străini cele mai bune urări de sănă­tate, de prosperitate popoare­lor țărilor pe care le reprezin­tă și a toastat pentru priete­nie, colaborare internațională și pace. Decanul corpului diploma­tic, ambasadorul Greciei , Alexandre Cimon Argyropou­­lo, a toastat în sănătatea con­ducătorilor de stat români, pentru prosperitatea poporu­lui român. . . (Agerpres) la Consiliul de Stat misiunilor diplomatice Primirea de către tovarășii Nicolae Ceaușescu și Ion Gheorghe Maurer a delegației economice guvernamentale a Republicii Democrate Vietnam Luni, 3­­ ianuarie a.c., tova­rășii Nicolae Ceaușescu, secre­tar general al Comitetului Central al Partidului Comu­nist Român, și Ion Gheorghe Maurer, membru al Comitetu­lui Executiv și Prezidiului Permanent al Comitetului Central al Partidului Comunist Român, președintele Consiliu­lui de Miniștri al Republicii Socialiste România, au primit delegația economică guverna­mentală a Republicii Demo­crate Vietnam, condusă de Le Thanh Nghi, membru al Birou­lui Politic al Comitetului Cen­tral al Partidului celor ce mun­cesc din Vietnam, viceprim­­ministru al Republicii Demo­crate Vietnam. La primire au participat to­varășii Gheorghe Rădulescu, membru al Comitetului Exe­cutiv al Comitetului Central al Partidului Comunist Român, vicepreședinte al Consiliului­ de Miniștri, și Bujor Almășan, membru al Comitetului Cen­tral al Partidului Comunist Român, ministrul minelor. Cu acest prilej a avut loc o discuție caldă, prietenească. I

Next