Zori Noi, iulie 1966 (Anul 19, nr. 5769-5795)

1966-07-01 / nr. 5769

LUCRĂRILE SESIUNII MARII ADUNĂRI NAȚIONALE (Urmare din pagina 1) pacea lumii. De aceea adresez tovarășului președinte al Con­siliului de Miniștri întrebarea: ce atitudine înțelege să ia gu­vernul țării noastre în legă­tură cu această gravă extin­dere a războiului în Vietnamul de nord prin noua decizie a guvernului Statelor Unite ale Americii ?". Tovarășul Ion Gheorghe Maurer a declarat că va da răspuns la întrebare în ședin­ța de după-amiază. La reluarea lucrărilor sesiu­nii Marii­­ Adunări Naționale, președintel­­ Consiliu­lui de Mi­niștri, Ion­­ Gheorghe Maurer, a răspuns întrebării deputatului Horia Hulubei. Poziția g­u­vernului român în legătură cu­ bombar­darea de către aviația­ americană a ora­șelor Hanoi și Haiphong a fost primită de deputați și invitați cu aplauze puternice, înde­lungi și a fost aprob­ată prin vot, in unaiiimitate, de Marea Adunare Națională. A continuat apoi discuția generală la punctul doi al or­dinii de zi. Au luat cuvîntul tovarășii Nicolae Petre, Bucur Șchiopu, Veronica Ardeleanu, Mihai Levente, Nicolae Bă­­descu, Cristofor Simionescu, Voinea Marinescu, Alexandru Sencovici, Mihai Suder, Ma­xim Berghianu. Dezbaterea la acest punct de pe ordinea de zi s-a în­cheiat. Marea Adunare Națională a votat în unanimitate, prin vot secret, LEGEA PENTRU A­­DOPTAREA PLANULUI DE STAT DE DEZVOLTARE A ECONOMIEI NAȚIONALE PE ANII 1966—1970, după ce pro­iectul a fost discutat pe ar­ticole. Anunțarea rezultatului vo­tului, prin care Marea Adu­nare Națională dă putere de lege planului cincinal — eta­pă nouă de progres și prospe­ritate în viața poporului ro­mân, în înflorirea României socialiste — este primită in­tr-o atmosferă de puternică însuflețire, întreaga asistență, în picioare, aplaudă îndelung. Lucrările sesiunii continuă. (Agerpres) Cuvîntul deputatului Vasile Vîlcu Marea Adunare Națională dezbate planul de dezvoltare în perspectivă a economiei na­ționale. Așa cum a spus to­varășul Nicolae Ceaușescu la Plenara Comitetului Central al Partidului, planul cincinal sintetizează coordonatele prin­cipale ale politicii partidului în etapa actuală, reflectă di­recțiile fundamentale ale dez­voltării României stabilite de Congresul al IX-lea în vede­rea continuării pe o treaptă superioară a procesului de de­săvârșire a construcției socia­liste. De la constituirea uniunilor cooperativelor agricole, ca or­gane proprii de conducere și îndrumare a agriculturii coo­peratiste, au trecut doar cîte­­va luni. In acest timp scurt, uniunile cooperatiste, sub con­ducerea organelor de partid, în colaborare strînsă cu con­siliile agricole, au reușit să rezolve și să inițieze acțiuni importante pentru activitatea de producție și economico-fi­­nanciară a cooperativelor agri­cole. O preocupare de seamă a a uniunilor în această perioadă constituit-o definitivarea planului de perspectivă a agri­culturii cooperatiste pe perioa­da 1966—1970, parte integran­tă a planului de stat al între­gii economii naționale. Recent, Consiliul Uniunii Naționale a Cooperativelor A­­gricole de Producție, in ple­nara sa, a analizat planurile întocmite de către cooperati­ve, din care reiese că cifrele orientative au fost însușite de acestea. Dezbaterile au scos în evidență noi rezerve de spori­re a producției, au subliniat caracterul realist al planului, faptul că el asigură o justă o­­rientare a producției în coope­rative, o dezvoltare intensivă și multilaterală a agriculturii cooperatiste, ceea ce va deter­mina întărirea economico-or­­ganizatorică a cooperativelor, ridicarea nivelului de trai al membrilor cooperatori. Cooperativele agricole și-au prevăzut sarcini care să asi­gure o creștere a producției globale în 1970 de 44 la sută față de realizările anului 1965. Potrivit planului, ritmul me­diu anual de creștere a pro­ducției în sectorul cooperatist va fi de 7,5 la sută, ritm supe­rior celui prevăzut pentru în­treaga agricultură. In produc­ția vegetală ritmul anual de creștere va fi de peste 6 la sută, iar în sectorul zooteh­nic de peste 11 la sută. Considerăm că prin așeza­rea planului de perspectivă, s-a reușit să se asigure o co­relație justă între sporirea pro­ducției, valorificarea acesteia și retribuirea muncii, care va constitui o bază trainică pen­tru consolidarea economico-or­­ganizatorică a cooperativelor și creșterea cointeresării materi­ale a cooperatorilor. Avînd în vedere că porum­bul, griul și floarea-soarelui sînt culturi de importanță deo­sebită pentru economia națio­nală, vom lua toate măsuri­le ca prin stabilirea și reali­zarea planurilor anuale să creăm condiții care să asigure integral volumul de producție planificat la aceste culturi. O atenție deosebită vom a­­corda culturii cartofului. Pen­tru satisfacerea cererilor de consum mereu crescri de cu acest produs, ne vom preocu­pa să imprimăm producției de cartofi, din zonele­ cu tradiție un caracter intensiv. Paralel cu aceasta, uniunile coopera­tiste, împreună cu consiliile agricole vor organiza pînă în 1970 noi zone de cultură a cartofului în condiții de iri­gare și cu agrotehnică cores­punzătoare, uinde să se obțină cel puțin 30.000 kg­/ha. Extinderea plantațiilor viti­­pomicole în perioada cincina­lului o vom realiza prin con­centrarea în podgorii consa­crate, în bazine cu tradiție unde exista încă suprafețe în­semnate de terenuri în pantă, nisipoase, improprii culturilor agricole. De asemenea, vom ur­mări ca acolo unde condițiile permit, să organizam planta­ții de vii și pomi intensive, irigate, în scopul idealizării u­­nei producții sporite de pe su­prafețe reduse. U­niunii Naționale a Coope­rativelor ii revin sarcini im­portante privind constituirea fondului de stat de legume, cartofi, fructe și struguri de masă pentru consumul intern și export. Pornind de la sarcinile sta­bilite de Congresul al IX-lea al partidului privind dezvol­tarea zootehniei, unitățile coo­peratiste din agricultură au prevăzut o creștere simțitoare a efectivelor de animale care, alături de sporirea producției animaliere, să asigure crește­rea ponderei acestui sector în economia cooperativelor agri­cole. Creșterea producției la car­nea de bovine se va realiza în principal prin organizarea de îngrășătorii în unități cu con­diții corespunzătoare. Această acțiune va permite cooperati­velor să livreze tineretul bo­vin la greutatea vie de 300—­ 400 kg. și să utilizeze eficient în furajare cantitățile mari de produse secundare existente în cooperative. Vom îndruma cooperativele să organizeze în­grășătorii specializate pentru livrări de taurine și batali la export, activitate ce va aduce unităților venituri sporite. Un alt obiectiv principal al planu­lui cincinal este sporirea pro­ducției de carne de porc cu aproape 100 la sută față de realizările perioadei 1962— 1965. Această creștere se va realiza în primul rînd prin or­ganizarea de îngrășăturii în cooperativele din zonele cerea­liere. Prevederile din planul de perspectivă în legătură cu dez­voltarea bazei tehnico-mate­­riale pusă la dispoziția coope­rativelor agricole de către stat dau garanția îndeplinirii sar­cinilor de plan, asigură desfă­șurarea în condiții optime a proceselor de producție. Con­comitent cu asigurarea de către stat a unui număr însemnat de mașini și unelte agricole perfecționate, vor crește consi­derabil mijloacele de produc­Realizările obținute pînă a­­cum reprezintă o temelie trai­nică pentru îndeplinirea pre­vederilor viitorului cincinal. Aceste realizări constituie, tot­odată, o dovadă a realismului planurilor noastre economice, o expresie a concordanței din­tre cerințele obiective de dez­voltare și posibilitățile efecti­ve, materiale și financiare, de care dispune economia noastră națională In anii sesenalului încheiat, regiunea Suceava, în trecut mult rămasă în urmă din punct de vedere economic și cultural social, a cunoscut o însemnata dezvoltare. Volumul producției globale industriale a sporit de peste două ori fa­ță de 1959. Au fost construite 20 de noi întreprinderi și sec­ții. Realizăm astăzi o gamă variată de produse noi, ca de pildă: minereuri cuprifere baritină, celuloză, hîrtie, mo­și bilă, placaj, plăci fibrolem­­noase și altele, a căror valoa­re este mai mare decit întrea­ga producție globală realizată în regiune în anul 1959. Realizări însemnate au fost obținute în cursul desenalului și în domeniul dezvoltării pro­ducției agricole, vegetale și a­­nimale, în construcția de lo­cuințe, școli, policlinici, spita­le și alte unități social - cul­turale. Regiunea Suceava a be­neficiat astfel din plin de roa­dele înfăptuirii politicii înțe­lepte a partidului și statului nostru de dezvoltare echilibra­tă a economiei naționale pe ansamblu, de repartizare justă a forțelor de producție pe în­treg teritoriul țării, de ridicare d­e proprietate obștească cooperativelor agricole. In a­ a­cest scop, volumul investiții­lor prevăzut în planul de perspectivă va totaliza, pe în­treaga perioadă 1966—1970, suma de peste 16 miliarde lei din fonduri proprii, la care se adaugă 3,5 miliarde lei din credite de la stat. Uniunea Națională va avea în centrul preocupărilor folo­sirea rațională a fondurilor în vederea creșterii producției vegetale și animale. Investiții­le vor fi orientate în primul rînd către obiective cu eficien­ță economică ridicată și ime­diată, cum sînt irigațiile, fer­tilizarea solului, construcții zootehnice, sere și altele. Can­titățile de îngrășăminte chimi­ce folosite pe ogoarele coope­rativelor vor ajunge în 1970 la 803.000 tone substanță acti­vă, iar suprafețele irigate, la cel puțin 500.000 hectare. O latură importantă a acti­vității noastre o va constitui dirijarea investițiilor către zo­nele și unitățile cu pondere mare în producția marfă. Vom urmări ca prin amplasarea teritorială a culturilor și spe­ciilor de animale să asigurăm fiecărei cooperative agricole o structură rațională a produc­ției în care ramurile să se îm­bine armonios, astfel incit cu cheltuieli materiale și forțe de muncă minime să se obțină maximum de producție. Concomitent cu organizarea și desfășurarea în condiții op­time a lucrărilor agricole, u­­niunile cooperativelor agrico­le și-au îndreptat atenția spre rezolvarea unor probleme care vor contribui la realizarea și depășirea sarcinilor stabilite în planul de perspectivă pri­vind dezvoltarea agriculturii cooperatiste în anii 1966—1970. In centrul preocupărilor noas­tre au stat în această perioa­dă problemele legate de valo­rificarea în condiții mai bune a produselor agricole, organi­zarea Departamentului de va­lorificare a legumelor și fruc­telor, de îmbunătățirea siste­mului de aprovizionare tehni­­co-materială a cooperativelor, repararea mașinilor agricole, utilajelor și parcului auto, îm­permanentă a nivelului de trai al oamenilor muncii. Desigur că în această peri­oadă bogată în mărețe înfăp­tuiri s-au manifestat și o se­rie de neajunsuri și greutăți, printre care insuficiența ca­drelor cu calificare superioa­ră, utilizarea capacităților de producție existente și a spații­lor productive nu este pe mă­sura posibilităților. De aseme­nea organizarea rațională producției și în primul rînd a a­fluxului tehnologic, nu este încă în toate unitățile la nive­lul cerințelor actuale. De re­zolvarea acestor probleme va trebui să ne ocupăm în viitor cu mai multă grijă. Prin proiectul planului cin­cinal, și regiunii Suceava i se deschid perspective frumoase. Producția globală industrială va crește în anul 1970 cu 62 la sută față de anul 1965. Vo­lumul de investiții ce se alo­că regiunii noastre este de circa 5,7 miliarde lei. Printre obiectivele mai importante care vor fi construite sau dez­voltate în cursul cincinalului, aș dori să amintesc Complexul minier Leșul Ursului - Fundul Moldovei, Fabrica de mobilă de la Cîmpulung Moldovenesc, fabricile de plăci fibrolemnoa­­se, de tricotaje, încălțăminte de la Suceava, Fabrica de co­voare de la Rădăuți, Fabrica de blănuri tricotate de la Făl­ticeni. O mare bogăție a regiunii Suceava, ca și a raionului Făl­ticeni, în care îmi desfășor munca, este fondul forestier. Pentru valorificarea lui mai avem multe de făcut, spre a ajunge la nivelul cerințelor pe bunătățirea evidenței contabi­le și a controlului financiar­­gestionar. La ele se adaugă măsurile privind introducerea sistemului unitar de pensiona­re a membrilor cooperatori, care să asigure plata pensiilor, începînd cu luna ianuarie 1967 și multe altele. In rezolvarea tuturor acestor probleme am primit un ajutor multilateral din partea conducerii partidu­lui și personal a tovarășului Nicolae Ceaușescu. In etapa imediat următoare ne preocu­pă cîteva probleme importan­te, printre care: inițierea u­­nor lucrări și acțiuni intercoo­­peratiste privind folosirea mai bună a fondului funciar, ex­tinderea irigațiilor, ameliora­rea pășunilor și finețelor na­turale, combaterea eroziunii solului , elaborarea unui sis­tem de pregătire și școlariza­re periodică a cadrelor din cooperative în vederea ridică­rii nivelului lor profesional , crearea unui fond de semințe și furaje cu scopul întrajuto­rării cooperativelor agricole. Un rol de seamă în realiza­rea sarcinilor de plan îl are aplicarea corectă a prevederi­lor statutului cooperativei a­­gricole, dezvoltarea democra­ției cooperatiste, întărirea ro­lului adunărilor generale, îm­bunătățirea stilului de mun­că al consiliilor de conducere și al uniunilor, aplicarea nea­bătută a principiului­ muncii colective. Acestea vor consti­tui obiective de prim ordin în activitatea organelor de con­ducere a uniunilor și coopera­tivelor noastre. Asigurăm Marea Adunare Națională că uniunile coopera­tivelor agricole de producție, harnica și talentata noastră ță­rănime cooperatistă, vor munci cu abnegație pentru înfăptui­rea sarcinilor stabilite de partid cu privire la dezvolta­rea agriculturii cooperatiste, îndeplinindu-și cu cinste misi­­unea ce le revine în viața so­cietății noastre socialiste, pen­tru binele și fericirea întregu­lui popor, pentru dezvoltarea necontenită a scumpei noastre patrii — Republica Socialistă România, care partidul ni se pune în față. Pentru obținerea unui vo­lum mare de masă lemnoasă de calitate mai bună la hec­tarul de pădure, este necesar ca Ministerul Economiei Fores­tiere să reglementeze mai pre­cis probleme ca­­ timpul optim de exploatare a arboretelor în funcție de specie și climat, res­­pectîndu-se condițiile pentru a asigura regenerarea naturală maximă , modalitatea condu­cerii arboretului pînă la vîrs­­ta de exploatabilitate, valori­ficarea completă a materialu­lui rezultat din operațiunile culturale ce se impun a fi e­­xecutate pe parcurs. Un deosebit entuziasm, o și mai puternică mobilizare a tu­turor forțelor în lupta pentru îndeplinirea obiectivelor ce ne stau în față, a produs vizita făcută în regiunea Suceava, la sfîrșitul lunii mai, de către conducătorii de partid și de stat în frunte cu tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretarul general al Comitetului Central al Partidului nostru, întâlnirile care au avut loc cu activul de partid, cu muncitorii, țăranii și intelectualii, prețioasele indi­cații care ne-au fost date con­stituie un puternic sprijin și imbold în muncă. Am înțeles mai bine, în urma acestei vi­zite, că niciodată nu trebuie să ne declarăm mulțumiți cu realizările obținute, că trebuie să tindem mereu spre rezul­tate tot mai înalte, să înlătu­răm cu hotărîre lipsurile care mai există pe alocuri, să folo­sim la maximum rezervele in­terne existente în fiecare uni­tate. Cuvîntul deputatului Dumitru Iambric Cu prilejul Zilei învățătorului Conferirea de titluri și ordine unor cadre didactice (Urmare din pagina I­­tru înaltele distincții primite. Partidul și guvernul, între­gul nostru popor — a spus vorbitorul — dau o prețuire deosebită rodnicei activități a învățătorilor și profesorilor în îndeplinirea nobilei lor mi­siuni de formare a omului nou, a omului societății socialiste, prin îndrumarea și educarea tineretului nostru în spiritul profundului atașament față de muncă, al dragostei nețărmuri­te față de patrie, față de popor și față de Partidul Comunist Român. Planul cincinal, care se află chiar azi supus dezbaterilor Ma­rii Adunări Naționale, cuprin­de o serie de prevederi impor­tante a căror împlinire va tra­duce în viață sarcinile trasate de Congresul al IX-lea al Par­tidului în ceea ce privește dez­voltarea și perfecționarea con­tinuă a învățămîntului, condi­ție indispensabilă pentru desă­vârșirea și înflorirea economiei, științei și culturii în țara noas­tră. Partidul și guvernul au con­vingerea deplină că învățătorii și profesorii de toate gradele vor continua cu abnegație munca lor fără preget, sădind în inimile și mințile elevilor dragostea pentru tradiții ale luptei glorioasele poporului nostru pentru eliberarea socia­lă și națională, educîndu-i ast­fel să devină cetățeni luminați și patrioți, constructori activi și conștienți ai socialismului și comunismului. Distincțiile acordate repre­zintă, așa cum a spus tovară­șul Nicolae Ceaușescu la Con­gresul al IX-lea al P.C.R., a­­precierea partidului, a între­gului nostru popor pentru munca plină de devotament pe care o desfășoară, zi de zi, cei 175.000 de slujitori ai școlii, pentru înarmarea tinerei ge­nerații cu știința și cultura înaintată. Cei prezenți la solemnitate au primit cu căldură cuvinte­le de înaltă apreciere ce le-au fost adresate de președintele Consiliului de Stat. Luând cuvîntul, profesorul emerit Nicu Vlad a spus printre altele: Partidul,m-a în­vățat că a fi dascăl adevărat înseamnă să muncești cu pa­siune, pricepere și perseveren­ță pentru ca elevii să-și însu­șească comorile științei și cul­turii naționale și universale, să devină constructori demni ai societății socialiste, patrioți înflăcărați, să cunoască și să cinstească tradițiile glorioase de luptă ale poporului, ale clasei muncitoare, mărețele realizări obținute sub conduce­rea partidului pentru prospe­ritatea patriei noastre. Mer­­gînd pe această cale, am dorit din toată inima și am stăruit fără oboseală ca o dată cu în­sușirea unor cunoștințe traini­ce elevii mei să trăiască îm­preună cu mine astfel de sen­timente, gîndindu-mă că, în ceea ce ei vor izbuti să înfăp­tuiască după terminarea școlii, vor pune ceva și din căldura inimii mele și a tuturor învă­țătorilor și profesorilor lor. înaltele titluri conferite as­tăzi — a spus profesoara eme­rită Magdalena Torok, expri­mă deosebita prețuire de care se bucură activitatea didacti­că și munca neobosită a învă­țătorilor și profesorilor pentru creșterea fiilor patriei noastre socialiste. Dragostea de părin­te a partidului nostru pentru tînăra generație, preocuparea permanentă pentru continua dezvoltare a învățămîntului și grija pentru slujitorii lui se reflectă in viața tuturor șco­larilor. In școlile din orașul Satu Mare și regiunea Mara­mureș alături de elevii români se pregătesc și elevi maghiari și de alte naționalități, care pe baza drepturilor consfinți­te de Constituție, au posibili­tatea de a învăța în limba ma­ternă și sunt educați în spiri­tul dragostei și devotamentu­lui pentru patrie și partid, al frăției dintre poporul român și naționalitățile conlocuitoare în lupta comună pentru desă­­vîrșirea construirii socialismu­lui. Vorbind despre prețuirea deosebită de care se bucură în țara noastră munca cadre­lor didactice și arătînd că a­­ceasta se datorește grijii per­manente a partidului pentru tînăra generație și educatorii ei, profesorul emerit Ion Po­­pescu a spus: Cîți dintre îna­intașii noștri, dascăli și căr­turari iluștri, n-ar fi rîvnit la cinstea care ni se face nouă astăzi! Le lipseau aces­tora meritele și dreptul la o răsplătire similară? Nu! A lipsit numai grija față de munca și de meritele lor. Noi avem fericirea să trăim în­­tr-o societate nouă, cu o altă morală, cu alte perspective. De aceea ne și mindrim că putem să ne aliniem în rîn­­durile primelor detașamente care și-au văzut, în anii ma­rilor înfăptuiri din țara noas­tră, apreciată munca mai mult și răsplătită decît au sperat vreodată. A luat apoi cuvîntul învăță­torul emerit Valeriu Chiriac. Partidul — care a chemat în­* Pentru activitate îndelunga­tă și merite deosebite, pre­cum și pentru contribuția adusă în dezvoltarea învăță­mântului de cultură generală și a învățămîntului profesio­nal și tehnic, i-a conferit: Titlul de „învățător Emerit al Republicii Socialiste Ro­mânia“ tovarășilor: Al. Pan­­fil — directorul Muzeului etnografic Lupșa — Cîmpeni, Balaban Ioan — Liceul Bo­­roaia — Fălticeni, Bocioiu Nicolae­­— Liceul nr. 24 Bucu­rești, Bică Vasile — Liceul Hîrșova, Bărăscu Maria — Școala generală nr. 24 Con­stanța, Bucur Valentina — Școala generală Sudiți — Fe­tești, Cătuneanu Elena — Li­ceul nr. 1 Iași, Chircev Eu­genia — educatoare Grădini­ța de copii nr. 5 Cluj, Chi­riac Valeriu — inspector Sec­țiunea de învățămînt a raio­nului Focșani, Corleancă Ma­ria — Școala generală nr. 8 Brăila, Crăciun Avram — Școala generală nr. 3 Sebeș, De la răscruci Oltea — redac­tor principal Editura didacti­că și pedagogică, Dudu Maria — Școala generală­­ —■ Curtea de Argeș, Stănești Duică Gheorghe — Liceul Sinaia, Di­­mitriu Gheorghe — Școala generală nr. 7 Galați, Florea Marin — Școala Darabani — Negru generală Vodă, Florea Constantin — Școala generală nr. 8 Bacău, Geor­­gescu Florea — Liceul „I. L. Caragiale“ Ploiești, Georgescu Ștefania — Școala generală nr. 3 Călărași, Gherlan Ni­colae — Școala generală nr. 8 Reghin, Greceanu Carp — pensionar București, Haret Maria — Școala generală nr. 52 București, Hidan Florica — pensionar Cluj, Johannes Maria — Școala generală nr. 9 Timișoara, Lăzărescu Ion — Școala generală Tițești — Pi­tești, Manarcă Gheorghe­­ — Școala generală Petriș — Bistrița, Muntean Augustin ■— vicepreședinte al Comite­tului executiv al Sfatului popular al orașului Reșița, Negrău Emilia — pensionară Oradea, Nemiș Vasile — Școa­la generală Rudăria — Bo­­zovici, Niculescu Vasile — treaga suflare omenească de pe întinsul patriei pe băncile școlii — a spus el, se bucură în inimile, în sufletele noastre de cele mai adinei sentimente de dragoste și devotament. In țara care cheltuiește pentru nevoile învățămîntului 6,8 la sută din bugetul său, vedem limpede culmile civilizației spre care poporul nostru este condus cu clarviziune și înțelepciune de partid, în frunte cu Comitetul său Central. Asigurăm conducerea de partid și de stat că vom ști să aprindem în inimile curate ale elevilor noștri flacăra de ne­stins a dragostei pentru țară, pentru poporul nostru, respec­tul pentru istoria lui eroică. In încheierea cuvîntului lor, vorbitorii au exprimat recu­noștința față de partid și gu­vern, pentru înalta apreciere acordată activității lor, au a­­sigurat în numele tuturor ca­drelor didactice că vor munci cu devotament pentru a face din elevii școlilor noastre fii credincioși ai patriei, ai parti­dului, pentru ridicarea conti­nuă a rolului școlii în opera de construire a socialismului în țara noastră, că, alături de întregu­l popor, își vor aduce contribuția la înfăptuirea im­portantelor obiective­­ ale pla­nului cincinal, menit să ridice România pe noi trepte ale civi­lizației și culturii. La sfîrșitul solemnității, conducătorii de partid și de stat s-au întreținut cordial cu cei prezenți, * * Școala generală nr. 179 Bucu­rești, Odobescu Eugenia — Școala generală nr. 2 Vaslui, Petrovici Dumitru — Școala generală Lușca — Moldova Nouă, Piskolci Katalin —­­Școala generală nr. 2 Tg. Mureș, Pîrvan Elena — Școa­la generală Ilganii de Jos — Tulcea, Popescu Vasile — Școala generală Arcești — Slatina, Redeanu Ioan — ins­pector Secțiunea de învăță­­mînt a raionului Oră­știe, Rusu Miron — Școala gene­rală Vidrasău — Luduș, Să­­lăgean Maria — Școala ge­nerală nr. 1 Satu-Mare, Șer­­ban Gheorghe — Școala ge­nerală nr. 1 Negrești — Oaș, Stancoveanu Ioana — vice­președinte al Comitetului executiv al Sfatului popular al regiunii Oltenia, Ștefănes­­cu Florica — Școala generală Gura Rîului — Sibiu, Stoica Elena — Școala generală Ag­nita, Suciu Grigore — Școala generală Tisești — Tg. Ocna, Tecșa Veronica — Școala ge­nerală Lupeni, Victoria — Școala Ungurenașt generală Văculești — Dorohoi, Vasil Vasile — Școala generală Bel­­tiug — Satu-Mare, Vlad Ion — Școala generală Izvor — Craiova, Vlaja Nicolae — Școala generală Covasna — Voinești — Tg. Secuiesc, Zi­­daru Lidia — Școala genera­lă nr. 6 Brașov. Titlul de „Profesor Emerit al Republicii Socialiste Ro­mânia“ tovarășilor: Abra­­miuc Ioan — Liceul pedago­gic Bacău, Agapie Dumitru — Școala generală Boiu — Sighișoara, Bălan Teodor — pensionar Suceava, Banea Gheorghe — pensionar Bucu­rești, Bărcăcilă Alexandru —­ pensionar Turnu Severin, Baiulescu Ion — pensionar Pitești, Bighiu Petru — Școa­la generală Dobrovăț — Iași, Bate Elvira — Liceul nr. 10 Timișoara, Blideanu Eugenii­ — director general în Minis­terul învățămîntului, Căli­­nescu Marin — Liceul nr. 2 Mediaș, Ciurea pensionar Suceava, Vasile — Cost­escu Miha —■ pensionar Craiova, Costin Vasile — Liceul „A­­vram Iancu“ Brad, Daneș Florea — redactor șef Revis­ta învățămîntului profesional și tehnic, Demian Aron — pensionar Deva, Dimofiș Ion — pensionar București, Drăgan Nicolae — Liceul nr. 1 Mediaș, Fusu Elena — Li­ceul nr. 1 Constanța, Găvă­­nescu Eduard­­— Liceul nr. 1 Arad, Giurelie Hristița — Liceul nr. 3 Galați, Hîrta Amelia — Liceul „Unirea“ Turnu Măgurele, Hristea Ni­colae — Liceul „Mihai Vitea­­zu“ Turda, Iordănescu Au­relian — Liceul „Gh. Lazăr“ București, Jozsa Ianos — pensionar Cluj, Ițeuș Nicodim — pensionar Suceava, Klemm Werner •— Liceul nr. 4 Sibiu, Lăduică Spiridon — pensio­­nar Focșani, Lungu Ion — Liceul nr. 2 Constanța, Mar­ton Eugen —• Liceul nr. 3 Oradea, Macovei Zaharie — Liceul pedagogic Oradea, Mă­ruță Toma —­ pensionar Cra­iova, Mihalașcu Dumitru — Liceul „N. Bălcescu“ Pitești, Mircea Dan — pensionar Ba­cău, Mărculescu Eftimie — pensionar Brașov, Muntean Petru — Centrul școlar agri­col Sibiu, Nicolaescu Elena — Liceul nr. 15 București, Niculescu Maria — Liceul nr. 1 Tîrgoviște, Nicolescu An­drei — Liceul nr. 3 Brăila, Oproiescu Petru — Liceul nr. 1 Tîrnăveni, Partenie Elena — pensionar Iași, Păun Ste­lian — șeful Secțiunii de în­vățămînt a regiunii București, Păunei Ion — Liceul „B. P. Hasdeu“ Buzău, Peligrad Ni­colae — Liceul nr. 2 Pitești, Petrescu Silvia — Liceul „I. L. Caragiale“ București, Po­pescu Hristache — Liceul de muzică nr. 1 București, Po­pescu Ion — Liceul „Gh. La­zăr“ București, Popovici Eca­­terina — Liceul „Mihail Emi­­nescu“ Botoșani,­ Rachier Ni­colae — Liceul nr. 1 Făgăraș, Rădășanu Stela ir.—• , Liceul „Ștefan cel Mare“ Suceava, Marin Răducanu — Școala generală Potlogi-Titu, Roibă­­nescu Constantin — pensio­nar București, Severin Petru — Școala de muzică Turnu Severin, Simionescu Glob — inspector Secțiunea de învă­țămînt a orașului București, Stroescu George — Liceul „V. Roaită“ Rîmnicu Vîlcea, Sza­bó Valentin — inspector Sec­țiunea de învățămînt a raio­nului Tg. Mureș, Teodorescu Cornelia — inspector Minis­terul învățămîntului, Theo­­dosiu Dumitru —­ pensionar București, Torok Magdalena — Liceul „Mihail Eminescu“ Satu Mare, Vasiliu Aspasia — Li­ceul „I. L. Caragiale“ Ploiești, Vlad Nica — șeful Secțiunii de învățămînt a regiunii Ar­geș. Prin același decret au fost decorați cu „Ordinul Muncii“ clasa a IlI-a 106 tovarăși și cu ,,Medalia muncii“ 187 de tovarăși. In regiunea Suceava teri, cu prilejul „Zilei învă­țătorului“, intr-un cadru săr­bătoresc, au avut loc, în toate raioanele, adunări festive care au participat mii de în­ln­vățători, profesori și educa­toare. La adunări au luat par­te membri ai birourilor comi­tetelor regional, raionale și o­­­rășenești de partid, membri ai comitetelor executive ale sfaturilor populare regional, raionale și orășenești. In cuvîntul lor, reprezen­tanți ai comitetelor executive ale sfaturilor populare raiona­le și orășenești au vorbit despre semnificația „Zilei în­vățătorului“. Au luat apoi cuvîntul cadre didactice, care au mulțumit partidului și guvernului pentru permanenta grijă acordată în­vățămîntului, pentru înalta prețuire de slujitorii școlii, care se bucură angajîndu-se, totodată, să muncească cu pa­siune și abnegație pentru în­deplinirea sarcinilor trasate de partid. In încheiere, membri ai birourilor comitetelor regional, raionale și orășenești de partid au vorbit despre dez­voltarea învățămîntului de toate strucției gradele în arii con­socialiste, sub con­ducerea partidului, au a­­dresat călduroase felicitări ca­drelor didactice pentru rezul­tatele obținute în procesul de instruire și educare a tinerei generații, arîndu-le noi și im­portante succese pentru înde­plinirea sarcinilor trasate de cel de-al IX-lea Congres al partidului. Cu prilejul „Zilei învățăto­rului“, un număr de cadre di­dactice din regiune au fost dis­tinse cu titluri de învățător și profesor fruntaș, învățător și profesor emerit, iar altele, cu ordine și medalii. Adunarea festivă din orașul Suceava. 4 speci­ijn gylg.

Next