Zori Noi, iulie 1966 (Anul 19, nr. 5769-5795)
1966-07-01 / nr. 5769
LUCRĂRILE SESIUNII MARII ADUNĂRI NAȚIONALE (Urmare din pagina 1) pacea lumii. De aceea adresez tovarășului președinte al Consiliului de Miniștri întrebarea: ce atitudine înțelege să ia guvernul țării noastre în legătură cu această gravă extindere a războiului în Vietnamul de nord prin noua decizie a guvernului Statelor Unite ale Americii ?". Tovarășul Ion Gheorghe Maurer a declarat că va da răspuns la întrebare în ședința de după-amiază. La reluarea lucrărilor sesiunii Marii Adunări Naționale, președintel Consiliului de Miniștri, Ion Gheorghe Maurer, a răspuns întrebării deputatului Horia Hulubei. Poziția guvernului român în legătură cu bombardarea de către aviația americană a orașelor Hanoi și Haiphong a fost primită de deputați și invitați cu aplauze puternice, îndelungi și a fost aprobată prin vot, in unaiiimitate, de Marea Adunare Națională. A continuat apoi discuția generală la punctul doi al ordinii de zi. Au luat cuvîntul tovarășii Nicolae Petre, Bucur Șchiopu, Veronica Ardeleanu, Mihai Levente, Nicolae Bădescu, Cristofor Simionescu, Voinea Marinescu, Alexandru Sencovici, Mihai Suder, Maxim Berghianu. Dezbaterea la acest punct de pe ordinea de zi s-a încheiat. Marea Adunare Națională a votat în unanimitate, prin vot secret, LEGEA PENTRU ADOPTAREA PLANULUI DE STAT DE DEZVOLTARE A ECONOMIEI NAȚIONALE PE ANII 1966—1970, după ce proiectul a fost discutat pe articole. Anunțarea rezultatului votului, prin care Marea Adunare Națională dă putere de lege planului cincinal — etapă nouă de progres și prosperitate în viața poporului român, în înflorirea României socialiste — este primită intr-o atmosferă de puternică însuflețire, întreaga asistență, în picioare, aplaudă îndelung. Lucrările sesiunii continuă. (Agerpres) Cuvîntul deputatului Vasile Vîlcu Marea Adunare Națională dezbate planul de dezvoltare în perspectivă a economiei naționale. Așa cum a spus tovarășul Nicolae Ceaușescu la Plenara Comitetului Central al Partidului, planul cincinal sintetizează coordonatele principale ale politicii partidului în etapa actuală, reflectă direcțiile fundamentale ale dezvoltării României stabilite de Congresul al IX-lea în vederea continuării pe o treaptă superioară a procesului de desăvârșire a construcției socialiste. De la constituirea uniunilor cooperativelor agricole, ca organe proprii de conducere și îndrumare a agriculturii cooperatiste, au trecut doar cîteva luni. In acest timp scurt, uniunile cooperatiste, sub conducerea organelor de partid, în colaborare strînsă cu consiliile agricole, au reușit să rezolve și să inițieze acțiuni importante pentru activitatea de producție și economico-financiară a cooperativelor agricole. O preocupare de seamă a a uniunilor în această perioadă constituit-o definitivarea planului de perspectivă a agriculturii cooperatiste pe perioada 1966—1970, parte integrantă a planului de stat al întregii economii naționale. Recent, Consiliul Uniunii Naționale a Cooperativelor Agricole de Producție, in plenara sa, a analizat planurile întocmite de către cooperative, din care reiese că cifrele orientative au fost însușite de acestea. Dezbaterile au scos în evidență noi rezerve de sporire a producției, au subliniat caracterul realist al planului, faptul că el asigură o justă orientare a producției în cooperative, o dezvoltare intensivă și multilaterală a agriculturii cooperatiste, ceea ce va determina întărirea economico-organizatorică a cooperativelor, ridicarea nivelului de trai al membrilor cooperatori. Cooperativele agricole și-au prevăzut sarcini care să asigure o creștere a producției globale în 1970 de 44 la sută față de realizările anului 1965. Potrivit planului, ritmul mediu anual de creștere a producției în sectorul cooperatist va fi de 7,5 la sută, ritm superior celui prevăzut pentru întreaga agricultură. In producția vegetală ritmul anual de creștere va fi de peste 6 la sută, iar în sectorul zootehnic de peste 11 la sută. Considerăm că prin așezarea planului de perspectivă, s-a reușit să se asigure o corelație justă între sporirea producției, valorificarea acesteia și retribuirea muncii, care va constitui o bază trainică pentru consolidarea economico-organizatorică a cooperativelor și creșterea cointeresării materiale a cooperatorilor. Avînd în vedere că porumbul, griul și floarea-soarelui sînt culturi de importanță deosebită pentru economia națională, vom lua toate măsurile ca prin stabilirea și realizarea planurilor anuale să creăm condiții care să asigure integral volumul de producție planificat la aceste culturi. O atenție deosebită vom acorda culturii cartofului. Pentru satisfacerea cererilor de consum mereu crescri de cu acest produs, ne vom preocupa să imprimăm producției de cartofi, din zonele cu tradiție un caracter intensiv. Paralel cu aceasta, uniunile cooperatiste, împreună cu consiliile agricole vor organiza pînă în 1970 noi zone de cultură a cartofului în condiții de irigare și cu agrotehnică corespunzătoare, uinde să se obțină cel puțin 30.000 kg/ha. Extinderea plantațiilor vitipomicole în perioada cincinalului o vom realiza prin concentrarea în podgorii consacrate, în bazine cu tradiție unde exista încă suprafețe însemnate de terenuri în pantă, nisipoase, improprii culturilor agricole. De asemenea, vom urmări ca acolo unde condițiile permit, să organizam plantații de vii și pomi intensive, irigate, în scopul idealizării unei producții sporite de pe suprafețe reduse. Uniunii Naționale a Cooperativelor ii revin sarcini importante privind constituirea fondului de stat de legume, cartofi, fructe și struguri de masă pentru consumul intern și export. Pornind de la sarcinile stabilite de Congresul al IX-lea al partidului privind dezvoltarea zootehniei, unitățile cooperatiste din agricultură au prevăzut o creștere simțitoare a efectivelor de animale care, alături de sporirea producției animaliere, să asigure creșterea ponderei acestui sector în economia cooperativelor agricole. Creșterea producției la carnea de bovine se va realiza în principal prin organizarea de îngrășătorii în unități cu condiții corespunzătoare. Această acțiune va permite cooperativelor să livreze tineretul bovin la greutatea vie de 300— 400 kg. și să utilizeze eficient în furajare cantitățile mari de produse secundare existente în cooperative. Vom îndruma cooperativele să organizeze îngrășătorii specializate pentru livrări de taurine și batali la export, activitate ce va aduce unităților venituri sporite. Un alt obiectiv principal al planului cincinal este sporirea producției de carne de porc cu aproape 100 la sută față de realizările perioadei 1962— 1965. Această creștere se va realiza în primul rînd prin organizarea de îngrășăturii în cooperativele din zonele cerealiere. Prevederile din planul de perspectivă în legătură cu dezvoltarea bazei tehnico-materiale pusă la dispoziția cooperativelor agricole de către stat dau garanția îndeplinirii sarcinilor de plan, asigură desfășurarea în condiții optime a proceselor de producție. Concomitent cu asigurarea de către stat a unui număr însemnat de mașini și unelte agricole perfecționate, vor crește considerabil mijloacele de producRealizările obținute pînă acum reprezintă o temelie trainică pentru îndeplinirea prevederilor viitorului cincinal. Aceste realizări constituie, totodată, o dovadă a realismului planurilor noastre economice, o expresie a concordanței dintre cerințele obiective de dezvoltare și posibilitățile efective, materiale și financiare, de care dispune economia noastră națională In anii sesenalului încheiat, regiunea Suceava, în trecut mult rămasă în urmă din punct de vedere economic și cultural social, a cunoscut o însemnata dezvoltare. Volumul producției globale industriale a sporit de peste două ori față de 1959. Au fost construite 20 de noi întreprinderi și secții. Realizăm astăzi o gamă variată de produse noi, ca de pildă: minereuri cuprifere baritină, celuloză, hîrtie, moși bilă, placaj, plăci fibrolemnoase și altele, a căror valoare este mai mare decit întreaga producție globală realizată în regiune în anul 1959. Realizări însemnate au fost obținute în cursul desenalului și în domeniul dezvoltării producției agricole, vegetale și animale, în construcția de locuințe, școli, policlinici, spitale și alte unități social - culturale. Regiunea Suceava a beneficiat astfel din plin de roadele înfăptuirii politicii înțelepte a partidului și statului nostru de dezvoltare echilibrată a economiei naționale pe ansamblu, de repartizare justă a forțelor de producție pe întreg teritoriul țării, de ridicare de proprietate obștească cooperativelor agricole. In a acest scop, volumul investițiilor prevăzut în planul de perspectivă va totaliza, pe întreaga perioadă 1966—1970, suma de peste 16 miliarde lei din fonduri proprii, la care se adaugă 3,5 miliarde lei din credite de la stat. Uniunea Națională va avea în centrul preocupărilor folosirea rațională a fondurilor în vederea creșterii producției vegetale și animale. Investițiile vor fi orientate în primul rînd către obiective cu eficiență economică ridicată și imediată, cum sînt irigațiile, fertilizarea solului, construcții zootehnice, sere și altele. Cantitățile de îngrășăminte chimice folosite pe ogoarele cooperativelor vor ajunge în 1970 la 803.000 tone substanță activă, iar suprafețele irigate, la cel puțin 500.000 hectare. O latură importantă a activității noastre o va constitui dirijarea investițiilor către zonele și unitățile cu pondere mare în producția marfă. Vom urmări ca prin amplasarea teritorială a culturilor și speciilor de animale să asigurăm fiecărei cooperative agricole o structură rațională a producției în care ramurile să se îmbine armonios, astfel incit cu cheltuieli materiale și forțe de muncă minime să se obțină maximum de producție. Concomitent cu organizarea și desfășurarea în condiții optime a lucrărilor agricole, uniunile cooperativelor agricole și-au îndreptat atenția spre rezolvarea unor probleme care vor contribui la realizarea și depășirea sarcinilor stabilite în planul de perspectivă privind dezvoltarea agriculturii cooperatiste în anii 1966—1970. In centrul preocupărilor noastre au stat în această perioadă problemele legate de valorificarea în condiții mai bune a produselor agricole, organizarea Departamentului de valorificare a legumelor și fructelor, de îmbunătățirea sistemului de aprovizionare tehnico-materială a cooperativelor, repararea mașinilor agricole, utilajelor și parcului auto, împermanentă a nivelului de trai al oamenilor muncii. Desigur că în această perioadă bogată în mărețe înfăptuiri s-au manifestat și o serie de neajunsuri și greutăți, printre care insuficiența cadrelor cu calificare superioară, utilizarea capacităților de producție existente și a spațiilor productive nu este pe măsura posibilităților. De asemenea organizarea rațională producției și în primul rînd a afluxului tehnologic, nu este încă în toate unitățile la nivelul cerințelor actuale. De rezolvarea acestor probleme va trebui să ne ocupăm în viitor cu mai multă grijă. Prin proiectul planului cincinal, și regiunii Suceava i se deschid perspective frumoase. Producția globală industrială va crește în anul 1970 cu 62 la sută față de anul 1965. Volumul de investiții ce se alocă regiunii noastre este de circa 5,7 miliarde lei. Printre obiectivele mai importante care vor fi construite sau dezvoltate în cursul cincinalului, aș dori să amintesc Complexul minier Leșul Ursului - Fundul Moldovei, Fabrica de mobilă de la Cîmpulung Moldovenesc, fabricile de plăci fibrolemnoase, de tricotaje, încălțăminte de la Suceava, Fabrica de covoare de la Rădăuți, Fabrica de blănuri tricotate de la Fălticeni. O mare bogăție a regiunii Suceava, ca și a raionului Fălticeni, în care îmi desfășor munca, este fondul forestier. Pentru valorificarea lui mai avem multe de făcut, spre a ajunge la nivelul cerințelor pe bunătățirea evidenței contabile și a controlului financiargestionar. La ele se adaugă măsurile privind introducerea sistemului unitar de pensionare a membrilor cooperatori, care să asigure plata pensiilor, începînd cu luna ianuarie 1967 și multe altele. In rezolvarea tuturor acestor probleme am primit un ajutor multilateral din partea conducerii partidului și personal a tovarășului Nicolae Ceaușescu. In etapa imediat următoare ne preocupă cîteva probleme importante, printre care: inițierea unor lucrări și acțiuni intercooperatiste privind folosirea mai bună a fondului funciar, extinderea irigațiilor, ameliorarea pășunilor și finețelor naturale, combaterea eroziunii solului , elaborarea unui sistem de pregătire și școlarizare periodică a cadrelor din cooperative în vederea ridicării nivelului lor profesional , crearea unui fond de semințe și furaje cu scopul întrajutorării cooperativelor agricole. Un rol de seamă în realizarea sarcinilor de plan îl are aplicarea corectă a prevederilor statutului cooperativei agricole, dezvoltarea democrației cooperatiste, întărirea rolului adunărilor generale, îmbunătățirea stilului de muncă al consiliilor de conducere și al uniunilor, aplicarea neabătută a principiului muncii colective. Acestea vor constitui obiective de prim ordin în activitatea organelor de conducere a uniunilor și cooperativelor noastre. Asigurăm Marea Adunare Națională că uniunile cooperativelor agricole de producție, harnica și talentata noastră țărănime cooperatistă, vor munci cu abnegație pentru înfăptuirea sarcinilor stabilite de partid cu privire la dezvoltarea agriculturii cooperatiste, îndeplinindu-și cu cinste misiunea ce le revine în viața societății noastre socialiste, pentru binele și fericirea întregului popor, pentru dezvoltarea necontenită a scumpei noastre patrii — Republica Socialistă România, care partidul ni se pune în față. Pentru obținerea unui volum mare de masă lemnoasă de calitate mai bună la hectarul de pădure, este necesar ca Ministerul Economiei Forestiere să reglementeze mai precis probleme ca timpul optim de exploatare a arboretelor în funcție de specie și climat, respectîndu-se condițiile pentru a asigura regenerarea naturală maximă , modalitatea conducerii arboretului pînă la vîrsta de exploatabilitate, valorificarea completă a materialului rezultat din operațiunile culturale ce se impun a fi executate pe parcurs. Un deosebit entuziasm, o și mai puternică mobilizare a tuturor forțelor în lupta pentru îndeplinirea obiectivelor ce ne stau în față, a produs vizita făcută în regiunea Suceava, la sfîrșitul lunii mai, de către conducătorii de partid și de stat în frunte cu tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretarul general al Comitetului Central al Partidului nostru, întâlnirile care au avut loc cu activul de partid, cu muncitorii, țăranii și intelectualii, prețioasele indicații care ne-au fost date constituie un puternic sprijin și imbold în muncă. Am înțeles mai bine, în urma acestei vizite, că niciodată nu trebuie să ne declarăm mulțumiți cu realizările obținute, că trebuie să tindem mereu spre rezultate tot mai înalte, să înlăturăm cu hotărîre lipsurile care mai există pe alocuri, să folosim la maximum rezervele interne existente în fiecare unitate. Cuvîntul deputatului Dumitru Iambric Cu prilejul Zilei învățătorului Conferirea de titluri și ordine unor cadre didactice (Urmare din pagina Itru înaltele distincții primite. Partidul și guvernul, întregul nostru popor — a spus vorbitorul — dau o prețuire deosebită rodnicei activități a învățătorilor și profesorilor în îndeplinirea nobilei lor misiuni de formare a omului nou, a omului societății socialiste, prin îndrumarea și educarea tineretului nostru în spiritul profundului atașament față de muncă, al dragostei nețărmurite față de patrie, față de popor și față de Partidul Comunist Român. Planul cincinal, care se află chiar azi supus dezbaterilor Marii Adunări Naționale, cuprinde o serie de prevederi importante a căror împlinire va traduce în viață sarcinile trasate de Congresul al IX-lea al Partidului în ceea ce privește dezvoltarea și perfecționarea continuă a învățămîntului, condiție indispensabilă pentru desăvârșirea și înflorirea economiei, științei și culturii în țara noastră. Partidul și guvernul au convingerea deplină că învățătorii și profesorii de toate gradele vor continua cu abnegație munca lor fără preget, sădind în inimile și mințile elevilor dragostea pentru tradiții ale luptei glorioasele poporului nostru pentru eliberarea socială și națională, educîndu-i astfel să devină cetățeni luminați și patrioți, constructori activi și conștienți ai socialismului și comunismului. Distincțiile acordate reprezintă, așa cum a spus tovarășul Nicolae Ceaușescu la Congresul al IX-lea al P.C.R., aprecierea partidului, a întregului nostru popor pentru munca plină de devotament pe care o desfășoară, zi de zi, cei 175.000 de slujitori ai școlii, pentru înarmarea tinerei generații cu știința și cultura înaintată. Cei prezenți la solemnitate au primit cu căldură cuvintele de înaltă apreciere ce le-au fost adresate de președintele Consiliului de Stat. Luând cuvîntul, profesorul emerit Nicu Vlad a spus printre altele: Partidul,m-a învățat că a fi dascăl adevărat înseamnă să muncești cu pasiune, pricepere și perseverență pentru ca elevii să-și însușească comorile științei și culturii naționale și universale, să devină constructori demni ai societății socialiste, patrioți înflăcărați, să cunoască și să cinstească tradițiile glorioase de luptă ale poporului, ale clasei muncitoare, mărețele realizări obținute sub conducerea partidului pentru prosperitatea patriei noastre. Mergînd pe această cale, am dorit din toată inima și am stăruit fără oboseală ca o dată cu însușirea unor cunoștințe trainice elevii mei să trăiască împreună cu mine astfel de sentimente, gîndindu-mă că, în ceea ce ei vor izbuti să înfăptuiască după terminarea școlii, vor pune ceva și din căldura inimii mele și a tuturor învățătorilor și profesorilor lor. înaltele titluri conferite astăzi — a spus profesoara emerită Magdalena Torok, exprimă deosebita prețuire de care se bucură activitatea didactică și munca neobosită a învățătorilor și profesorilor pentru creșterea fiilor patriei noastre socialiste. Dragostea de părinte a partidului nostru pentru tînăra generație, preocuparea permanentă pentru continua dezvoltare a învățămîntului și grija pentru slujitorii lui se reflectă in viața tuturor școlarilor. In școlile din orașul Satu Mare și regiunea Maramureș alături de elevii români se pregătesc și elevi maghiari și de alte naționalități, care pe baza drepturilor consfințite de Constituție, au posibilitatea de a învăța în limba maternă și sunt educați în spiritul dragostei și devotamentului pentru patrie și partid, al frăției dintre poporul român și naționalitățile conlocuitoare în lupta comună pentru desăvîrșirea construirii socialismului. Vorbind despre prețuirea deosebită de care se bucură în țara noastră munca cadrelor didactice și arătînd că aceasta se datorește grijii permanente a partidului pentru tînăra generație și educatorii ei, profesorul emerit Ion Popescu a spus: Cîți dintre înaintașii noștri, dascăli și cărturari iluștri, n-ar fi rîvnit la cinstea care ni se face nouă astăzi! Le lipseau acestora meritele și dreptul la o răsplătire similară? Nu! A lipsit numai grija față de munca și de meritele lor. Noi avem fericirea să trăim într-o societate nouă, cu o altă morală, cu alte perspective. De aceea ne și mindrim că putem să ne aliniem în rîndurile primelor detașamente care și-au văzut, în anii marilor înfăptuiri din țara noastră, apreciată munca mai mult și răsplătită decît au sperat vreodată. A luat apoi cuvîntul învățătorul emerit Valeriu Chiriac. Partidul — care a chemat în* Pentru activitate îndelungată și merite deosebite, precum și pentru contribuția adusă în dezvoltarea învățământului de cultură generală și a învățămîntului profesional și tehnic, i-a conferit: Titlul de „învățător Emerit al Republicii Socialiste România“ tovarășilor: Al. Panfil — directorul Muzeului etnografic Lupșa — Cîmpeni, Balaban Ioan — Liceul Boroaia — Fălticeni, Bocioiu Nicolae— Liceul nr. 24 București, Bică Vasile — Liceul Hîrșova, Bărăscu Maria — Școala generală nr. 24 Constanța, Bucur Valentina — Școala generală Sudiți — Fetești, Cătuneanu Elena — Liceul nr. 1 Iași, Chircev Eugenia — educatoare Grădinița de copii nr. 5 Cluj, Chiriac Valeriu — inspector Secțiunea de învățămînt a raionului Focșani, Corleancă Maria — Școala generală nr. 8 Brăila, Crăciun Avram — Școala generală nr. 3 Sebeș, De la răscruci Oltea — redactor principal Editura didactică și pedagogică, Dudu Maria — Școala generală —■ Curtea de Argeș, Stănești Duică Gheorghe — Liceul Sinaia, Dimitriu Gheorghe — Școala generală nr. 7 Galați, Florea Marin — Școala Darabani — Negru generală Vodă, Florea Constantin — Școala generală nr. 8 Bacău, Georgescu Florea — Liceul „I. L. Caragiale“ Ploiești, Georgescu Ștefania — Școala generală nr. 3 Călărași, Gherlan Nicolae — Școala generală nr. 8 Reghin, Greceanu Carp — pensionar București, Haret Maria — Școala generală nr. 52 București, Hidan Florica — pensionar Cluj, Johannes Maria — Școala generală nr. 9 Timișoara, Lăzărescu Ion — Școala generală Tițești — Pitești, Manarcă Gheorghe — Școala generală Petriș — Bistrița, Muntean Augustin ■— vicepreședinte al Comitetului executiv al Sfatului popular al orașului Reșița, Negrău Emilia — pensionară Oradea, Nemiș Vasile — Școala generală Rudăria — Bozovici, Niculescu Vasile — treaga suflare omenească de pe întinsul patriei pe băncile școlii — a spus el, se bucură în inimile, în sufletele noastre de cele mai adinei sentimente de dragoste și devotament. In țara care cheltuiește pentru nevoile învățămîntului 6,8 la sută din bugetul său, vedem limpede culmile civilizației spre care poporul nostru este condus cu clarviziune și înțelepciune de partid, în frunte cu Comitetul său Central. Asigurăm conducerea de partid și de stat că vom ști să aprindem în inimile curate ale elevilor noștri flacăra de nestins a dragostei pentru țară, pentru poporul nostru, respectul pentru istoria lui eroică. In încheierea cuvîntului lor, vorbitorii au exprimat recunoștința față de partid și guvern, pentru înalta apreciere acordată activității lor, au asigurat în numele tuturor cadrelor didactice că vor munci cu devotament pentru a face din elevii școlilor noastre fii credincioși ai patriei, ai partidului, pentru ridicarea continuă a rolului școlii în opera de construire a socialismului în țara noastră, că, alături de întregul popor, își vor aduce contribuția la înfăptuirea importantelor obiective ale planului cincinal, menit să ridice România pe noi trepte ale civilizației și culturii. La sfîrșitul solemnității, conducătorii de partid și de stat s-au întreținut cordial cu cei prezenți, * * Școala generală nr. 179 București, Odobescu Eugenia — Școala generală nr. 2 Vaslui, Petrovici Dumitru — Școala generală Lușca — Moldova Nouă, Piskolci Katalin —Școala generală nr. 2 Tg. Mureș, Pîrvan Elena — Școala generală Ilganii de Jos — Tulcea, Popescu Vasile — Școala generală Arcești — Slatina, Redeanu Ioan — inspector Secțiunea de învățămînt a raionului Orăștie, Rusu Miron — Școala generală Vidrasău — Luduș, Sălăgean Maria — Școala generală nr. 1 Satu-Mare, Șerban Gheorghe — Școala generală nr. 1 Negrești — Oaș, Stancoveanu Ioana — vicepreședinte al Comitetului executiv al Sfatului popular al regiunii Oltenia, Ștefănescu Florica — Școala generală Gura Rîului — Sibiu, Stoica Elena — Școala generală Agnita, Suciu Grigore — Școala generală Tisești — Tg. Ocna, Tecșa Veronica — Școala generală Lupeni, Victoria — Școala Ungurenașt generală Văculești — Dorohoi, Vasil Vasile — Școala generală Beltiug — Satu-Mare, Vlad Ion — Școala generală Izvor — Craiova, Vlaja Nicolae — Școala generală Covasna — Voinești — Tg. Secuiesc, Zidaru Lidia — Școala generală nr. 6 Brașov. Titlul de „Profesor Emerit al Republicii Socialiste România“ tovarășilor: Abramiuc Ioan — Liceul pedagogic Bacău, Agapie Dumitru — Școala generală Boiu — Sighișoara, Bălan Teodor — pensionar Suceava, Banea Gheorghe — pensionar București, Bărcăcilă Alexandru — pensionar Turnu Severin, Baiulescu Ion — pensionar Pitești, Bighiu Petru — Școala generală Dobrovăț — Iași, Bate Elvira — Liceul nr. 10 Timișoara, Blideanu Eugenii — director general în Ministerul învățămîntului, Călinescu Marin — Liceul nr. 2 Mediaș, Ciurea pensionar Suceava, Vasile — Costescu Miha —■ pensionar Craiova, Costin Vasile — Liceul „Avram Iancu“ Brad, Daneș Florea — redactor șef Revista învățămîntului profesional și tehnic, Demian Aron — pensionar Deva, Dimofiș Ion — pensionar București, Drăgan Nicolae — Liceul nr. 1 Mediaș, Fusu Elena — Liceul nr. 1 Constanța, Găvănescu Eduard— Liceul nr. 1 Arad, Giurelie Hristița — Liceul nr. 3 Galați, Hîrta Amelia — Liceul „Unirea“ Turnu Măgurele, Hristea Nicolae — Liceul „Mihai Viteazu“ Turda, Iordănescu Aurelian — Liceul „Gh. Lazăr“ București, Jozsa Ianos — pensionar Cluj, Ițeuș Nicodim — pensionar Suceava, Klemm Werner •— Liceul nr. 4 Sibiu, Lăduică Spiridon — pensionar Focșani, Lungu Ion — Liceul nr. 2 Constanța, Marton Eugen —• Liceul nr. 3 Oradea, Macovei Zaharie — Liceul pedagogic Oradea, Măruță Toma — pensionar Craiova, Mihalașcu Dumitru — Liceul „N. Bălcescu“ Pitești, Mircea Dan — pensionar Bacău, Mărculescu Eftimie — pensionar Brașov, Muntean Petru — Centrul școlar agricol Sibiu, Nicolaescu Elena — Liceul nr. 15 București, Niculescu Maria — Liceul nr. 1 Tîrgoviște, Nicolescu Andrei — Liceul nr. 3 Brăila, Oproiescu Petru — Liceul nr. 1 Tîrnăveni, Partenie Elena — pensionar Iași, Păun Stelian — șeful Secțiunii de învățămînt a regiunii București, Păunei Ion — Liceul „B. P. Hasdeu“ Buzău, Peligrad Nicolae — Liceul nr. 2 Pitești, Petrescu Silvia — Liceul „I. L. Caragiale“ București, Popescu Hristache — Liceul de muzică nr. 1 București, Popescu Ion — Liceul „Gh. Lazăr“ București, Popovici Ecaterina — Liceul „Mihail Eminescu“ Botoșani, Rachier Nicolae — Liceul nr. 1 Făgăraș, Rădășanu Stela ir.—• , Liceul „Ștefan cel Mare“ Suceava, Marin Răducanu — Școala generală Potlogi-Titu, Roibănescu Constantin — pensionar București, Severin Petru — Școala de muzică Turnu Severin, Simionescu Glob — inspector Secțiunea de învățămînt a orașului București, Stroescu George — Liceul „V. Roaită“ Rîmnicu Vîlcea, Szabó Valentin — inspector Secțiunea de învățămînt a raionului Tg. Mureș, Teodorescu Cornelia — inspector Ministerul învățămîntului, Theodosiu Dumitru — pensionar București, Torok Magdalena — Liceul „Mihail Eminescu“ Satu Mare, Vasiliu Aspasia — Liceul „I. L. Caragiale“ Ploiești, Vlad Nica — șeful Secțiunii de învățămînt a regiunii Argeș. Prin același decret au fost decorați cu „Ordinul Muncii“ clasa a IlI-a 106 tovarăși și cu ,,Medalia muncii“ 187 de tovarăși. In regiunea Suceava teri, cu prilejul „Zilei învățătorului“, intr-un cadru sărbătoresc, au avut loc, în toate raioanele, adunări festive care au participat mii de înlnvățători, profesori și educatoare. La adunări au luat parte membri ai birourilor comitetelor regional, raionale și orășenești de partid, membri ai comitetelor executive ale sfaturilor populare regional, raionale și orășenești. In cuvîntul lor, reprezentanți ai comitetelor executive ale sfaturilor populare raionale și orășenești au vorbit despre semnificația „Zilei învățătorului“. Au luat apoi cuvîntul cadre didactice, care au mulțumit partidului și guvernului pentru permanenta grijă acordată învățămîntului, pentru înalta prețuire de slujitorii școlii, care se bucură angajîndu-se, totodată, să muncească cu pasiune și abnegație pentru îndeplinirea sarcinilor trasate de partid. In încheiere, membri ai birourilor comitetelor regional, raionale și orășenești de partid au vorbit despre dezvoltarea învățămîntului de toate strucției gradele în arii consocialiste, sub conducerea partidului, au adresat călduroase felicitări cadrelor didactice pentru rezultatele obținute în procesul de instruire și educare a tinerei generații, arîndu-le noi și importante succese pentru îndeplinirea sarcinilor trasate de cel de-al IX-lea Congres al partidului. Cu prilejul „Zilei învățătorului“, un număr de cadre didactice din regiune au fost distinse cu titluri de învățător și profesor fruntaș, învățător și profesor emerit, iar altele, cu ordine și medalii. Adunarea festivă din orașul Suceava. 4 speciijn gylg.