Zori Noi, iunie 1967 (Anul 20, nr. 6053-6078)

1967-06-14 / nr. 6064

în legătură cu evenimentele din Orientul Apropiat Declarația Comitetului Central al Partidului Comunist Român și a Guvernului Republicii Socialiste România difuzată ca document oficial al Consiliului de Securitate NAȚIUNILE UNITE 13 (A­gerpres). La 11 iunie a.c., Misiunea permanentă a Republicii So­cialiste România pe lângă Or­ganizația Națiunilor Unite a înaintat președintelui Consi­liului de Securitate Declarația Comitetului Central al Parti­dului Comunist Român și a Guvernului Republicii Socia­liste România cu privire la si­tuația din Orientul Apropiat, spre a fi difuzată ca document oficial al acestui organism. în aceeași zi. Declarația a fost difuzată statelor membre ale­ O.N.U. ca document ofi­cial al Consiliului de Secu­ritate. Primirea de către ministrul afacerilor externe a ambasadorului Republicii Arabe Unite la București în ziua de 12 iunie a.c., ministrul afa­cerilor externe al Republicii Socialiste România,­ Corneliu Mănescu, a invitat în audiență pe ambasadorul extraordinar și plenipotențiar al Republicii Arabe Unite în Republica Socialistă România, M.F. Ha­mad, căruia i-a înfățișat poziția țării noas­tre cu privire la situația din Orientul A­­propiat, exprimată în Declarația Comitetu­lui Central al Partidului Comunist Român­­ și a Guvernului Republicii Socialiste Româ­nia din 10 iunie 1967. Consecvent în poli­tica sa de a milita pentru zădărnicirea uneltirilor cercurilor imperialiste, pentru respectarea dreptului fiecărui popor de a-și hotărî singur soarta, fără nici un amestec din afară, pentru prom­ovarea păcii, guver­nul român își exprimă sprijinul și simpa­tia pentru lupta dreaptă a popoarelor ara­be împotriva imperialismului și neocolo­­nialismului, pentru apărarea independen­ței și cuceririlor lor democratice și sociale, pentru realizarea aspirațiilor de unitate na­țională. Ministrul de externe a informat că gu­vernul român se pronunță pentru retrage­rea cât mai grabnică a trupelor izraeliene de pe teritoriile ocupate, precum și a tutu­ror trupelor în limitele granițelor dinainte de izbucnirea conflictului, pentru rezolva­rea pe bază echitabilă a problemei refugia­ților arabi din Palestina. El a arătat că, după părerea guvernului român, este impe­rios necesar să se facă totul pentru a îm­piedica orice acțiuni care ar putea duce la reizbucnirea conflictului armat și ar servi astfel numai cercurilor reacționare, impe­rialismului internațional, în primul rînd, imperialismului american. Guvernul român consideră că proble­mele Orientului Apropiat pot fi rezolvate în mod trainic și viabil pe calea tratati­velor între părțile în cauză, depunîndu-se eforturi perseverente pentru găsirea unor soluții care să țină seama de interesele fundamentale și legitime ale tuturor popoa­relor acestei regiuni. Primirea de către ministrul afacerilor externe a ministrului Izraelului la București In ziua de 12 iunie a.c., ministrul afa­cerilor externe al Republicii Socialiste România, Corneliu Mănescu, a invitat­­ în audiență pe Eliezer Doron, trimis extraor­dinar și ministru plenipotențiar, al Izrae­lului la București, căruia i-a adus la cunoș­tință, în spiritul Declarației Comitetului Central al Partidului Comunist Român și a Guvernului Republicii Socialiste România din 10 iunie 1967, punctul de vedere al țării noastre cu privire la situația creată în Orientul Apropiat. Ministrul afacerilor ex­terne a arătat că, după părerea guvernului român, în momentul de față este imperios necesar să se facă totul pentru împiedica­rea oricărei acțiuni care ar putea duce la reizbucnirea conflictului armat. El a subli­niat îngrijorarea pe care o produc decla­rațiile unor persoane de­ răspundere din statul Izrael în care se revendică teritorii sau alte avantaje de natură similară, ca urmare a situației rezultate din operațiu­nile militare, fapt ce poate ridica noi ob­stacole în calea soluționării reciproc accep­tabile a problemelor litigioase, duce la a­­gravarea încordării și crearea unor noi sur­­se de tensiune între Izrael și țările arabe. Ministrul de externe a exprimat poziția guvernului român, după care este neapărat necesară retragerea cît mai grabnică a trupelor izraeliene de pe teritoriile ocupa­te, retragerea tuturor trupelor în limitele granițelor dinainte de izbucnirea conflic­tului. El a subliniat că guvernul român so­cotește deosebit de importantă rezolvarea pe bază echitabilă a problemei refugiaților arabi din Palestina. Guvernul român con­sideră că în situația creată interesele ma­jore ale tuturor popoarelor din zona res­pectivă, ale păcii și securității internațio­nale, impun întreprinderea unor măsuri ra­ționale și echitabile, rezolvarea probleme­lor litigioase dintre state pe calea negocie­rilor, cu deplina responsabilitate pentru soarta păcii generale. In Consiliul de Securitate NEW YORK 13 (Agerpres). Ședința Consiliului de Secu­ritate, care fusese stabilită pentru luni seara la ora 22 GMT, a fost amânată pentru a se da posibilitatea continuării consultărilor între membrii consiliului și pentru a se primi noi rapoarte ale observatorilor O.N.U. asupra situației din O­­rientul Mijlociu, după hotărâ­rea adoptată în dimineața a­­celeiași zile, care condamnă o­­rice violare a încetării focului. Data unei viitoare ședințe a Consiliului de Securitate, con­sacrată situației din Orientul Mijlociu, urmează să fie stabi­lită de președintele Consiliu­lui, în urma consultărilor cu ceilalți membri. Pe de altă parte, luni seara, secretarul general al O.N.U., U Thant, a fost informat de generalul Odd Bull — coman­dantul misiunii de observatori ai O.N.U. în Palestina — că este imposibil să se verifice dacă forțele izraeliene se aflau la Rafid în momentul încetării focului (10 iunie,­­ ora 16:30 GMT). Secretarul general al O.N.U. ceruse o asemenea con­firmare la ședința consiliului de luni, convocată la cererea Siriei, care informa Consiliul de Securitate că trupele izra­­eliene au înaintat în teritoriul sirian după anunțarea încetă­rii focului. NEW YORK 13 (Agerpres). Consiliul de Securitate al O.N.U. s-a întrunit marți la o­­rele 21,30, ora Bucureștiului, pentru a dezbate din nou si­tuația din Orientul Mijlociu. Ședința a fost convocată la ce­rerea Uniunii Sovietice. U.R.S.S. a cerut convocarea unei sesiuni speciale a Adunării Generale a O.N.U. NEW YORK 13 (Agerpres). Reprezentanța permanentă a U.R.S.S. la O.N.U. a transmis secretarului general al O.N.U., U Thant, o scrisoare din par­tea lui A. Gromîko, ministrul afacerilor externe al U.R.S.S., prin care se cere convocarea unei sesiuni speciale a­ Adună­rii Generale pentru a examina situația din Orientul Mijlociu. Reprezentantul secretarului general al O.N.U. a declarat că U Thant va informa imediat toate reprezentanțele țărilor ■membre ale O.N.U. asupra ce­rerii U.R.S.S. El­ a adăugat că dacă 62 din cei 122 de membri ai O.N.U­ vor sprijini cererea Uniunii Sovietice, U Thant va convoca o sesiune specială a Adunării Generale în decurs de 24 de ore. à ZORI NOI • PAGINA 4 Iugoslavia a rupt relațiile diplomatice cu Iraelul BELGRAD 13 (Agerpres). Secretarul de stat adjunct pentru afacerile externe al R.S.F. Iugoslavia, M. Pavice­­vici, i-a înmînat marți amba­sadorului Izraelului la Belgrad o notă în care se arată că Gu­vernul Republicii Socialiste Federative Iugoslavia a hotărît să rupă relațiile diplomatice cu Israelul. KUWEIT 13 (Agerpres). După cum anunță ziarul „Al Raq Al Aam“, guvernul ku­­weitian a transferat o sumă de 25 milioane lire sterline către patru țări arabe — R.A.U., I­­rak, Siria și Iordania, pentru a le ajuta să depășească actua­­lele dificultăți de ordin econo­mic, provocate de războiul iz­­raelo - arab. Lucrările Consiliului ministerial al N.A.T.O. LUXEMBURG 13 (Agerpres) Marți dimineață și-a în­ceput lucrările la Luxemburg sesiunea Consiliului ministe­rial al­ N.A.T.O. Ședința de di­mineață a fost consacrată eve­nimentelor din Orientul Mij­lociu. După cum relatează a­­­genția France Presse, vorbito­rii, printre care și secre­tarul Departamentului de stat al S.U.A., Dean Rusk, s-au re­ferit la diverse aspecte ale conflictului, fără să avanseze soluții. . Dezbaterile au început prin­­tr-o precizare făcută de Couve de Murville, ministrul de ex­terne al Franței, cu privire la declarațiile făcute de secre­­­­tarul general al N.A.T.O., Bro­­sio, în legătură cu ordinea de zi a sesiunii. Acesta afirmase că membrii Consiliului atlan­tic ar trebui să definească o politică comună pe care să o urmeze la O.N.U. în lega­­tură cu criza din Orientul Mij­lociu. Consider, a declarat Couve de Murville, adresîn­­du-se lui Brosio, că aceste re­marci ale secretarului general au fost făcute cu titlul pur personal și nu în numele Ali­anței atlantice. In cursul ședinței a fost a­­bordată și problema războiului din Vietnam. Paul Martin, mi­nistrul de externe al Canadei, a declarat că acesta este mai îngrijorător decât criza din Orientul Mijlociu. Referindu-se la problemele Europei occidentale, ministrul de externe al Angliei, George Brown, a declarat că țara sa a depus candidatură la Pia­ța comună nu­ numai din mo­tive economice, ci și pentru a întări Europa occidentală, pen­tru ca aceasta să­­ aibă­ o pon­dere mai mare în cadrul ali­anței atlantice. Lucrările sesiunii continuă. Remaniere ministerială in Aigeria LAGOS 13 (Agerpres). Șeful statului federal nigerian, generalul Vakum­i Gowon, a pro­cedat luni la o remaniere minis­terială, lărgind componența venitului prin introducerea a gn­12 miniștri civili. Asumindu-și por­tofoliul apărării și al afacerilor externe, Gowon l-a numit pe A­­wolowo, vicepreședinte al Consi­liului executiv federal și minis­tru al finanțelor, Ewadoro devine ministru al informațiilor, iar Tarka, ministru al transporturi­lor. In urma remanierii, guvernul federal nigerian nu mai este ex­clusiv militar. Totodată, Gowon a încredințat o serie de portofolii­­cheie unor reprezentanți ai dife­ritelor­­ grupuri etnice ce alcătu­iesc federația nigeriană (de pildă, Awdlowo este liderul populației Yoruba), fapt apreciat ca o con­tribuție de seamă la menținerea GUATEMALA „Consiliul an și victimele sale CIUDAD" DE GUATEMA­LA 13 (Agerpres). — Apro­ximativ 50 de persoane au fost ucise în­ decurs de o lună în cadrul a ceea ce presa guatemaleză denumește un nou val de „teroare albă“, de­clanșat de grupările de ex­tremă dreaptă din această țară. Printre cei uciși, ale că­ror corpuri au fost găsite deseori mutilate, se află un deputat din partea partidu­lui revoluționar de guvernă­mânt, trei ofițeri superiori, zece profesori universitari și numeroși membri ai organi­zațiilor muncitorești și țără­nești. Potrivit informațiilor rela­tate de ziarele guatemaleze, la începutul lunii trecute în această­­ țară a fost creat un „consiliu anticomunist“, al­cătuit din ofițeri de dreapta și mari latifundiari, care și-a propus să folosească teroriști plătiți pentru „lichidarea“ persoanelor cunoscute că au simpatii față de organizații­le progresiste sau mișcarea de partizani. Teroriștii au di­fuzat o listă conținînd 1.600 de nume ale unor intelectuali de frunte și lideri sindicali, care, după cum pretind ei, „au fost condamnați la moar­te“. Poliția și siguranța nu au reușit pînă acum să pună ca­păt acestui val de crime și să aresteze pe teroriști care, potrivit unor ziare din Ciu­dad de Guatemala, sunt pre­gătiți de cîțiva instructori mi­litari din S.U.A., ofițeri „care au căpătat experiență în răz­boiul din Vietnam“. Tipuri de tinere nigerieni: Rezultatele legislative REYKJAVIK 13 (Agerpres) In Islanda au avut loc luni alegeri legislative pentru de­semnarea celor 60 de depu­tați ai Altingului (Parlamen­­­­tul islandez). Alegerile­­ au fost organizate în urma cri­zei provocate de dificultă­țile economice ce s-au mani­festat mai ales în domeniul exporturilor de pește ale Islandei. Potrivit rezultatelor defi­nitive ale alegerilor, coali­ția guvernamentală, la care participă Partidul Indepen­denței și Partidul Social-De­mocrat, și-a consolidat majo­ritatea în parlament, obținând 33 de locuri (cu un mandat în­ plus față de precedentele alegeri), în timp ce partide­lor de opoziție le-au revenit numai 27 de locuri (un man­dat în minus comparativ cu trecutele alegeri). Conform numărului votu­rilor noului obținute, configurația parlament este ur­mătoarea : Partidul Indepen­denței deține 24 de locuri, Partidul Social-Democrat a alegerilor din Islanda locuri (cu un mandat în plus față de parlamentul prece­dent) ; dintre partidele opo­ziției, Partidul Progresist a obținut 18 mandate ( a pier­dut un mandat), iar Partidul Uniunea Populară — 9 man­date (a câștigat încă un loc comparativ cu vechiul parla­­­­ment). DÜSSELDORF 13 (Ager­pres). ■— C C. al P.C. din Germania" a adresat popu­lației R. F.1 a Germaniei un apel prin care cheamă pe toți .’. cetățenii țării „să-și­­ unească­­ forțele­­ pentru apă­rarea constituției­ și a drep­turilor cetățenești“. Apelul, care amintește­ că la 28 iu­nie va fi prezentat în Bun­destag proiectul legii cu privire la starea excepțio­nală, subliniază că „trebuie făcut totul pentru a zădăr­nici adoptarea acestei legis­lații“. Apelul se pronunță, totodată, împotrivă înarmă­rii țării. Sesiunea Adunării Uniunii Europei occidentale PARIS 13. Corespondentul A­­gerpres, Al. Gheorghiu, trans­mite : La Paris s-a deschis marți sesiunea Adunării Uniunii Eu­ropei occidentale (UEO). Pe ordinea de zi figurează proble­me ca : aderarea Angliei la Piața comună, viitorul Alian­ței atlantice, relațiile dintre Europa occidentală și S.U.A., probleme tehnologice etc. Ședința de dimineață a fost consacrată alegerii președinte­lui și vicepreședinților. Vitto­rio Bodini Confalonieri (Ita­­­ia) a fost reales ca președinte al adunării UEO pe o nouă pe­rioadă de un an. In discursul său, el a declarat că „europe­nii trebuie să cunoască simul­tan două obiective : construi­rea unei comunități economice lărgite și elaborarea unei poli­tici externe comune a puteri­lor europene“. Bodini s-a pro­nunțat pentru aderarea An­gliei la Piața comună, preci­zând însă că trebuie să se facă concesii de o parte și de alta. Adunarea a trecut apoi­­ la discutarea problemelor de coo­perare în domeniul științific, tehnic și aerospația­l între ță­rile vest - europene. Adunarea U­EO a adoptat în unanimitate o recomandare care invită guvernele celor șapte țări­­ membre — Marea Britanie, Franța, R.F.G., Ita­lia, Belgia, Olanda și Luxem­burg — să consimtă construi­rea în comun a unui­ aerobuz european, precum și a avionu­lui cu geometrie variabilă. în rezoluția adoptată se preconi­zează, printre altele, crearea unei comisii științifice, tehnice și aerospațiale. Marți după - amiază, aduna­rea a­ început discutarea unui raport ,prezentat de Maurice Edelman (Anglia) asupra ade­rării Marii Britanii la Piața comună. Comisia politică a A­­dunării generale a aprobat deja cu 18 voturi pentru, și două abțineri proiectul de re­comandare care corespunde a­­cest­ui raport. ■ * Sesiunea Comisiei Dunării BUDAPESTA 13. — Cores­pondentul Agerpres, A. Pop, transmite : Intre 1 și 12 iu­nie, la Budapesta s-au desfă­șurat lucrările celei de-a 25-a sesiuni a Comisiei Dunării. La lucrările sesiunii au luat parte reprezentanții țărilor membre ale Comisiei, precum și ai Ministerului Transpor­turilor din R. F. a Germaniei — ultimii în calitate de ob­servatori. Au participat, de asemenea, reprezentanți ai Administrației fluviale a Por­ților de Fier și ai Secretaria­tului Organizației mondiale de meteorologie. Sesiunea a dezbătut probleme privind îmbunătățirea navigației pe Dunăre, probleme organiza­torice și financiare. Í Conferința celor 18 state­­ pentru dezarmare GENEVA 13. Coresponden­tul Agerpres, H. Liman, trans­mite : în ședința de marți a Comitetului celor 18 state pen­tru dezarmare, delegatul­ me­xican Jorge Castaneda a luat cuvîntul menționând că tra­tatul de nerăspîndire a arme­lor nucleare trebuie să repre­zinte un pas spre dezarmare. Delegatul mexican s-a opus ideii­ de a se împărțirea lumii instituționaliza în țări nu­cleare și țări nenucleare pe ba­ze discriminatorii și a propus adoptarea unui program de re­ducere rapidă și în cele din urmă de eliminare a armelor nucleare și a vehiculelor de lansare.­­. El a subliniat că tratatul tre­buie să prevadă interzicerea producerii explozibililor nu­cleari și a folosirii lor în afa­ra controlului internațional. Pe de altă parte, țările nenu­­cleare ar trebui să beneficieze de cunoștințele științifice și tehnologice ale­ țărilor nu­cleare. Adunarea Generală a O.N.U. încheierea dezbaterilor consacrate situației din Africa de sud-vest NEW YORK 13 (Agerpres). A 5-­a sesiune extraordinară a Adunării Generale a O.N.U., consacrată examinării situației din Africa de sud - vest, a luat sfîrșit marți. In ultima zi a lu­crărilor, Adunarea Generală a O.N.U. a ales prin vot secret pe cei 11 membri ai Consiliu­lui O.N.U. însărcinați cu admi­nistrarea Africii de sud - vest. Au fost aleși : Nigeria, Pakis­tan, R.A.U., Iugoslavia, Co­lumbia, Zambia, Turcia, Guya­na, Indonezia, India și Chile. La recomandarea secretaru­lui general al O.N.U., U Thant, Adunarea Generală a aprobat în unanimitate numirea lui Constantin Stavropoulos (Gre­cia), ca însărcinat ad - interim al O.N.U. pentru Africa de sud - vest. Președintele Adu­nării, Abdul Rahman Pazh­­wak, a explicat că U Thant a numit un însărcinat ad - inte­rim, deoarece criza din Orien­tul Mijlociu nu i-a permis să dispună de timpul suficient pentru a termina consultările în vederea numirii unui însăr­cinat al O.N.U. cu puteri de­pline. In baza rezoluțiilor adoptate la 19 mai de Adunarea Gene­rală a O.N.U., noul Consiliu are sarcina de „a intra ime­diat în contact cu autoritățile din Africa de Sud pentru a e­­labora procedurile în vederea transferării Africii de sud-vest unei administrații a O.N.U. care va face pregătirile nece­sare în vederea independenței acestui teritoriu“. Anglia este gata să examineze posibilitatea reluării tratativelor cu Ian Smith LONDRA 13 (Agerpres). Marea Britanie este gata să examineze posibilitatea reluă­rii tratativelor cu Ian Smith asupra disputei anglo-rhode­­siene generată de declarația unilaterală din anul 1965 a re­gimului rasist de­­ la Salisbury, a declarat marți în Camera Comunelor premierul Harold Wilson. In acest scop, lordul Alport, emisar special al gu­vernului britanic, va pleca în următoarele zile la Salisbury pentru un schimb de vederi , cu guvernatorul Humphrey Gibbs, a adăugat­ Wilson. Totodată, emisarul britanic va avea în­trevederi cu reprezentanți ai opiniei publice rhodesiene. Ha­rold Wilson a menționat că lordul Alport nu este împu­ternicit să negocieze în nume­le guvernului britanic, misiu­nea sa fiind numai de a con­stata dacă la ora actuală me­rită sau nu să fie întreprin­se noi eforturi.­­———----­ PE SCURT HANOI — Intr-o declarație dată publicității la Hanoi, Comisia R. D. Vietnam pentru investigarea crimelor de război ale S.U.A. condamnă cu ho­­tărîre atacurile aeriene săvîrșite de a­­gresori în zilele de 10 și 11 iunie, în cartiere dens populate din Hanoi și în regiuni dens populate din provinciile nordice ale R. D. Vietnam. DAKAR . In capitala Senegalu­lui a început procesul intentat unui grup de 12 persoane, printre care doi ofițeri, acuzați de a fi complotat în ve­derea „răsturnării guvernului“. Repre­zentantul guvernului a cerut pentru instigatorul complotului, Abdul Baila Wane, pedeapsa cu muncă silnică pe viață. MOSCOVA . La 13 iunie în U­­niunea Sovietică a fost lansat satelitul artificial al Păm­întului „Cosmos - 165“. La bordul satelitului sînt instalate a­­parate destinate continuării explorării spațiului cosmic, conform programului anunțat de TASS la 16 martie 1962. SEUL .­­ Capitala sud-coreeană continuă să rămînă­ scena unor puter­nice demonstrații studențești de pro­test față de falsificarea rezultatelor re­centelor alegeri parlamentare. Peste 2.000 de studenți, scrie corespondentul agenției Associated Press, s-au revărsat marți pe străzile Seulului, cerînd anu­larea alegerilor și organizarea unei noi confruntări electorale. REDACȚIA el ADMINISTRAȚIA i Suceava ntr. Tipografiei nr. L Telefoane : redactor șef - 2766 ; secretar de redacție - 2592 ; Industrie - 2765 ; scrisori +1 corespondenți — 3096 s culturi — 3195 ; informații - 2248 • Tiparul I întreprinderea Poligrafică Suceava ■ LUSAKA . Guvernul Zambiei a luat hotărîrea de a expulza patru cetă­țeni străini care făceau spionaj in fa­voarea Rhodesiei. Intr-o declarație președintelui Kenneth Kaunda, referi­a­toare la hotărîrea tribunalului în a­­ceastă problemă, se spune că cei patru (doi englezi, un canadian și un rhode­­sian), au recunoscut legăturile pe care le aveau cu serviciul de spionaj al re­gimului rasist rhodesian. ATENA . Helene Nacnikian, fos­ta secretară a lui Andreas Papandreu, a fost condamnată de Tribunalul mili­tar din Atena la doi ani închisoare, fiind acuzată de a fi găzduit „elemente subversive“. KESON — Marți s-a întrunit din nou la Phanmunjon, Comisia militară de armistițiu din Coreea. Cu acest pri­lej, generalul - maior Pak Giun Guk, reprezentantul părții coreene, a protes­tat împotriva recentelor provocări să­vîrșite de soldații americani în zona demilitarizată. GUAYAQUIL — Un student ecu­­adorian a fost ucis și cîteva zeci au fost răniți, ca urmare a unui atac al poli­ției asupra participanților la o demon­strație cu prilejul comemorării masa­crului din noiembrie 1961, în timpul regimului președintelui Jose Maria Ve­lasco Ibarra. PE SCURT „LIDICE ZUE“ (Urmare din pagina 1) pînde ființe gazate în lagărul d­e la Chelmno. 82 de copii o­mo­­rîți pentru „vina“ de a se fi năs­cut la Lidice. . . Prin tragedia de la Lidice, ocupanții fasciști au vrut sa dea un avertisment întregului popor cehoslovac ca răspuns la atentatul, de la sfîr­­șitul lunii mai 1942, asupra lui Heydrich, ne explică ghidul. Dar planurile lor nu și-au atins scopul. Tragedia de la Lidice a contribuit la creșterea hotărîrii poporului nostru de a lupta îm­potriva cotropitorilor. • Ne continuăm vizita prin mu­zeu. Documente zguduitoare în­fățișează masacrul săvirșit îm­potriva cel­or 192 de bărbați din sat. Sub portretele celor împuș­cați mișelește se află o vitrină cu obiecte care s-au mai putut găsi și care aparțineau acesto­ra. Un joc de ochelari, un inel, o brățară de ceas, legitimații de intrare în mină (majoritatea băr­baților din Lidice erau mineri la Kladno­ — unele perforate de gloanțele ucigătoare ale fasciști­lor. Pe un perete alăturat, o placă de marmură păstrează numele celor 88 de femei din Lidice, uci­se în lagărele de concentrare de la Ravensbruck, Auschwitz, Lu­blin. Alături, aspecte din lagă­rele în care au fost aruncate cele 203 femei din sat. Ultima parte a muzeului cu­prinde fotografii de la reîntoar­cerea femeilor și copiilor la Li­dice, documente care oglindesc ecoul pe care l-a avut în întrea­ga lume tragedia de la Lidice, precum și aspecte din timpul re­construcției noului Lidice, înainte de a părăsi muzeul, in­trăm în sala de proiecții, unde ne este prezentat filmul „Lidice i zije“ („Lidice trăiește“). Pelicula, filmată de însăși autorii orori­lor, constituie un alt document demascator al nazismului. In același timp, secvențe filmate după război ,și care redau ima­gini din munca de reconstrucție a noului Lidice exprimă hotărî­rea locuitorilor de aici de a se consacra muncii pașnice, operei de construire a socialismului în Cehoslovacia. Ne luăm rămas bun de la a­­mabila noastră gazdă și părăsim muzeul. Afară, pe cerul primă­văratec, strălucește soarele. Lu­mina și căldura lui au înverzit totul în jur. Ne îndreptăm spre „Grădina de trandafiri a priete­niei și păcii“, plantată in­ 1958. 29.000 de tufe de flori aduse din 34 de țări ale lumii simbolizea­ză solidaritatea tuturor popoare­lor cu suferințele pașnicilor lo­cuitori din Lidice în urmă cu 25 de ani. Pe aleile grădinii se aud rîse­­te și vaci de copii. Este noua generație a localității. Ea nu a cunoscut decit din auzite drama satului. Dar aceasta nu îi împie­dică pe copii să păstreze vie în minte memoria concetățenilor lor, victime ale hitclerismului. De aceea, ei îngrijesc cu multă a­­tenție grădina. Ii vedem mătu­­rîndu-i aleile, aplecîndu-se peste tufele de trandafiri din care smulg buruienile. Poate că fetița aceea blondă, legată ștrengăreș­te cu o basma, este chiar fiica Măriei Supikova. . . Timpul a trecut pe nesimțite. Trebuie să ne reîntoarcem la Praga. Trecînd pe sub poarta înalta a monumentului, ieșim pe șosea. De acolo, mai aruncăm o privire înapoi. Sus, dominînd parcă întregul ansamblu al mo­numentului, înălțat în amintirea tragediei de la Lidice, se află în­scris cu litere mari cuvîntul „Mir“ („Pace“). Este o chemare pe care eroicul Lidice o adre­sează întregii lumi, un apel la conștiința umanității de a ve­ghea ca să nu se mai repete niciodată pe pămînt drame ase­mănătoare celei din Lidice. 140,491 |

Next