Zori Noi, iulie 1967 (Anul 20, nr. 6079-6104)
1967-07-01 / nr. 6079
IN NUMĂRUL DE AZ! Sâmînța viitoarelor recolte Pentru albumul celor ce tin S sub rugină imense valori PORT ACTUALITATEA Anul XXI nr. 6079 4 pagini 25 bani sîmbătă 1 iulie 1967 Organ al Comitetului regional Suceava al P.C.R. și al Sfatului popular regional Nu o dată, cînd s-a adus în discuție cauza existenței unor stocuri cu desfacere lentă, au fost conduceri de întreprinderi care au motivat, fără să găsească o explicație reală, că produsul „cutare“ merge greu, că nu e căutat pe piață. Dar ei nu au privit lucrurile mai atente, nu și-au dat seama că marfa, neîndeplinind totalitatea caracteristicilor, a fost compromisă, pierzînd astfel încrederea cumpărătorului. ICIL Suceava are posibilitate să asigure rețeaua comercială cu variate lactate, începînd de la produsele proaspete pină la diferite sortimente de brînzeturi. Intr-o oarecare măsură, acest lucru se realizează. Uneori, însă, laptelui nu i se găsește cea mai bună întrebuințare. Atunci se recurge la procedeul clasic , se fabrică caș gras, existent în stocuri imense în întreprindere. Se invocă motivul : „dacă nu avem ce face cu laptele!“ Sa vedem, într-adevăr, laptelui nu i se poate găsi o altă destinație ? O destinație mai utilă și pentru întreprindere, și pentru consumatori ? Un proces verbal, din 13 iunie 1967, încheiat între inspectorul Direcției orășenești Suceava a Băncii Naționale și întreprindere, consemnează: „In ziua de 11 iunie, de la magazinul Arini s-au retras 500 litri lapte, din 650 litri livrați, din cauză că ajunsese la limita de acidulare“. „In zilele de 10, 12, 22, 23, 24 și 25 mai, din cauza deselor intreruperi în procesul tehnologic, s-au acidulat 35.000 litri lapte. 12.100 litri s-au folosit la fabricarea cașului gras“. Părerea consumatorilor, reprezentați de O.C.L. Alimentara : Laptele pentru consum se acidulează foarte repede. La aceasta contribuie, pe lingă celelalte cauze, și faptul că operația de capsulare e total necorespunzătoare. Căpăcelele cad cu multă ușurință, în butelii pătrund impurități care grăbesc acidularea. Din această cauză am pierdut mulți abonați. Smîntîna e fluidă, lipsită de consistență — mulți clienți nu o mai solicită. Brînza de vacă are o umiditate mult prea mare. Iată cum bariera în calea valorificării raționale a laptelui este pusă de însuși colectivul întreprinderii: In loc să ajungă la consumatori sub forma diferitor sortimente pentru care există cerințe, această Cum își pierde consumatorul încrederea în produsele oferite de I.C.I.L. și Fabrica de conserve Suceava valoroasă resursă este risipită, transformată în ultima instanță în sortimente care nu au desfacere. Cauze se găsesc suficientă. I.G.O. a întrerupt apa, ceea ce a determinat oprirea răcitoarelor. Sunt insuficiente utilajele de produs frig. Se înregistrează dese opriri din cauza uzurii accentuate a instalațiilor. Oare sunt plauzibile aceste motive ? I.G.O., într-adevăr, este obligată să asigure alimentarea fără întrerupere cu apă. Dar conducerea I.C.I.L. trebuie să-și creeze posibilitatea asigurării unei rezerve mai mari de apă prin instalarea unor rezervoare. Este inexplicabilă motivarea lipsei instalațiilor de produs frig, cînd întreprinderea consideră disponibile trei agregate de ră ui. GROZA (Continuare in pagina a III-a) Didina Răileanu, Lucia Ungureanu, Eugenia Har;, Maria Moharu, Valentina Danilă și Elena Movilă, sînt cîteva dintre muncitoarele evidențiate în întrecerea socialistă din sectorul confecții — schimbul A — al F. C. Botoșani Recunoștință și entuziasm n mă număr și eu printre cei care, începînd de la 1 MM august a.c., beneficiază de mărirea salariului, ca prm urmare a recentei hotăriri a conducerii de partid și de stat. Lucrez de patru ani în secția croitorie a fabricii de confecții. In ultimul timp, de cînd fabrica noastră s-a mutat în noul ei sediu, numărul muncitoarelor calificate a crescut. Toate ne-am străduit și ne vom strădui și in continuare ca, în condițiile tot mai bune ce ne sînt oferite, să realizăm un ritm de lucru cit mai ridicat, să folosim judicios fiecare minut. Rezultatele obținute prin» în prezent de secția noastră și de întregul colectiv al fabricii dovedesc existența unui ridicat potențial de lucru ce se cere valorificat cu maximă eficiență. Am primit cu entuziasm recenta hotărîre, care ne privește personal, pe noi, muncitoarele din industria ușoară și subscriu încrederii cu care poporul nostru primește măsurile luate de partid in scopul ridicării nivelului de trai. ELIZA VELEA muncitoare în secția croitorie a Fabricii de confecții din Botoșani ■ Hotărîrea pe care am citit-o în ziare mi-a prilejuit Jki mie ca și tovarășilor mei o mare bucurie. Este șf i limpede pentru noi toți că măsurile de ridicare a salariilor sunt o urmare firească a creșterii potențialului economic al țării noastre, a rezultatelor tot mai bine’ obținute în întreaga economie, pe linia înfăptuirii hotărîrilor Congresului al IX-lea al partidului. Majorarea salariului minim tarifar la 700 lei vădește încă o dată grija partidului și statului nostru pentru îmbunătățirea condițiilor de viață ale tuturor categoriilor de oameni ai muncii. In ceea ce mă privește, la locul meu de muncă mă voi strădui să-mi îndeplinesc exemplar sarcinile, pentru a-mi spori contribuția la realizarea obiectivelor stabilite de partid. Este gradul care ne însuflețește pe noi toți. IOAN GHIVNICI paznic la direcția regională P.T.T.R. CÂNTECUL Manifestări prilejuite de „Ziua învățătorului" Ieri, în toate raioanele regiunii au avut loc manifestări prilejuite de sărbătorirea „Zilei învățătorului“, la care au luat parte, alături de cadrele didactice, membri ai birourilor comitetelor regional, raionale și orășenești de partid, membri ai comitetelor executive ale sfaturile populare regional, raionale și orășenești, reprezentanți ai organizațiilor de masă și obștești, invitați. Intr-o atmosferă sărbătorească, celor prezenți le-au fost adresate, de către reprezentanți ai organelor de partid și de stat, cuvinte de prețuire a muncii desfășurate tărîmul instruirii și educării tinerei generații, urări de noi și importante succese în activitatea viitoare. Cu prilejul „Zilei învățătorului“ au fost distinși cu Ordinul muncii cl. a 111-a tovarășii prof. Dîrdală D. Ionel (Școala strucții — profesională de conLoghin Gh. Cîmpulung), prof. Dumitru (Liceul „Ștefan cel Mare“ — Suceava), înv. Stamate V. Gheorghe (Școala generală, Plavalari — Fălticeni), cu titlul de „învăță Cu acest prilej, un însemnat număr de cadre didactice au fost distinse cu ordine și medalii ale Republicii Socialiste România, cu titlurile de „învățător emerit“, „Profesor emerit“, „învățător fruntaș“ și „Profesor fruntaș“. Exprimîndu-și mulțumirea pentru grija pe care partidul și statul o manifestă față de continua dezvoltare a învățămîntului, față de educatori, cadrele didactice s-au angajat să nu-și precupețească eforturile, capacitatea și cunoștințele pentru formarea unui tineret harnic, bine pregătit pentru viață, capabil să contribuie la înflorirea patriei socialiste. In încheierea manifestărilor, au avut loc spectacole prezentate de formații ale artiștilor profesioniști și amatorilor emerit“ — tovarășii înv. Bour M. Leon (Școala generală Bălăceana — Gura Humorului), înv. Simion Gr. Petru (Școala generală Baineț — Rădăuți), cu titlul de „Profesor emerit“ — tovarășii prof. Iancu N. Constantin (pensionar — Dorohoi), prof. Todicescu Gh. Petru (pensionar — Botești — Fălticeni), iar cu „Medalia muncii“ —tovarășii prof. Bujoreanu Gh. Emilian (Școala generală nr. 6 — Botoșani), prof. Buțincu V. Ion (Școala generală nr. 1 — Gura - Humorului), prof. Marcian A. Margareta (Liceul nr. 2 — Suceava), înv. Cucu C. Nicolae (Școala generală Concești — Dorohoi) și înv. Diaconescu N. Ion (Școala generală Liveni —1 Săveni). De asemenea, un număr de 39 de cadre didactice au primit titlurile de „învățător fruntaș“ și „Profesor fruntaș“. Tînărul tehnician geofizic, Dumitru Dobre, de la expediția geologică de la Crucea, e cam exclusivist. Urcam de aproape o oră poteca anevoioasă a muntelui, în preajma pirîului năvalnic care a împrumutat numele său comunei răsfirate pe malurile Bistriței și încercam să delimitez aria senzaționalului in activitatea cotidiană a geologilor, întrebării mele tinărul răspunsese tranșat, pe un ton ce amintea celebra replică latină : „Aut Cezar, aut nihil“. Aici, senzațional erau totul sau nimic. Depinde cum privești lucrurile. In ceea ce noi vedem senzaționalul, altul poate sa nu vadă decit cea mai teribilă banalitate. Există un așa numit subiectivism al profesiei. Nouă, de pildă, totul ni se pare senzațional : munții aceștia împăduriți, cu văi prăpăstioase și pîraiele umflate de ploi; roca întîlnită în vîrf de munte și care ciocănită scoate tonuri doar pentru urechea noastră armonioase ; acele aparatelor noastre care tresar neliniștite uneori, totul poartă semnul evident al senzaționalului. E atit de interesant să visezi la viitoarele fabrici și uzine in fața unui simplu bolovan în care deslușești, printre vinele de steril, cristalele prețioase ale metalului, sau in fața ochilor uimiți ai ciutelor care ne întovărășesc adesea pe priporele cele mai dificile ale muntelui. Dumitru Dobre e la vîrsta visului și a ochilor mari deschiși în fața lumii. Are douăzeci de ani și, ca orice bucureștean ce cunoscuse pină atunci doar luciul de asfalt al bulevardului e copleșit de farmecul și măreția munților, de clocotul apelor și de cîntecul numai de el auzit al rocilor. Am in august un an de cînd sunt aici. Primul meu an de muncă după absolvirea școlii tehnice de geologie. Abia aștept să plec în concediu să le povestesc prietenilor ce a însemnat pentru mine anul acesta, stat aici, la Crucea. Viața incepe, în munți, cu aparatele în spate, cu ciocanul și busola, cu Jak (clinele expediției n.n.) alături. Viața înseamnă ploile nesfirșite ale toamnei, iifornițele iernii și căldura binefăcătoare a lunilor de vară. Viața înseamnă zîmbetul fericit al omului care a căutat și a găsit, a omului care, înfrîngînd greutățile, și-a atins idealul propus. Tinărul tehnician se aprinsese Entuziasmul anilor dinții își spunea cuvîntul și vorbele-i răsunau cu convingere neclintită. . . . Ilie Petrescu e un om trecut de prima tinerețe. Cuvintele i se ordonează calm, cu mult calcul. Și-n gesturi Ilie Petrescu e cumpănit. Mișcarea minții e largă și arătătorul punctează din cînd în cind ideile mai importante. - Unii și-au făcut o idee greșită despre geologi. Ce e mai frumos - zic ei - decit să colinzi munții, să faci mereu, mereu excursii ? Nimic mai greșit. Ca orice meserie geologia cere sacrificii. In cei 6 ani cu am lucrat ca tehnician geolog, apoi în facultate și după aceea ca inginer am fost în atîtea locuri incit pot spune că mi-am cunoscut, pe dedesubt, întreaga țară. Am lucrat în cele mai diferite condiții și nu întotdeauna aceste a. CINTEC (Continuare în pagina a IlI-a) Cooperativa agricolă cartofului In timpul manifestării de la Suceava de producție Șcheia — Suceava. Prășitul mecanic la cultura Foto : D. HUȘANU Stația meteorologică Suceava comunică: In penultimele 24 de ore, vremea a fost în general frumoasă, cu cerul variabil. Au căzut precipitații, sub formă de averse slabe de ploaie. Temperatura, ușor variabilă : maximele au fost cuprinse între 25 de grade la Rădăuți și 31 de grade la Răuseni, iar minimele din cursul nopții, între 14 grade la Cîmpulung și 19 grade la Botoșani și Dorohoi.. Ieri dimineață, la ora opt, temperatura aerului a fost cuprinsă între 17 grade la Cîmpulung și 21 grade la Fălticeni. La Rarău, temperatura a oscilat între 12 și 21 de grade, iar ieri dimineață la ora opt s-au înregistrat, 14 grade. Pentru următoarele zile se prevede vreme ușor instabilă, cu cerul fioros. Se vor semnala averse slabe de ploaie, însoțite de descărcări electrice. Vîntul va sufla slab, la potrivit, din nord-vest. Temperatura aerului, în general, staționară: minimele vor fi cuprinse între 14 și 18 grade, iar maximele între 25 și 28 de grade. FOILETON Jur pe toată ramura neurologiei că eu, de cite ori mă enervez, număr pînă la 115.000. Dacă mă calmez mai repede, număr din sută-n sută și tot acolo ies. Nu iau nici carbaxin, nici napoton. Cifrele au un efect extraordinar. Recent,m-am enervat însă, și am numărat pînă la 384.000 (distanța Pămînt — Lună, în km., fără escală). Fără nici un rezultat. Mi-am zdruncinat toți nervii, tot din cauza unei cifre : 35 la sută. Atît a realizat raionul Fălticeni la construcțiile agrozootehnice, la sfîrșitul trimestrului II, deși planul era de minimum 00 la sută. Cînd am aflat și de ce, am început să vorbesc de unul singur. Am făcut 115 mii de dușuri scoțiene, m-am calmat puțin, și am început să scriu foiletonul. Mai întîî am făcut un sondaj în opinia publică. Peste un milion de oameni (aproximativ populația regiunii Suceava), au răspuns la anchetă. N-am întrebat pe cei care erau plecați în concedii, în delegații, sau nu aveau zi de audiențe. Se înțelege de ln sine că n-am anchetat pe sugari, din lipsa lor de vocabular. întrebarea a fost : „Dacă vrei să simți că ești cu picioarele pe pămînt și ai nevoie de un pumn de țărînă, de unde iei praful ? Te apleci omenește și-l culegi de la picioare, sau. . . îl cauți pe niște tobe Reacția oamenilor a fost foarte diferită. Unii s-au crucit, alții au format la telefon numărul 06 (salvarea). Pînă în final, m-au înțeles mi-au răspuns așa cum se cuvișine. Doar două persoane (aproximativ 0,000005 •/•) cu munci de răspundere, Aurelian Rodenciuc, vicepreședinte la U.R.C.A.P. (uniunea regională a cooperativelor agricole de producție), și Constantin Cernescu, directorul oficiului regional de aprovizionare al U.R.C.A.P., s-au exprimat laconic : „Depinde“. — De ce depinde ? zic. — Depinde de situație. . . Stau și mă gîndesc că poate un milion de oameni n-au dreptate și au dumnealor. Ca să verific totul exact, fac rost de un creier electronic. Ultima marcă. Am făcut rapid conectările electrice și am apăsat pe niște butoane. — Lasa-le de bancuri, a apărut în scris pe un ecran. Nu mă las și insist. Apăs mai departe. Răspuns : — Doar dacă ești în aer, sau, mai bine zis, cu capul în nori, cauți țărînă pe tobe. . . între mine și mașină s-a pornit un dialog. EU : Păi de ce au spus dumnealor „depinde“ ? CREIERUL ELECTRONIC : Altfel, cum ar fi justificat felul în care au făcut repartiția pentru aprovizionarea cu material lemnos a cooperativelor agricole din raionul Fălticeni ? E : Spune exact ce loc s-a stabilit pentru scoaterea lemnului? C. E.: La dracu-n praznic ! Am observat cum creierului i se ridică tensiunea. . . electrică după această expresie tare, dar mi-am dat seama cît de bine este informat. Intr-adevăr, de la forul tutelar regional, s-a spus că cooperativele de pe plaiurile Fălticenilor (raion în bună parte acoperit cu păduri), pot ridica cei 1.100 m.c. de lemn numai de la „Rîpa Dracului“. Rîpa asta e o stîncă (pentru cinefili ; acolo s-a turnat filmul „Dincolo de brazi“), pe valea Bistriței, în raionul Vatra Dornei. O stîncă, bună pentru alpiniști, peste care cad patru cascade. Arborii care cresc pe înălțimi au fost aruncați de sus, în rîu. Pînă ajungeau jos, țăndări și pulbere se făceau. . . E. : Fă, te rog, și un mic calcul al prețului unui m.c. exploatat în condițiile acestea . C. E. : 120 lei pentru fasonat și încărcat la mașină. 130 lei transportul. Mai puțin de jumătate ar fi costat, dacă s-ar fi ridicat din raion ; E. : Și a stat conducerea cooperativelor de. . . „lemn Tănase?“; C„ E. : Păi ar fi făcut grajdurile și celelalte acareturi la „Sfîntul așteaptă“. Tăierile silvice sînt planificate să se termine în sectorul acela în septembrie. Lemnul trebuia să mai stea un timp să se usuce. La anul, poate, erau și construcțiile gata. După cîte am aflat, cei de la raion s-au gîndit să se adreseze la D.R.E.F. Suceava. Prin înțelegere omenească, s-a dat aprobare ca aprovizionarea să se facă din raionul Fălticeni. E. Păi, dacă la U.R.C.A.P. se lucrează așa, n-ar fi de acord să te așezăm pe dumneata acolo ? S-au aprins niște becuri mai întîi verzi, apoi galbene, apoi roșii. . . C. E. : Nu. Să mi se ardă toate releele și toți semiconductor?, și să mă repare unul necalificat, dacă vreau. Nu doresc să modific schema de salarizare acolo. Să elimin niște birouri și scaune. Eu, din nou, vă jur pe teoriile informației, algoritmelor, pe logica matematică, calculul probabilităților și alte teorii, că asemenea mașină electronică, cu inimă de mamă, n-am pomenit de cînd s-a născut cibernetica. VICTOR MICU Un creier electronic du inimă de mamă