Zori Noi, iunie 1968 (Anul 21, nr. 6363-6388)

1968-06-06 / nr. 6367

ÎN ECONOMIA AURABIL A JUDEȚULUI De ce este neglijată dezvoltarea apiculturii ? Clima și flora județului Suceava sunt deosebit de favorabile pentru dezvoltarea apiculturii, pe aceste meleaguri existînd însemnate suprafețe de pășuni și finețe, numeroase livezi și diferitele culturi agricole, păduri cu un potențial însemnat nectarifer. E cunoscut că, pentru calitatea mierii de munte prezentată de județul Suceava la expoziția tîrg internațională de apicultură, organizată în 1967 la București, s-a obținut medalia de aur. Distincția a fost conferită, deci, pentru calitate. Cum stau lucrurile, însă, sub raportul cantității ? Un calcul economic simplu ne arată că o prisacă de 150 stupi sistematici poate asigura unei cooperative agricole de producție, numai prin valorificarea produselor directe, un venit de circa 50.000 lei. Or, dacă fiecare dintre cele 95 de cooperative agricole din județ ar avea cîte o astfel de stupină, s-ar realiza anual 4,5 milioane lei. Rezultatele ar fi și mai bune în cazul concentrării producției apicole în mari stupine, eventual intercooperatiste. In afară de aceasta, este cunoscut rolul albinelor în polenizarea culturilor agricole entomofile. Se apreciază chiar că valoarea plusului de producție rezultat ca urmare a polenizării plantelor cu ajutorul albinelor este de cîteva ori mai mare decît valoarea producției directe rezultate din apicultură. Din experiențele făcute rezultă că prin polenizarea livezilor și a culturilor agricole entomofile cu ajutorul albinelor producția pomilor fructiferi crește cu peste 60 la sută, iar producțiile culturilor agricole sporesc cu 200 la sută la trifoiul roșu și sparceta pentru sămînță și cu 200—300 la sută la bostănoase. Este și acesta un motiv pentru care se acordă apiculturii un sprijin multilateral în vederea dezvoltării ei atît în cadrul unităților agricole socialiste, cît și în gospodăriile personale. Ajutorul constă în acordarea de credite necesare înființării de stupine la prețuri avantajoase și avansuri la contractarea produselor apicole, asigurarea mijloacelor de transport cu tarif redus pentru deplasarea stupinelor în pastoral și la polenizarea culturilor agricole, scutirea de impozit a crescătorilor de albine pentru veniturile realizate din apicultură, procurarea stupilor, uneltelor și utilajelor apicole cu plata în rate, asistență tehnică etc. Ca urmare a măsurilor luate, numărul familiilor de albine în județul Suceava a crescut, ajungînd în prezent la circa 26.000. Din numărul total al acestora, aproape 99 la sută sunt crescute în stupi sistematici, extinzîndu-se în ultimul timp stupăritul pastoral, ceea ce asigură frumoase perspective. Anul trecut, de exemplu, s-au deplasat în pastoral peste 23.000 familii de albine. Un început notabil în apicultură s-a realizat cooperativa agricolă din Bilca, ce și-a înființat o stupină cu inventar și utilaj apicol modern, realizînd în anul 1967, de la 55 familii de albine, o producție medie de 17 kg. miere. Pentru dezvoltarea apiculturii județului Suceava și generalizării metodelor înaintate de lucru, o contribuție de seamă a avut-o și filiala asociației crescătorilor de albine, în cadrul căreia funcționează un număr de 41 cercuri apicole. Cu ajutorul direcției agricole s-au organizat cursuri apicole, schimburi de experiență, vizite, expoziții etc. Cu toate acestea, apicultura suceveană e încă departe de posibilitățile existente. In județul nostru revin numai 0,03 stupi la ha, sau 45 stupi la 1.000 locuitori, adică sub media pe țară. O situație și mai necorespunzătoare se află în cadrul sectorului apicol cooperatist : 930 familii de albine, majoritatea unităților avînd sectoare apicole mici, ce nu reprezintă nici o normă de deservire. Aceasta înseamnă mai puțin de 10 stupi la o cooperativă agricolă. Numai două cooperative din județul vecin, Botoșani (Darabani și Roma), au mai multe familii de albine decît toate unitățile sucevene. Față de capacitatea bazei melifere, există posibilitatea dublării și chiar triplării numărului actual al familiilor de albine. Nu trebuie uitat că apicultura intensivă înseamnă creșterea și exploatarea albinelor pe principiul stupinelor mari. Dacă filiala asociației crescătorilor de albine în colaborare cu direcția agricolă județeană și uniunea județeană a cooperativelor agricole ar lua măsuri de concentrare a sectorului apicol în unități puternice, s-ar putea asigura o îndrumare mai concretă, aplicîndu-se o tehnologie avansată, fapt care ar duce la rentabilizarea acestui sector. Actuala fărîmițare a apiculturii din sectorul agricol cooperatist, nepriceperea unor apicultori, neglijența și lipsa de interes duc la compromiterea creșterii albinelor în unele cooperative agricole, la nepunerea în valoare a abundentei baze melifere din județ, la nerealizarea unor însemnate venituri. Este necesară o preocupare mai mare din partea consiliilor de conducere ale C.A.P. pentru întregirea normelor de deservire și mărirea sectoarelor apicole în unitățile care au condiții prielnice. Ce rentabilitate pot avea stupinele de la Baia, Liteni, Reuseni, Șosea, Milișăuți, Vicovul de Sus și altele care au un apicultor încadrat la un număr mai mic de 25 stupi, ceea ce nu reprezintă nici jumătate de normă ? Care-i eficiența investițiilor făcute în domeniul apiculturii, cînd la Bilca și Măneuți există peste 100 de stupi sistematici goi, care stau de ani de zile nefolosiți ? Se resimte și control și a unei lipsa unui îndrumări mai temeinice a sectoarelor apicole. Din păcate, unii conducători de unități sînt de părere că... albinele se descurcă singure, iar stuparul culege doar roadele. Așa stînd lucrurile, nu-i de mirare că un sector ce poate aduce însemnate venituri, lăsat la voia întîmplării, este treptat lichidat, în unele unități, datorită nerentabilității. Ing. TRAIAN VOLCINSCHI Asociația Crescătorilor de Albine din Republica Socialistă România In ziarul de mîine : un articol despre locul pe care-1 ocupă metodele înaintate în creșterea albinelor și valorificarea produselor apicole. Contra M punct CATASTROFĂ DE LA... BEȚIE O adevărată catastrofă rutieră, care s-a soldat cu 3 morți și 10 grav răniți, a avut loc, recent, în comuna Forăști. Șoferul Constantin Anton, de la autobaza din Pașcani, a plecat cu un autocamion la o rudă de pe teritoriul fostei comune Ciumulești. Pe platforma mașinii a luat încă 17 invitați, în timpul petrecerii, unde șoferul băut fără nici o limită, șeful postului de miliție i-a atras atenția și, ca să fie mai sigur, i-a luat și cheile de contact. Dar, a doua zi, șoferul a încărcat autocamionul și a pornit motorul prin legătură directă. Tot echipajul a poposit la,,Forăști, la locuitorul Vartolomei Chifu, unde s-a mai încins o beție. La reîntoarcere, conducătorul a pierdut controlul volanului și autocamionul s-a răsturnat peste pasageri. Justiția își va spune cuvîntul ". BUCUREȘTI - SUCEAVA VIA... TRIBUNAL Veniți din București cu treburi, Paul Felican și Doru Ciocoș C. Florin au crezut că la Suceava își pot face de cap. Au intrat pe înserat într-un restaurant și au băut pînă la ora 4,30 dimineața. Ieșiți pe stradă, li s-au dezlănțuit instinctele. Au acostat și atacat pe tînăra V. G., care se întorcea de la serviciu, din schimbul de noapte. Au lovit pe cetățenii care au intervenit și pe doi subofițeri de miliție care își făceau rondul de pază. Indivizii nu și-au mai văzut localitatea de baștină. Au fost arestați și trimiși direct în judecată, la procedura de urgență, pentru huliganism și ultraj cu violență. NU S-A PUTUT SUSTRAGE... Intr-o acțiune operativă de prevenire și prindere hoților de buzunare, inițiată de Inspectoratul miliției județene, a fost arestat Dragoș Rusu din Cornești, cunoscut infractor recidivist, cu trei condamnări și 6 furturi la activ (se eliberase din penitenciar pe baza legii 25/1987). Ultima lovitură pe care acesta o dăduse, se soldase, într-un fel, cu greșeală : furase din grabă o două pașapoarte. Hoțul căutat să-și corecteze eronarea, abandonîndu-le. Au fost restituite proprietarilor. Dar cel vinovat nu s-a putut sustrage fără prea multe discuții, a primit. . . cale liberă pentru închisoare rublică realizată de VICTOR MICU ZORI NOI PAGINA 2 ÎNTREPRINDEREA INDUSTRIALĂ LOCALĂ FĂLTICENI anunță un concurs pentru ocuparea următoarelor posturi: - 1 MAISTRU TERACOTIST - 3 MAIȘTRI MOBILA LEMN - 1 MAISTRU TEXTIL CONDIȚIILE DE PREZENTARE LA CONCURS SUNT CELE PREVĂZUTE IN H.C.M. NR. 875/1960. ÎNSCRIERILE SE PRIMESC LA SEDIUL ÎNTREPRINDERII, STRADA 6 MARTIE NR. 1. PINA LA DATA DE 7 IUNIE 1968. 9 Fete din Sadova cosind năframe de nuntă Foto : F. MICHITOVICI Tn fața unui numeros public, la Rădăuți s-a desfășurat, marți, una din cele mai reușite faze orășenești ale celui de al V-lea Festival bienal de teatru „Ion Luca Caragiale“. Reputația de care se bucură interpreții formațiilor de teatru ale sindicatului de la I.M.I.L. Rădăuți și sanatoriului TBC Solca a fost elementul de atracție al publicului, iar buna prezentare scenică a pieselor „Năpasta“ de I. L. Caragiale și „Deșteaptă pămintului“ de V. I. Popa a fost răsplătită cu vii și îndelungi aplauze. Din șirul s-au remarcat interpreților Gheorghe Russin chiar, Ina Boșcoianu, Mitică Iașinschi, Mihai Zapotoțchi, Elena Nistor, Vasile Mihăilă, Petre Manila, Valeria Zamfirescu și alții. O remarcă deosebită referitoare la modul în care medicul Nistor Constantinescu, directorul sanatoratului T.B.C. Solca, a susținut, nu numai prin prezența sa dar și prin contribuția directă la realizarea spectacolului, aoleottvul unității ce o conduce. SPORT Atletism:Etapa I a campionatului interorașe • SĂRITORII ÎN ÎNĂLȚIME AU FOST LA. . . ÎNĂLȚIME • DECALAJ MARE DE VALOARE ÎNTRE DIFERITELE REPREZENTATIVE • ATLEȚII SUCEVENI CONDUC CU AUTORITATE DUPĂ PRIMA ETAPA Organizată la Suceava, etapa I a Campionatului județean de atletism interorașe, sistem divizie, a reliefat forma bună a atleților și utilitatea verificării potențialului lor. „Divizia“, menită să asigure pe parcursul a patru etape (județene) o întrecere organizată, de mai lungă durată, a avut un debut neașteptat. Se pare că nu toate consiliile orășenești pentru educație fizică și sport au înțeles corect sau au interpretat judicios regulamentul și, în aceste condiții, au trimis la întrecere loturi de juniori mici și copii care nu pot reprezenta atletismul localităților respective. Ne referim la orașul Vatra Dornei, din componența căruia au lipsit, nemotivat, principalii reprezentanți. Și orașul Cîmpulung putea fi reprezentat de un număr mai mare de sportivi, ținînd seama FORESTA MOLDOVIȚA — C.F.R. SUCEAVA 26—0 (14-0) ! Un scor ce ne scutește de a mai face aprecieri asupra evoluției pe teren a celor 22 de fotbaliști. Se impun, însă, cîteva observații. Sucevenii s-au deplasat la Moldovița mai mult cu scopuri turistice, nu pentru a-și apăra șansele. Dintre cei 11 ce au îmbrăcat tricourile, doar 2 fac parte din lotul de seniori (Mazilu și Hladiuc). Restul sunt juniori. In asemenea condiții echipa C.F.R. a constituit o pradă ușoară pentru gazde. Au înscris : Chiforean — 7, din care 1 din penalti , Coroveac — 8; Weiss — 5; Ostrovschi — 4; Vișineschi — 2. A arbitrat Gh. Sferciuc, Fălticeni, T. ION ȘIRETUL DOLHASCA — UNIREA ȘIRET 0—1 (0—0) Victoria oaspeților a fost asigurată de un autogol înscris în minutul 78 de Agafițe. Din nou pe terenul din Dolhasca că în această localitate există atleți a căror evoluție ar fi adus multe puncte și, implicit, contribuții la desfășurarea unor probe. Etapa I a diviziei a scos în evidență forma bună a atletului sucevean Mihai Axinte, primul din județul nostru care a parcurs sub 9 minute proba de 3.000 m. plat, cu 8‘57 m 2. El a stabilit un valoros record județean. De asemenea, manifestînd un continuu progres, junioara Valentina Cioban, tot din Suceava, a stabilit două noi recorduri județene : 37,18 m. la disc și 11,60 m. la aruncarea greutății. Plăcut au impresionat săritorii în înălțime, evidențiindu-se sportivii din Cîmpulung, Cornelia Bizescu și Victor Prundeanu. O comportare meritorie au avut și sportivii Adrian Stan și Paraschiva Cojocaru din Cîmpulung, s-au petrecut acte reprobabile. Gazdele au jucat dur, lovind adversarii chiar și cînd nu aveau mingea. Pentru asemenea acte nesportive au fost eliminați Bogdan Agafițe și Ion Moglan, ambii de la Siretul Dolhasca. (Ziarul nostru a mai scris și săptămîna trecută despre acești doi fotbaliști). La sfîrșitul partidei, spectatorii au invadat terenul de joc și au lovit pe jucătorii din Siret. Terenul de joc e neîngrădit, denivelat, plasele de la porți sunt rupte. Sunt „amănunte“ care completează condițiile în care se poate desfășura la Dolhasca o partidă de fotbal. Se impun măsuri severe. A condus bine Roman Uroș. Suceava. S. UILEA Meciul C.F.R. Suceava — Minerul Gura - Humorului, cîștigat pe teren cu 1—0 de prima formație, a fost omologat cu 3—0 în favoarea echipei din Gura - Humorului, întrucît formația suceveană a folosit un jucător cu actele în neregulă: Victor Airoaie, Stelian Constantin, Eugenia Boghițoi, Ana Maria Chiriciuc și Doina Vamanu din Suceava, Doina Marcu și Elena Tofănel din Rădăuți și Stela Pisică din Vatra Dornei. La băieți cel mai mare număr de puncte (6.682) l-au obținut sucevenii, iar la fete, pe primul loc s-au clasat rădăuțencele cu 4.565 de puncte. Iată primii clasați pe probe: Fete — 100 m. plat: Boghițoi Eugenia (Suceava) 13“1; Pisică Stela (Vatra Dornei) 13“8; Sălceanu Adriana (Rădăuți) 14“. 400 m. plat: Chiriciuc Ana Maria (Suceava) 63“; Tofănel Elena (Rădăuți) 70“1; Bălosu Elena (Rădăuți) 71“6; Săritura în lungime : Marcu Doina (Rădăuți) 4,63 m.; Vamanu Doina (Suceava) 4,54 m.; Retepețchi Maria (Suceava) 4,50 m.; Săritura în înălțime: Bizescu Cornelia (Cîmpulung) 1,53 m.; Marcu Doina (Rădăuți) 1,36 m.; Zabolotnic Rodica (Rădăuți) 1, 36 m. Greutate : Cioltan Valentina (Suceava) 11,60 m.; Gîla Angela (Vatra Dornei) 6,69 m. Disc: Cioltan Valentina (Suceava) 37,18 m.; Enăchescu Florica (Suceava) 25,13 m.; Constantinescu Liliana (Suceava) 22,31 m. Suliță : Grămadă Elena (Cîmpulung) 26,80 m.; Constantinescu Liliana (Suceava) 21,62 m. Băieți — 100 m. plat: Stan Adrian (Cîmpulung) 11“7. Balan Dorel (Rădăuți) 11“9. Schipor Gheorghe (Rădăuți) 12“3. 400 m. plat: Demeter Ștefan (Suceava) 55“8. Ciornei Eugen (Suceava) 56“4. Paiuc Valentin (Suceava) 56“7. 800 m. plat: Airoaie Victor (Suceava) 2’07“4. Rusu Ilie (Rădăuți) 2T1“9 . Cureliuc Aurel (Vatra Dornei) 2T5“7. 1.500 m. plat: Airoaie Victor (Suceava) 4’33“2. Rusu Ilie (Rădăuți) 4’35“; Cocerhan Ioan (Suceava) 5’01“ 3.000 m. plat : Axinte Mihai (Suceava) 8’57“2. Mazarache Doru (Suceava) 9’49“4. Lungu Vasile (Suceava) 10*01“7. Lungime: Andronic Vasile (Suceava) 6,55 m. ; Prundeanu Victor (Cîmpulung) 5,83 m.; Ciornei Eugen (Suceava) 5,48 m. înălțime : Purice Mihai (Suceava) 1,80 m.; Prundean Victor (Cîmpulung) 1,70 m.; Nistor Doru (Suceava) 1, 55 m. Greutate : Grigoraș Constantin (Suceava) 12,45 m.; Stelian Constantin (Suceava) 10,83 m.; Antonovici Ioan (Rădăuți) 9,95 m. Disc : Grigoraș Constantin (Suceava) 36,87 m.; Stelian Constantin (Suceava) 29,91 m.; Dragotă Stelian (Cîmpulung) 23,05 m. Suliță: Grigoraș Constantin (Suceava) 55,07 m.; Bodnar loan (Rădăuți) 51,93 m.; Antonovici loan (Rădăuți) 37,13 m. în urma rezultatelor obținute, clasamentul pe orașe este următorul : 1). Suceava — I. 004 puncte; 2). Rădăuți — 6.380 puncte; 3). Cîmpulung — 3.454 puncte ; 4). Vatra Dornei — 598 puncte. C. ALEXA metodist C.J.E.F.S. Suceava Fotbal. Meciuri restante în campionatul interjudețean Clasamentul 1. Minerul Gura Humorului 26 18 26 56—26 38 2. Viitorul Botoșani 26 18 17 71—27 37 3. Rarăul Cîmpulung 26 18 17 67—29 37 4. Unirea Siret 26 16 28 62—32 34 5. Fulgerul Dorohoi 26 14 5 7 72—44 33 6. Foresta Moldovița 25 15 28 68—39 32 7. Avîntul Frasin 26 13 3 10 51—34 29 8. C.F.R. Suceava 26 11 3 12 42—72 25 9. Chimia Bradul Vama 26 11 0 15 63—55 22 10. Filatura Fălticeni 26 75 14 42—53 19 11. Minobradul Broșteni 26 90 17 38—79 18 12. Șiretul ■ Dolhasca 25 6 3 16 35—80 15 13. Tractorul Săveni 26 5 2 19 19—60 12 14. IPROFIL Rădăuți 26 43 19 20—76 11 . Pe malul fiordului Roskilde a fost construit un muzeu care va adăposti 5 nave ale vikingilor, ale căror epave au fost găsite și scoase la suprafață cu cîțiva ani în urmă aici. Navele amintite, care datează din urmă cu 1.000 de ani, au fost scufundate în pentru a bloca accesul canal spre prospera colectivitate din Roskilde, devenită mai tîrziu capitala medievală a Danemarcei. Lucrările de reconstituire și tratare a navelor sînt în curs. Prima dintre ele, a cărei reconstituire se va încheia anul acesta, se compune din 5.000 de piese de lemn. Lungă de 12 metri, ea este de același tip cu navele care au fost folosite de vikingi în expedițiile lor spre America. Un muzeu similar există deja de mai mulți ani la Bygby, în apropiere de Oslo. La Londra aerul a devenit mai respirabil, iar păsările se reîntorc în masă. Potrivit raportului anual al Comitetului pentru rezervațiile de păsări din parcurile Angliei și Țării Galilor, rîndunelele au reapărut, după 80 de ani de absență. Timp de mai mulți ani, fumul și ceața, care în Anglia se înmănunchează în ceea ce a devenit foarte cunoscut sub numele de „Smog“, a micșorat varietatea și numărul insectelor cu care se puteau hrăni păsările. Măsurile luate împotriva poluării atmosferei încă din 1956 par să fi dat în sfîrșit rezultate. Comitetul amintit depistat 138 de specii de păsări care au revenit acum în parcurile britanice. • Arheologii de la Academia de Științe din Cuba au făcut o importantă descoperire în provincia Pinar del Rio. Este vorba despre obiecte ale unei populații care a trăit aici cu peste 4 mii de ani în urmă și care nu cunoștea ceramica sau agricultura. Membrii acestui grup, cunoscut în prezent sub numele de „Ciboney- Guayabo Blanco“, au fost deci cei mai vechi locuitori ai Cubei, iar existența lor au fost cunoscută de conchistadoarii spanioli. Cercetările care au durat o lună au scos la iveală peste 300 de obiecte rudimentare cum ar fi instrumente de piatră pentru producerea sunetelor, obiecte confecționate din scoici , linguri, dălți concave și vase de bucătărie. Au fost descoperite, de asemenea, resturi de alimente consumate de indienii cubani. S-au găsit în special scoici ale diferitelor moluște, clești de crabi și oase de pește, de reptile, precum și oasele unui animal rozător specific Americii de Sud. • Consumatorii de bere au inima mai mare decît celelalte persoane, arată un raport publicat de o echipă de medici australieni. Cu cît cantitatea de bere este mai mare, cu atît volumul inimii crește. Echipa a examinat 350 de bărbați care consumau cantități diferite de bere și au ajuns la concluzia că cei care consumau peste un litru de bere pe zi prezentau o mărire a inimii DIALOG STANCIUC ȘTEFAN -strada Karl Marx nr. 10 Suceava . Avînd patru absențe nemotivate în luna noiembrie 1967, nu au beneficiat de alocația de stat pentru copii. Cei 56 de lei reținuți din eroare, în aceeași lună, după cum ne înștiințează IGO Suceava, n-au fost restituiți. PENTELESCU IOAN -strada 7 Noiembrie nr. 47, Vatra Dornei. Propunerea dv., ne informează Direcția județeană de poștă și telecomunicații, deși bună este deocamdată irealizabilă. Sosirea corespondenței la Dorna Arini la ora 14,18 nu este convenabilă întrucît distribuirea scrisorilor și a presei nu se mai poate face în aceeași zi. MARFIUC LUCIA Cîrlibaba , Pensia restantă, ne înștiințează Oficiul pentru probleme de muncă și ocrotiri sociale Cîmpulung Moldovenesc, vi s-a achitat. Vechimea în cîmpul muncii este corect stabilită. Vi s-a răspuns și personal, la 18 aprilie a.c. ROGNA ANA -Păltinoasa . Veți fi citată la Oficiul pentru probleme de muncă și ocrotiri sociale Cîmpulung Moldovenesc, urmînd să vă prezentați cu carnetul de muncă în vederea înscrierii unor perioade de vechime în muncă. Nefiind angajată, reconstituirea cu martori făcută în perioada 15 februarie 1930 — 18 decembrie 1950 nu este valabilă, fapt pentru care vi s-a redus pensia. URSACIUC ILIE -Straja : Ați fost înscris la pensie prin decizia 544 din 19 mai 1968, cu începere de la 1 ianuarie 1968. Drepturile de pensie vi se vor achita prin mandat poștal. MATEESCU ELEONORA -Vicov de Sus: Necalcularea pensiei la timp se datorește nedepunerii unor acte care vi s-au solicitat. Cu data de 19 mai a.c. vi s-a stabilit o pensie de urmaș minimă, cu începere de la 11 decembrie 1967 urmînd să vi se achite drepturile. POPESCU PETRU a lui ILIE Straja. Vi s-au achitat la 17 mai a.c., cu mandat poștal, drepturile de pensie cuvenite pe perioada noiembrie 1967 — mai 1968. PENTIUC NICOLAE -Brodina : Pentru rezolvarea cazului dv. reveniți, indicînd cu precizie perioadele pentru care cereți adeverință de vechime în cîmpul muncii. COSMASCHI MILITON -Sadova: Sesizarea dv. cu privire la starea proastă a drumului Cîmpulung — Slătioara este întemeiată. Am intervenit la organele competente pentru a lua măsuri de îndreptare a situației. AIOANEI VASILE -Rădășeni: Angajații sezonieri beneficiază de plata ajutorului de boală sau de accident de cel mult 65 zile lucrătoare în cursul unui an, cu condiția să aibă o vechime în muncă de cel puțin patru luni în ultimele 12 luni premergătoare concediului medical, sau de 10 luni în ultimii doi ani premergători concediului medical. Avînd doar 77 zile lucrate, nu vi se poate acorda ajutorul de boală. CIRNEALA GHEORGHE -Probota : A fost sesizată și Direcția județeană pentru probleme de muncă și ocrotiri sociale Suceava pentru soluționarea cazului dr. ANONIMĂ -Salcea - Suceava . Cere abaterile relatate cu privire la factorului Șerban Mircea pe linia distribuirii corespondenței sunt juste, fapt pentru care respectivul a fost sancționat cu „observație scrisă“. Celelalte sesizări nu se confirmă. ANONIMĂ Bosanci. Consiliul popular provizoriu al comunei Bosanci ne înștiințează că balul la care vă referiți nu s-a putut ține ca urmare a unor împrejurări obiective, neimputabile directorului căminului cultural. UNGUREANU IOAN -comuna Drăgoești, satul Măzănăești. IRE Suceava ne comunică faptul că cererea dv. nu va putea fi satisfăcută în cursul acestui an. Problema rămîne în studiu pentru anul 1969. In privința taxelor, ni se precizează că au fost impus pentru electrificare cu suma de 800 lei, din care 300 lei în 1968, 300 lei în 1969 și 200 lei în 1970. NEACȘU MOISE -Volovăț : IPROFIL Rădăuți ne face cunoscut că din mai multa considerente este în avantajul dv. ca întocmirea carnetului de muncă să se facă de întreprinderea 3 Izolații București, în care ați muncit din 1960 pînă 1967, cu atît mai mult cu cît în adeverința prezentată nu figurează categoriile de salarizare și nici dacă ați beneficiat de transfer. VICTOR MUNTEANU -Vama . La sesizarea dvs. organele competente ne-au răspuns: 1) Dacă în timpul cît angajații își fac concediul de odihnă intervine incapacitatea de muncă, concediul respectiv se întrerupe, urmînd să fie continuat după cel medical. Dacă aceasta nu e posibil, se va face o nouă programare. 2) întreprinderea de electricitate are în vedere montarea locurilor de lampă pe stîlpii rețelei electrice dintre Vama și Strîmtura. 3) Tot pe aceeași porțiune, în planul de perspectivă al districtului apelor sînt prevăzute lucrări de apărare contra inundațiilor. 4) Sesizarea cu Privire la aprovizionarea cu pîine, chibrituri etc. a fost prelucrată în fața voiajorilor comerciali, iar măsurile luate au dus la îmbunătățirile așteptate. 5) Consiliul popular a reamenajat fîntîna publică de la Strîmtura. ANONIM -Capu Cîmpului. Intr-adevăr, la un control recent, făcut în urma sesizării dv., s-a constatat că numiții Constantin și Vasile Pitian au uzurpat o suprafață de 0,05 ha. din izlaz. S-au încheiat acte de trimitere în judecată — ne-au răspuns organele locale. ÎNTREȚINEREA CULTURILOR ȘI MENȚINEREA APEI IN SOL (Urmare din pagina I) apă din rezerva celor ce rămîn în cultură. Bineînțeles, răritul timpuriu nu presupune diminuarea densității normale, ci evitarea risipei inutile de umiditate din sol. Greșeli se produc și în legătură cu adîncimea prașilelor. Experiențele au dovedit că, în orice situație, lucrările de întreținere nu trebuie făcute la prea mare adîncime, cu deosebire atunci cînd plantele și-au resfirat rădăcinile ocupînd intervale dintre rînduri. Aceasta, deoarece se taie o mare parte din rădăcini, ceea ce duce la stagnarea vegetației pentru câtva timp și la realizarea unei producții mai mici. Se înțelege că, pe vreme secetoasă, prașilele mai adînci de 4—6 cri, sînt complet neindicate, influențînd în mod nefavorabil dezvoltarea culturilor. O altă practică, transformată în obicei, este mușuroirea porumbului. Dacă în anii ploioși această metodă nu are urmări negative evidente, in cazuri de secetă își amplifică implicațiile: mărește gradul de evaporare a apei din sol; face ca pămîntul adunat în jurul plantelor să se usuce mai repede și să stingherească vegetația; necesitînd să se lucreze mai adînc, duce inevitabil la tăierea celor mai active rădăcini , îngreunează efectuarea unei eventuale noi prașile. Tendința de a aplica „metoda mușuroirii“ am observat-o mai ales în cooperativele agricole din zona submontană, pe loturile personale ale cooperatorilor din întreg județul și pe terenurile țăranilor din comunele necooperativizate. Ar trebui ca specialiștii și consiliile populare să combată la timp această tendință. Culturile vor avea numai de cîștigat. Eforturilor făcute pentru grăbirea lucrărilor de întreținere, pentu distrugerea buruienilor și crustei, pentru menținerea umezelii în sol trebuia să li se adauge un plus de atenție față de calitate, respectarea strictă a indicațiilor tehnice adecvate acestui anotimp dificil.