Zori Noi, noiembrie 1968 (Anul 21, nr. 6494-6519)

1968-11-01 / nr. 6494

> Proletari din toate țările, uniți-văl Organ al Comitetului județean Suceava al P.C.R. și al Consiliului popular județean provizoriu Avorul OBȘTESC Nu în puține cazuri sîntem contemporanii unor relatări neobișnuite, ale unor acte de veritabil eroism săvîrșite ade­seori sub auspiciile semnifi­cative ale anonimatului, ates­­tînd maturitatea și spiritul de abnegație al autorilor lor pen­tru apărarea și conservarea valorilor avutului obștesc. Atunci cînd, cu cîtva timp în urmă, flăcările amenințau stivele de cherestea și halele Combinatului forestier de la Fălticeni, muncitorii din toate întreprinderile orașului și din satele din apropiere, avînd în frunte pe comuniști, s-au ridi­cat toți ca unul, salvînd de la distrugere avuții ale poporului care erau, în ultimă instanță, și avuțiile lor. Tineri și bă­­trîni, veniți la fața locului în ceasuri de cumpănă, dînd do­vadă de un înalt spirit de pa­triotism și conștiință civică, au confirmat, cu măreție și sim­plitate calmă, că noțiunea de avut obștesc este o noțiune organic legată de viața lor co­tidiană. Zilnic sîntem martorii suc­ceselor obținute de oamenii muncii din diverse sectoare de activitate din cuprinsul jude­țului nostru în îndeplini­rea și depășirea cifrelor de plan la toți indicatorii, în realizarea de economii prețul de cost prin organiza­ra­rea științifică a producției, fo­losirea judicioasă a forței de muncă și a utilajelor, valori­ficarea superioară a materiei prime, înlăturarea timpilor ne­productivi. Sunt notabile, în a­­cest sens, rezultatele obținute de întreprinderea minieră Va­tra Dornei, Industria cărnii Suceava, C.C.H. Suceava, Auto­baza Cîmpulung Moldovenesc ș.a. Prin atitudinea superioa­ră față de muncă și înțelege­rea finalității ei — eficiența economică — colectivele aces­tor unități contribuie cu suc­ces la sporirea cantitativă și calitativă a avutului obștesc, anticipează cu echivalențele unor certitudini progresul con­tinuu al construcției noastre socialiste. Condițiile meteorologice, a­­deseori neprielnice, ale verii și toamnei acestui an au oferit numeroase exemple pozitive pentru felul cum oamenii de pe ogoare — și nu numai a­­ceștia — au înțeles să-și adu­că contribuția la eforturile ge­nerale de preîntîmpinare și li­chidare a urmărilor secetei, la grăbirea recoltatului. In contextul acestor reali­tăți, conferind noi perspecti­ve și funcțiuni avutului ob­ștesc, apare cu atît mai con­damnabil gestul unora — pu­țini, dar socialmente pericu­loși — de a atenta la valorile proprii acestui avut, diminu­­îndu-1 prin furtișaguri,­­ dela­pidări și abuzuri, irosindu-1 prin neglijență și nepăsare. Cercetînd situația infracțio­nală pe județ, constatăm că în numeroase cazuri avutul ob­ștesc este lezat ca urmare a unei insuficiente preocupări din partea unor cadre de con­ducere privind exercitarea unor controale periodice, sis­tematice, eficiente. Analiza cauzelor privind infracțiu­nile comise în dauna a­­vutului obștesc relevă, între altele și faptul că uneori, în pofida legii, gestiuni tante sunt încredințate impor­unor elemente care au la activul lor antecedente penale sau sunt re­­cidiviști. Cronicile judiciare ale ziarului nostru au relatat, la timpul lor, numeroase ca­zuri concrete care au dus, în­­tr-un fel sau altul, la păgubi­­rea avutului obștesc, încercînd totodată să determine cauzele nemijlocite ale infracțiunilor. Deși semnalam, într-un trecut nu prea îndepărtat, unele as­pecte negative de la Autobaza MIHAI BÎNDEA (Continuare în pagina a II-a) CENTRAJ .M- E Gavril Vatamaniuc, șofer la sectorul I.M.T.F. Rădăuți, a parcurs cu mașina pe care lucrează circa 315.000 km. echivalenți, cu o singură repara­ție capitală. In momentul de față el lucrează la gura de exploatare Havriș, secto­rul Voivodeasa al I. F. Rădăuți Foto : D. VINTILA Viața Defecțiunile diminuează randamentul mecanismelor din pădure economica Nu mai constituie pentru nimeni o noutate prezența me­canismelor în exploatările fo­restiere, nici chiar în cele mai îndepărtate locuri. Codri li­niștiți, culmi și văi izolate, cunoscute pînă nu de mult doar de pădurari, sunt traver­sate de drumuri forestiere pe care circulă autoremorci, găz­duiesc cablurile întinse ale fu­­nicularelor, primesc cu fami­liaritate zgomotul motoarelor. Cu alte cuvinte, tehnica mo­dernă și-a extins aria și la pă­dure,­­ devenind o prezență obișnuită. Distribuirea utilajului în întreprinderile forestiere s-a făcut, ținînd seamă de specifi­cul activității, la mari distan­țe. Fiecare unitate și-a răspîn­­dit mecanismele în parchetele ce au fost date în producție, în anul forestier 1969, acolo unde prezența lor a fost mai solici­tată. Două dintre funicularele Ciucaș existente la I.F. Broș­­teni au fost amplasate la Dră­­goiasa, iar trei la Muncelu. La I.F. Vatra Dornei, un fu­nicular Mîneciu și unul Ciucaș se află la sectorul Neagra, alte două Ciucaș sunt la Dornișoa­­ra, în direcția opusă primelor. Situația aceasta poate fi întîl­­nită peste tot. E caracteristică. La fel se petrec lucrurile și cu tractoarele, și cu instalațiile ușoare de corhănit, nemaivor­­bind de ferăstraiele mecanice. Răspîndirea utilajelor la dis­tanțe apreciabile presupune existența unei majore preocu­pări pentru întreținerea lor și remedierea defecțiunilor, un resort de reparații bine orga­nizat, capabil să intervină cu bune rezultate și operativ ori de câte ori este nevoie. La Făl­ticeni, de exemplu, la unul din cele mai îndepărtate sectoare de exploatare, la Suha, s-a construit un atelier de repara­ții. Investiția a fost minimă. Acolo au fost duse mașini de strictă necesitate, Intre altele — un strung, un aparat de su­dură etc. Atelierul remediază nu numai defecțiunile surve­nite la utilajele din sector, ci și la cele din împrejurimi. Sunt evitate astfel numeroase deplasări inutile tocmai pînă la Fălticeni, sînt eliminate zi­lele în care utilajele n-ar fi produs nimic E o soluție eficientă. Despre utilitatea ei s-a vorbit mult la început și se părea că are șan­sa să capete extindere. In multe întreprinderi însă, nu s-a trecut dincolo de... entu­ziasm. Peste tot unde am fost — I.F. Vatra Dornei, I.F. Broș­­teni și I.F. Rădăuți — ni s-a spus că pentru înlăturarea de­fecțiunilor există ateliere mo­bile. Iar pentru situații mai grave se aduc utilajele la se­diul întreprinderii, unde se află, de obicei, atelierele me­canice. Să vedem însă cum „circulă“ atelierele mobile. întrebat dacă atelierul pe pneuri acoperă solicitările, șeful serviciului mecanizare de la I.F. Rădăuți, tovarășul Constantin Nichita, ne-a spus că cele mai frecvente apeluri sunt la tractoare. Aceasta pen­tru că, în lipsa cărăușilor, u­­tilajele sunt deosebit de solici­tate. In rest, lucrurile merg fără probleme deosebite. Ate­lierul și cei trei oameni ai săi — maistrul mecanic Gheorghe Țugui, șoferul Ștefan Cotoț și Nicolae Buliga — fac eforturi să răspundă solicitărilor. In ordinea anunțării. In ziua de 9 octombrie a.c., atelierul era plecat la Nisipitul, pentru „a pune pe picioare“ un tractor ce urma să fie trimis în repa­rații capitale. Intre timp, de la sectorul 1 Voivodeasa a so­sit vestea că la un alt tractor s-a rupt un cablu. Ceea ce înseamnă că, la Voivodeasa, atelierul urma să meargă a doua zi, iar tractorul să aștep­te cel puțin o zi. Intr-altă ordine, a urgențe­lor dintre urgențe, se răspun­de solicitărilor la Vatra Dor­nei. In fiecare dimineață se hotărăște, ținînd seama de complexitatea deficiențelor a­­nunțate, încotro pleacă atelie­rele mobile. Cînd este vorba de lucruri mai grave, se depla­sează utilajul respectiv la în­treprindere, la atelierul me­canic. Dacă posibilitățile de acope­rire a cerințelor sunt, evident, limitate, rămîne ca multe din defecțiuni să fie remediate pe loc, de către oameni ce mînu­­iesc utilajele. Uneori așa se și întîmplă. Valerian Dumitraș, funicularistul de la parcela Tamău, sectorul de exploatare Neagra, își repară instalația singur, ajutat numai de revi­zor. Așa a procedat și la 15 MARIA FLOREA (Continuare în pagina a II-a) în acest număr. Stimulator al inițiativei și gîndirii creatoare In pag. 3 ü CIVICE TRIBUNA în pag. 3 ln pag. 2 > RÁ ' Situația principalelor lucrări agricole în C.A.P. pînă ieri seară Unitatea Recoltat cartofi CU Recoltat porumb Oni Semănat grîu u­p Adîncata Hănțești Arbore Baia Iaslovuț Milișăuți Bălcăuți Neg­oști na Bilca Bogdanești Boroaia Bosanci Botoșana Comănești Bun­ești Calafindești Șerbăuți Cașvana Ciprian Porumbescu Bălăceanu Ilișești Șosea Băișești Dărmănești Măriței Dolhasca Probota Dolhești Dornești Drăgoești Berchișești Drăgușeni Dumbrăveni Fîntînele Forăști Manolea Frătăuții Noi Costișa Frătăuții Vechi Măneuți Gălănești Grămești Grănicești Iacobești Horodniceni Rotopănești Horodnicu de Jos 99.2 100.0 88.4 97.5 96.8 99.1 100,0 98.6 97.1 100,0 90.4 100,0 89.5 95.9 100,0 100,0 91.3 93.3 85.5 95.3 96.9 100,0 100,0 83.5 95.6 100,0 100,0 100,0 100,0 96.3 97.8 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 98.8 96.4 92.7 95.6 100,0 100,0 99.0 100,0 100,0 35.7 36.5 65.2 93.2 100,0 64.5 70.9 54.4 18.0 95.0 71.6 60.0 32.1 100,0 96.9 28.0 0,0 25.9 30.7 54.3 52.1 88.4 100,0 80.3 100,0 92.7 87.6 23.4 56.2 97.9 97.6 88.9 100,0 100,0 58.6 87.5 93.0 92.5 77.7 94.0 98.3 98.3 61.3 46.1 52.0 95.0 96.1 68.4 100,0 77.5 90.8 100,0 100,0 98.5 100,0 100,0 86.6 57.6 71.3 100,0 100,0 95.0 79.6 95.9 86.2 94.0 100,0 100,0 100,0 96.6 100,0 100,0 100,0 75.3 80,0 54.3 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 70,0 100,0 100,0 100,0 97,8 100,0 100,0 95,5 100,0 100,0 91,2 Recoltat cartofi­i/« Recoltat porumb p/„ Semănat grîuo/« Horodnicu de Sus Liteni Rotunda Roșcani Marginea Moara Liteni Baineț Vășcăuți Pătrăuți Pîrtești de Jos Preutești Hîrtop Rădășeni Satu Mare Siminicea Stroești Zaharești Todirești Costîna Udești Chilișeni Reuseni Fîntîna Mare Ciumulești Valea Moldovei Verești Vicovu de Jos Vicovu de Sus Volovăț Pleșești Valea Glodului Zamostea Zvoriștea Șerbanești Ipotești Ș­cheia Mihoveni Sf. Ilie Salcea Plopeni Prelipca Mitocu Dragomirnei Burdujeni Poeni Salea Șiret Rădăuți Fălticeni 99.1 100,0 100,0 100,0 98.8 100,0 »9,3 85,5 90.4 98.3 64.8 100,0 100,0 100,0 98.1 100,0 100,0 95.8 87.7 72.7 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 98,0 98.5 88.6 98.5 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 99.3 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 94.3 97.5 100,0 19.6 100,0 96.4 81.9 12.7 94.7 50,0 26.8 51.6 100,0 67.0 81.3 100,0 100,0 95.4 100,0 42.8 17.0 34.7 100,0 100,0 100,0 91.4 70.6 94.1 82.8 100,0 80,0 81.8 22.7 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 98.3 91.1 100,0 97.7 100,0 88.8 90,0 100,0 0,0 87.2 80,7 100,0 83.3 100,0 100,0 87.5 100,0 97.0 87.1 46.6 100,0 100,0 68.3 100,0 100,0 100,0 82,0 100,0 97.7 95.0 90,0 100,0 96.6 100,0 98.8 100,0 100,0 100,0 100,0 77.3 87.5 87.6 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 96.6 100,0 100,0 45.0 100,0 75.4 100,0 Anul XXIII 6494 4 pagini 30 bani REDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚIA: Suceava, str. Tipografiei nr. 1 ; telefoane : redactor șef - 2766 ; redactor șef-adjunct - 3198 ; secreta­riatul de redacție - 2692 ; industrie, viață de partid - 2765 ; agrară, informații - 2764 ; cultură, admi­nistrație - 3195; construcție de stat, scrisori și co­respondenți - 3096; vineri 1 noiembrie 1968 150 de ani de la înființarea primelor cursuri de inginerie în limba română Mesajul adresat de tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU, secretar general al C.C. al P.C.R., președintele Consiliului de Stat, corpului profesoral și studenților din institutele de învățămînt tehnic superior din București Stimați tovarăși. Aniversarea unui secol și ju­mătate de la înființarea, în București, a primelor cursuri de inginerie în limba română, îmi oferă plăcutul prilej de a aduce corpului didactic, între­gului tineret din învățămintul superior tehnic, salutul cald al Comitetului Central al Par­tidului Comunist Român, al Consiliului de Stat și al gu­vernului Republicii Socialiste România. Inaugurarea, cu 150 de ani în urmă, a cursurilor de ingi­nerie inițiate de Gheorghe La­­zăr, eminent om de cultură și înflăcărat patriot, a reprezentat un eveniment remarcabil în istoria învățămîntului, științei și culturii noastre. In decursul existenței sale, Școala tehnică superioară din București format zeci și zeci de promo­n­ții de ingineri. Din rîndul lor s-au ridicat memorabile figuri de savanți și profesori care făcînd parte din pleiada inte­lectualilor înaintați, au jucat un rol de seamă în propășirea materială și spirituală a na­țiunii române, în anii socialismului, ca expresie elocventă a grijii par­­­tidului nostru pentru dezvol­tarea învățămîntului, pentru ridicarea nivelului de cultură al poporului, Școala tehnică superioară din București — cea mai importantă sursă de formare a cadrelor tehnice in­ginerești în toate ramurile e­­conomiei naționale — a cu­noscut o puternică dezvoltare. Pentru învățământul tehnic superior, socialismul a însem­nat o creștere considerabilă a numărului de institute și fa­cultăți, de studenți și cadre didactice, o îmbunătățire per­manentă a condițiilor de stu­diu și de viață ale tineretului studios. Doresc, și cu acest prilej, să exprim înalta apreciere pe care partidul și statul nostru o acordă activității rodnice, de­votare a corpului profesoral care își îndeplinește îndatori­rile de onoare ce-i revin, adu­­cînd o contribuție deosebit de valoroasă la formarea celui mai ales și mai prețios pro­dus al societății noastre, omul temeinic și multilateral pregă­tit — constructor al socialis­mului. Temeiuri de îndreptă­țită satisfacție ne dau tinerele vlăstare ale intelectualității tehnice, întreaga noastră stu­­dențime care se pregătește cu răspundere pentru a purta mîine, spre noi culmi, cuceri­rile gîndirii și creației științi­fice și tehnice contemporane, pentru a participa cu dăruire de sine la soluționarea proble­melor complexe pe care le ri­dică opera de desăvîrșire a construcției socialiste. Sărbătoarea de azi consti­tuie un prilej de a cinsti tra­dițiile înaintate ale învăță­­mîntului tehnic superior din România, de a omagia actul patriotic care a pus temeliile lui și de a reliefa marile lui succese de azi. Cu sentimentul mîndriei de a fi continuatorii operei unor iluștri înaintași, dumneavoastră toți — profe­sori din toate generațiile studenți — aveți înalta îndu­și zorire de a ridica pe noi trep­te tradițiile luminoase ale Șco­lii tehnice românești, pentru a răspunde încrederii și dra­gostei ce vi le poartă întregul popor, pentru a contribui mai direct, cu mai mare eficiență, la înălțarea mărețului edificiu al României socialiste. Mulțumindu-vă pentru invi­tația pe care mi-ați adresat-o de a lua parte la această săr­bătoare, vă adresez urări de noi și mari succese, vă doresc multă sănătate, fericire realizări însemnate in activi­si­tatea dumneavoastră închina­tă propășirii patriei noastre socialiste. Ședința festivă din Capitală Festivitățile consacrate îm­plinirii a 150 de ani de la în­ființarea în București a pri­melor cursuri de inginerie în limba română au început joi dimineața printr-o ședință festivă organizată în Sala Pa­latului Republicii Socialiste România. Au participat membri ai C.C. al P.C.R., ai Consiliului de Stat și ai guvernului, aca­demicieni și știință, cadre alți oameni de didactice uni­versitare din București și din celelalte centre cu învățămînt tehnic superior, cercetători științifici, specialiști din între­prinderi, studenți. Adunarea a fost deschisă de prof. dr. docent George Bălă­­nescu, rectorul Institutului politehnic din București, care a salutat pe oaspeții prezenți la festivitate. Primit cu vii aplauze a luat cuvîntul tovarășul Dumitru Popa, membru supleant al Co­mitetului Executiv al C. C. al P.C.R., prim - secretar al Co­mitetului Municipal București al P.C.R., care a dat citire me­sajului adresat de tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al C.C. al P.C.R., pre­ședintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste Româ­nia, corpului profesoral și studenților din institutele de învățămînt tehnic superior din București. Au luat apoi cuvîntul prof. emerit Constantin Dinculescu, membru corespondent al Aca­demiei, acad. Ștefan Bălan, ministrul învățămîntului, prof. univ. Alexandru Popescu, prof. emerit Constantin Iones­­cu - Bujor și Ion Amăriuței, vicepreședinte al Uniunii Aso­ciației studenților din Româ­nia, care au evocat aspecte din istoria învățămîntului tehnic superior românesc. S-a dat apoi citire saluturi­lor adresate corpului profeso­ral și studenților din institu­tele de învățămînt tehnic su­perior din Capitală, din partea centrelor universitare cu învă­țămînt tehnic superior: Bucu­rești, Iași, Timișoara, Cluj, Brașov, Craiova, Galați, Pe­­troșeni, Tg. Mureș și Ploiești. In încheierea adunării, ca­drele didactice și studenții in­stitutelor de învățămînt teh­nic din Capitală au adresat o scrisoare Comitetului Central al Partidului Comunist Ro­mân, tovarășului Nicolae Ceaușescu personal, prin care își exprimă adeziunea deplină la înțeleaptă și clarvăzătoarea politică a Partidului Comunist Român, politică de înaltă principialitate, menită să asi­gure progresul neîncetat și un puternic prestigiu națiunii noastre. Profund emoționați — se spune printre altele în telegramă — de cuvintele cal­de cuprinse în mesajul dum­­neavoastră, cuvinte de înaltă și aleasă prețuire, dascăli și studenți, mărturisim hotărârea fermă de a continua și îmbo­găți glorioasele tradiții ale înaintașilor, de a munci cu entuziasm și devotament pen­tru pregătirea temeinică a zeci de mii de ingineri, mi­siune de mare răspundere și de hotărîtoare importanță pentru ridicarea pe noi culmi a tehnicii și științei în patria noastră socialistă. După-amiază, în localul In­stitutului Politehnic a avut­ loc festivitatea dezvelirii unei plăci comemorative care mar­chează diferitele etape de dez­voltare a învățămîntului teh­nic superior bucureștean de-a lungul unui secol și jumătate. La dezvelirea plăcii come­morative, dr. docent George Bălănescu, membru corespon­dent al Academiei, rectorul Institutului Politehnic din București, a rostit un cuvint inaugural. A urmat apoi deschiderea expoziției documentare „Dez­voltarea învățămîntului tehnic superior românesc“, amenajată în holurile Institutului. (Agerpres) CAMPANIA AGRICOLA DE TOAMNĂ Recoltatul, transportul și desfăcatul porumbului impun intensificarea ritmului de lucru Sunt multe unități agricole în care recoltatul cartofilor și însămînțările au fost încheia­te. In aceste condiții recolta­tul, transportul la aici și des­­făcatul porumbului au devenit lucrări ln ordinea zilei. O bună parte din cooperativele agri­cole din județ au și pus în glugi tot porumbul. Totuși, rit­mul de lucru este scăzut, mai ales la transportat și desfăcut. Iată cîteva instantanee sur­prinse ieri : Rădășeni, orele 11,30. Pe o tarla a brigăzii lui Luca Do­­minte. Doi oameni încarcă o căruță cu cartofi. Alții opt dis­cută. Două atelaje pline stau: Ii întrebăm pe conductori de ce nu pleacă. Ni se răspunde că se așteaptă unii pe alții să meargă împreună, spre a se a­­juta la descărcat Conductorul Nicolae Tulbure umblă cu ate­lajul gol pe urmele secretaru­lui comitetului comunal de partid, pe motiv că „are să lămurească o problemă cu el“. Brigadierul ne spune că recol­tatul porumbului e ca și în­cheiat, dar mai are mult de cărat și desfăcat. Totuși, ate­lajele erau lăsate să piardă timpul. E adevărat, sunt brigăzi îna­intate cu lucrările, în special cele din Lămășeni, unde con­statăm și mulți oameni la des­făcut, iar mijloacele de trans­port lucrează intens. Unele sunt însă rămase în urmă : cele conduse de Gheorghe Rotărița și Gheorghe Amariei, la care se impun măsuri de impulsio­nare, de mai bună coordonare a muncii. Ne interesăm unde este inginerul. „Nimeni nu l-a văzut astăzi pe tovarășul San­du Alexa“ — ne răspund pre­ședintele, vicepreședintele, se­cretarul comitetului comunal de partid, șeful secției de me­canizare și cîțiva brigadieri. „Nu conlucrează cu noi, vine cînd vrea, dispare cînd nici nu te aștepți, desconsideră cadre­le de conducere ale cooperati­vei, le jignește și le demobili­zează în muncă. Dacă ar fi fost de acord cu noi să transportăm zilnic cartofii la marginea tar­lalelor și să-i cîntărim, eram mult mai avansați cu lucrări­le, inclusiv cu recoltatul po­rumbului și desfăcatul“. Oricît l-am căutat pe ing. Alexa, nu l-am putut găsi. Poate că-1 găsesc tovarășii de la direcția agricolă­­ Rotopănești, orele 13.20. Președintele Constantin Chi­­riac se află la sediu. Așteaptă să sosească 5 mașini de la Autobaza T. A. Fălticeni: „în­suși tovarășul director Florea, de la D.R.T.A. Suceava, ne-a promis aseară că vom avea 5 autocamioane. Dar iată că nu le avem, cei 20 de încărcători au pierdut vremea in zadar. DUMITRU TURȚA (Continuare în pagina a II-a) Complex de depozitare a cartofilor La Stațiunea experimentală agricolă din Suceava s-a termi­nat de construit cel mai mare complex de depozitare a cartofi­lor din Moldova. El cuprinde două clădiri cu o capacitate de de­pozitare de 1.000 tone, hale de depozitare, o sală de 600 m.p. desti­nată farorizării cartofilor înainte de plantare. Complexul este în­zestrat cu instalații moderne de încălzire, ventilație, grup sanitar pentru lucrători. Prin darea în folosință a acestui complex se creează posi­bilitatea îmbinării tehnologiei depozitării cartofilor cu munca de selecționare - cercetare. Stațiunea experimentală agricolă din Suceava, care este și centru pentru producția de semințe elită selecționate de cartofi, are condiții materiale incit poate să-și extindă sfera de cercetare și ameliorare a cartofilor și să livreze unităților agricole din țară cantități sporite de cartofi din soiurile cele mai valoroase.

Next