Zori Noi, noiembrie 1968 (Anul 21, nr. 6494-6519)
1968-11-01 / nr. 6494
> Proletari din toate țările, uniți-văl Organ al Comitetului județean Suceava al P.C.R. și al Consiliului popular județean provizoriu Avorul OBȘTESC Nu în puține cazuri sîntem contemporanii unor relatări neobișnuite, ale unor acte de veritabil eroism săvîrșite adeseori sub auspiciile semnificative ale anonimatului, atestînd maturitatea și spiritul de abnegație al autorilor lor pentru apărarea și conservarea valorilor avutului obștesc. Atunci cînd, cu cîtva timp în urmă, flăcările amenințau stivele de cherestea și halele Combinatului forestier de la Fălticeni, muncitorii din toate întreprinderile orașului și din satele din apropiere, avînd în frunte pe comuniști, s-au ridicat toți ca unul, salvînd de la distrugere avuții ale poporului care erau, în ultimă instanță, și avuțiile lor. Tineri și bătrîni, veniți la fața locului în ceasuri de cumpănă, dînd dovadă de un înalt spirit de patriotism și conștiință civică, au confirmat, cu măreție și simplitate calmă, că noțiunea de avut obștesc este o noțiune organic legată de viața lor cotidiană. Zilnic sîntem martorii succeselor obținute de oamenii muncii din diverse sectoare de activitate din cuprinsul județului nostru în îndeplinirea și depășirea cifrelor de plan la toți indicatorii, în realizarea de economii prețul de cost prin organizararea științifică a producției, folosirea judicioasă a forței de muncă și a utilajelor, valorificarea superioară a materiei prime, înlăturarea timpilor neproductivi. Sunt notabile, în acest sens, rezultatele obținute de întreprinderea minieră Vatra Dornei, Industria cărnii Suceava, C.C.H. Suceava, Autobaza Cîmpulung Moldovenesc ș.a. Prin atitudinea superioară față de muncă și înțelegerea finalității ei — eficiența economică — colectivele acestor unități contribuie cu succes la sporirea cantitativă și calitativă a avutului obștesc, anticipează cu echivalențele unor certitudini progresul continuu al construcției noastre socialiste. Condițiile meteorologice, adeseori neprielnice, ale verii și toamnei acestui an au oferit numeroase exemple pozitive pentru felul cum oamenii de pe ogoare — și nu numai aceștia — au înțeles să-și aducă contribuția la eforturile generale de preîntîmpinare și lichidare a urmărilor secetei, la grăbirea recoltatului. In contextul acestor realități, conferind noi perspective și funcțiuni avutului obștesc, apare cu atît mai condamnabil gestul unora — puțini, dar socialmente periculoși — de a atenta la valorile proprii acestui avut, diminuîndu-1 prin furtișaguri, delapidări și abuzuri, irosindu-1 prin neglijență și nepăsare. Cercetînd situația infracțională pe județ, constatăm că în numeroase cazuri avutul obștesc este lezat ca urmare a unei insuficiente preocupări din partea unor cadre de conducere privind exercitarea unor controale periodice, sistematice, eficiente. Analiza cauzelor privind infracțiunile comise în dauna avutului obștesc relevă, între altele și faptul că uneori, în pofida legii, gestiuni tante sunt încredințate imporunor elemente care au la activul lor antecedente penale sau sunt recidiviști. Cronicile judiciare ale ziarului nostru au relatat, la timpul lor, numeroase cazuri concrete care au dus, într-un fel sau altul, la păgubirea avutului obștesc, încercînd totodată să determine cauzele nemijlocite ale infracțiunilor. Deși semnalam, într-un trecut nu prea îndepărtat, unele aspecte negative de la Autobaza MIHAI BÎNDEA (Continuare în pagina a II-a) CENTRAJ .M- E Gavril Vatamaniuc, șofer la sectorul I.M.T.F. Rădăuți, a parcurs cu mașina pe care lucrează circa 315.000 km. echivalenți, cu o singură reparație capitală. In momentul de față el lucrează la gura de exploatare Havriș, sectorul Voivodeasa al I. F. Rădăuți Foto : D. VINTILA Viața Defecțiunile diminuează randamentul mecanismelor din pădure economica Nu mai constituie pentru nimeni o noutate prezența mecanismelor în exploatările forestiere, nici chiar în cele mai îndepărtate locuri. Codri liniștiți, culmi și văi izolate, cunoscute pînă nu de mult doar de pădurari, sunt traversate de drumuri forestiere pe care circulă autoremorci, găzduiesc cablurile întinse ale funicularelor, primesc cu familiaritate zgomotul motoarelor. Cu alte cuvinte, tehnica modernă și-a extins aria și la pădure, devenind o prezență obișnuită. Distribuirea utilajului în întreprinderile forestiere s-a făcut, ținînd seamă de specificul activității, la mari distanțe. Fiecare unitate și-a răspîndit mecanismele în parchetele ce au fost date în producție, în anul forestier 1969, acolo unde prezența lor a fost mai solicitată. Două dintre funicularele Ciucaș existente la I.F. Broșteni au fost amplasate la Drăgoiasa, iar trei la Muncelu. La I.F. Vatra Dornei, un funicular Mîneciu și unul Ciucaș se află la sectorul Neagra, alte două Ciucaș sunt la Dornișoara, în direcția opusă primelor. Situația aceasta poate fi întîlnită peste tot. E caracteristică. La fel se petrec lucrurile și cu tractoarele, și cu instalațiile ușoare de corhănit, nemaivorbind de ferăstraiele mecanice. Răspîndirea utilajelor la distanțe apreciabile presupune existența unei majore preocupări pentru întreținerea lor și remedierea defecțiunilor, un resort de reparații bine organizat, capabil să intervină cu bune rezultate și operativ ori de câte ori este nevoie. La Fălticeni, de exemplu, la unul din cele mai îndepărtate sectoare de exploatare, la Suha, s-a construit un atelier de reparații. Investiția a fost minimă. Acolo au fost duse mașini de strictă necesitate, Intre altele — un strung, un aparat de sudură etc. Atelierul remediază nu numai defecțiunile survenite la utilajele din sector, ci și la cele din împrejurimi. Sunt evitate astfel numeroase deplasări inutile tocmai pînă la Fălticeni, sînt eliminate zilele în care utilajele n-ar fi produs nimic E o soluție eficientă. Despre utilitatea ei s-a vorbit mult la început și se părea că are șansa să capete extindere. In multe întreprinderi însă, nu s-a trecut dincolo de... entuziasm. Peste tot unde am fost — I.F. Vatra Dornei, I.F. Broșteni și I.F. Rădăuți — ni s-a spus că pentru înlăturarea defecțiunilor există ateliere mobile. Iar pentru situații mai grave se aduc utilajele la sediul întreprinderii, unde se află, de obicei, atelierele mecanice. Să vedem însă cum „circulă“ atelierele mobile. întrebat dacă atelierul pe pneuri acoperă solicitările, șeful serviciului mecanizare de la I.F. Rădăuți, tovarășul Constantin Nichita, ne-a spus că cele mai frecvente apeluri sunt la tractoare. Aceasta pentru că, în lipsa cărăușilor, utilajele sunt deosebit de solicitate. In rest, lucrurile merg fără probleme deosebite. Atelierul și cei trei oameni ai săi — maistrul mecanic Gheorghe Țugui, șoferul Ștefan Cotoț și Nicolae Buliga — fac eforturi să răspundă solicitărilor. In ordinea anunțării. In ziua de 9 octombrie a.c., atelierul era plecat la Nisipitul, pentru „a pune pe picioare“ un tractor ce urma să fie trimis în reparații capitale. Intre timp, de la sectorul 1 Voivodeasa a sosit vestea că la un alt tractor s-a rupt un cablu. Ceea ce înseamnă că, la Voivodeasa, atelierul urma să meargă a doua zi, iar tractorul să aștepte cel puțin o zi. Intr-altă ordine, a urgențelor dintre urgențe, se răspunde solicitărilor la Vatra Dornei. In fiecare dimineață se hotărăște, ținînd seama de complexitatea deficiențelor anunțate, încotro pleacă atelierele mobile. Cînd este vorba de lucruri mai grave, se deplasează utilajul respectiv la întreprindere, la atelierul mecanic. Dacă posibilitățile de acoperire a cerințelor sunt, evident, limitate, rămîne ca multe din defecțiuni să fie remediate pe loc, de către oameni ce mînuiesc utilajele. Uneori așa se și întîmplă. Valerian Dumitraș, funicularistul de la parcela Tamău, sectorul de exploatare Neagra, își repară instalația singur, ajutat numai de revizor. Așa a procedat și la 15 MARIA FLOREA (Continuare în pagina a II-a) în acest număr. Stimulator al inițiativei și gîndirii creatoare In pag. 3 ü CIVICE TRIBUNA în pag. 3 ln pag. 2 > RÁ ' Situația principalelor lucrări agricole în C.A.P. pînă ieri seară Unitatea Recoltat cartofi CU Recoltat porumb Oni Semănat grîu up Adîncata Hănțești Arbore Baia Iaslovuț Milișăuți Bălcăuți Negoști na Bilca Bogdanești Boroaia Bosanci Botoșana Comănești Bunești Calafindești Șerbăuți Cașvana Ciprian Porumbescu Bălăceanu Ilișești Șosea Băișești Dărmănești Măriței Dolhasca Probota Dolhești Dornești Drăgoești Berchișești Drăgușeni Dumbrăveni Fîntînele Forăști Manolea Frătăuții Noi Costișa Frătăuții Vechi Măneuți Gălănești Grămești Grănicești Iacobești Horodniceni Rotopănești Horodnicu de Jos 99.2 100.0 88.4 97.5 96.8 99.1 100,0 98.6 97.1 100,0 90.4 100,0 89.5 95.9 100,0 100,0 91.3 93.3 85.5 95.3 96.9 100,0 100,0 83.5 95.6 100,0 100,0 100,0 100,0 96.3 97.8 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 98.8 96.4 92.7 95.6 100,0 100,0 99.0 100,0 100,0 35.7 36.5 65.2 93.2 100,0 64.5 70.9 54.4 18.0 95.0 71.6 60.0 32.1 100,0 96.9 28.0 0,0 25.9 30.7 54.3 52.1 88.4 100,0 80.3 100,0 92.7 87.6 23.4 56.2 97.9 97.6 88.9 100,0 100,0 58.6 87.5 93.0 92.5 77.7 94.0 98.3 98.3 61.3 46.1 52.0 95.0 96.1 68.4 100,0 77.5 90.8 100,0 100,0 98.5 100,0 100,0 86.6 57.6 71.3 100,0 100,0 95.0 79.6 95.9 86.2 94.0 100,0 100,0 100,0 96.6 100,0 100,0 100,0 75.3 80,0 54.3 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 70,0 100,0 100,0 100,0 97,8 100,0 100,0 95,5 100,0 100,0 91,2 Recoltat cartofii/« Recoltat porumb p/„ Semănat grîuo/« Horodnicu de Sus Liteni Rotunda Roșcani Marginea Moara Liteni Baineț Vășcăuți Pătrăuți Pîrtești de Jos Preutești Hîrtop Rădășeni Satu Mare Siminicea Stroești Zaharești Todirești Costîna Udești Chilișeni Reuseni Fîntîna Mare Ciumulești Valea Moldovei Verești Vicovu de Jos Vicovu de Sus Volovăț Pleșești Valea Glodului Zamostea Zvoriștea Șerbanești Ipotești Șcheia Mihoveni Sf. Ilie Salcea Plopeni Prelipca Mitocu Dragomirnei Burdujeni Poeni Salea Șiret Rădăuți Fălticeni 99.1 100,0 100,0 100,0 98.8 100,0 »9,3 85,5 90.4 98.3 64.8 100,0 100,0 100,0 98.1 100,0 100,0 95.8 87.7 72.7 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 98,0 98.5 88.6 98.5 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 99.3 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 94.3 97.5 100,0 19.6 100,0 96.4 81.9 12.7 94.7 50,0 26.8 51.6 100,0 67.0 81.3 100,0 100,0 95.4 100,0 42.8 17.0 34.7 100,0 100,0 100,0 91.4 70.6 94.1 82.8 100,0 80,0 81.8 22.7 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 98.3 91.1 100,0 97.7 100,0 88.8 90,0 100,0 0,0 87.2 80,7 100,0 83.3 100,0 100,0 87.5 100,0 97.0 87.1 46.6 100,0 100,0 68.3 100,0 100,0 100,0 82,0 100,0 97.7 95.0 90,0 100,0 96.6 100,0 98.8 100,0 100,0 100,0 100,0 77.3 87.5 87.6 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 96.6 100,0 100,0 45.0 100,0 75.4 100,0 Anul XXIII 6494 4 pagini 30 bani REDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚIA: Suceava, str. Tipografiei nr. 1 ; telefoane : redactor șef - 2766 ; redactor șef-adjunct - 3198 ; secretariatul de redacție - 2692 ; industrie, viață de partid - 2765 ; agrară, informații - 2764 ; cultură, administrație - 3195; construcție de stat, scrisori și corespondenți - 3096; vineri 1 noiembrie 1968 150 de ani de la înființarea primelor cursuri de inginerie în limba română Mesajul adresat de tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU, secretar general al C.C. al P.C.R., președintele Consiliului de Stat, corpului profesoral și studenților din institutele de învățămînt tehnic superior din București Stimați tovarăși. Aniversarea unui secol și jumătate de la înființarea, în București, a primelor cursuri de inginerie în limba română, îmi oferă plăcutul prilej de a aduce corpului didactic, întregului tineret din învățămintul superior tehnic, salutul cald al Comitetului Central al Partidului Comunist Român, al Consiliului de Stat și al guvernului Republicii Socialiste România. Inaugurarea, cu 150 de ani în urmă, a cursurilor de inginerie inițiate de Gheorghe Lazăr, eminent om de cultură și înflăcărat patriot, a reprezentat un eveniment remarcabil în istoria învățămîntului, științei și culturii noastre. In decursul existenței sale, Școala tehnică superioară din București format zeci și zeci de promonții de ingineri. Din rîndul lor s-au ridicat memorabile figuri de savanți și profesori care făcînd parte din pleiada intelectualilor înaintați, au jucat un rol de seamă în propășirea materială și spirituală a națiunii române, în anii socialismului, ca expresie elocventă a grijii partidului nostru pentru dezvoltarea învățămîntului, pentru ridicarea nivelului de cultură al poporului, Școala tehnică superioară din București — cea mai importantă sursă de formare a cadrelor tehnice inginerești în toate ramurile economiei naționale — a cunoscut o puternică dezvoltare. Pentru învățământul tehnic superior, socialismul a însemnat o creștere considerabilă a numărului de institute și facultăți, de studenți și cadre didactice, o îmbunătățire permanentă a condițiilor de studiu și de viață ale tineretului studios. Doresc, și cu acest prilej, să exprim înalta apreciere pe care partidul și statul nostru o acordă activității rodnice, devotare a corpului profesoral care își îndeplinește îndatoririle de onoare ce-i revin, aducînd o contribuție deosebit de valoroasă la formarea celui mai ales și mai prețios produs al societății noastre, omul temeinic și multilateral pregătit — constructor al socialismului. Temeiuri de îndreptățită satisfacție ne dau tinerele vlăstare ale intelectualității tehnice, întreaga noastră studențime care se pregătește cu răspundere pentru a purta mîine, spre noi culmi, cuceririle gîndirii și creației științifice și tehnice contemporane, pentru a participa cu dăruire de sine la soluționarea problemelor complexe pe care le ridică opera de desăvîrșire a construcției socialiste. Sărbătoarea de azi constituie un prilej de a cinsti tradițiile înaintate ale învățămîntului tehnic superior din România, de a omagia actul patriotic care a pus temeliile lui și de a reliefa marile lui succese de azi. Cu sentimentul mîndriei de a fi continuatorii operei unor iluștri înaintași, dumneavoastră toți — profesori din toate generațiile studenți — aveți înalta înduși zorire de a ridica pe noi trepte tradițiile luminoase ale Școlii tehnice românești, pentru a răspunde încrederii și dragostei ce vi le poartă întregul popor, pentru a contribui mai direct, cu mai mare eficiență, la înălțarea mărețului edificiu al României socialiste. Mulțumindu-vă pentru invitația pe care mi-ați adresat-o de a lua parte la această sărbătoare, vă adresez urări de noi și mari succese, vă doresc multă sănătate, fericire realizări însemnate in activisitatea dumneavoastră închinată propășirii patriei noastre socialiste. Ședința festivă din Capitală Festivitățile consacrate împlinirii a 150 de ani de la înființarea în București a primelor cursuri de inginerie în limba română au început joi dimineața printr-o ședință festivă organizată în Sala Palatului Republicii Socialiste România. Au participat membri ai C.C. al P.C.R., ai Consiliului de Stat și ai guvernului, academicieni și știință, cadre alți oameni de didactice universitare din București și din celelalte centre cu învățămînt tehnic superior, cercetători științifici, specialiști din întreprinderi, studenți. Adunarea a fost deschisă de prof. dr. docent George Bălănescu, rectorul Institutului politehnic din București, care a salutat pe oaspeții prezenți la festivitate. Primit cu vii aplauze a luat cuvîntul tovarășul Dumitru Popa, membru supleant al Comitetului Executiv al C. C. al P.C.R., prim - secretar al Comitetului Municipal București al P.C.R., care a dat citire mesajului adresat de tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al C.C. al P.C.R., președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, corpului profesoral și studenților din institutele de învățămînt tehnic superior din București. Au luat apoi cuvîntul prof. emerit Constantin Dinculescu, membru corespondent al Academiei, acad. Ștefan Bălan, ministrul învățămîntului, prof. univ. Alexandru Popescu, prof. emerit Constantin Ionescu - Bujor și Ion Amăriuței, vicepreședinte al Uniunii Asociației studenților din România, care au evocat aspecte din istoria învățămîntului tehnic superior românesc. S-a dat apoi citire saluturilor adresate corpului profesoral și studenților din institutele de învățămînt tehnic superior din Capitală, din partea centrelor universitare cu învățămînt tehnic superior: București, Iași, Timișoara, Cluj, Brașov, Craiova, Galați, Petroșeni, Tg. Mureș și Ploiești. In încheierea adunării, cadrele didactice și studenții institutelor de învățămînt tehnic din Capitală au adresat o scrisoare Comitetului Central al Partidului Comunist Român, tovarășului Nicolae Ceaușescu personal, prin care își exprimă adeziunea deplină la înțeleaptă și clarvăzătoarea politică a Partidului Comunist Român, politică de înaltă principialitate, menită să asigure progresul neîncetat și un puternic prestigiu națiunii noastre. Profund emoționați — se spune printre altele în telegramă — de cuvintele calde cuprinse în mesajul dumneavoastră, cuvinte de înaltă și aleasă prețuire, dascăli și studenți, mărturisim hotărârea fermă de a continua și îmbogăți glorioasele tradiții ale înaintașilor, de a munci cu entuziasm și devotament pentru pregătirea temeinică a zeci de mii de ingineri, misiune de mare răspundere și de hotărîtoare importanță pentru ridicarea pe noi culmi a tehnicii și științei în patria noastră socialistă. După-amiază, în localul Institutului Politehnic a avut loc festivitatea dezvelirii unei plăci comemorative care marchează diferitele etape de dezvoltare a învățămîntului tehnic superior bucureștean de-a lungul unui secol și jumătate. La dezvelirea plăcii comemorative, dr. docent George Bălănescu, membru corespondent al Academiei, rectorul Institutului Politehnic din București, a rostit un cuvint inaugural. A urmat apoi deschiderea expoziției documentare „Dezvoltarea învățămîntului tehnic superior românesc“, amenajată în holurile Institutului. (Agerpres) CAMPANIA AGRICOLA DE TOAMNĂ Recoltatul, transportul și desfăcatul porumbului impun intensificarea ritmului de lucru Sunt multe unități agricole în care recoltatul cartofilor și însămînțările au fost încheiate. In aceste condiții recoltatul, transportul la aici și desfăcatul porumbului au devenit lucrări ln ordinea zilei. O bună parte din cooperativele agricole din județ au și pus în glugi tot porumbul. Totuși, ritmul de lucru este scăzut, mai ales la transportat și desfăcut. Iată cîteva instantanee surprinse ieri : Rădășeni, orele 11,30. Pe o tarla a brigăzii lui Luca Dominte. Doi oameni încarcă o căruță cu cartofi. Alții opt discută. Două atelaje pline stau: Ii întrebăm pe conductori de ce nu pleacă. Ni se răspunde că se așteaptă unii pe alții să meargă împreună, spre a se ajuta la descărcat Conductorul Nicolae Tulbure umblă cu atelajul gol pe urmele secretarului comitetului comunal de partid, pe motiv că „are să lămurească o problemă cu el“. Brigadierul ne spune că recoltatul porumbului e ca și încheiat, dar mai are mult de cărat și desfăcat. Totuși, atelajele erau lăsate să piardă timpul. E adevărat, sunt brigăzi înaintate cu lucrările, în special cele din Lămășeni, unde constatăm și mulți oameni la desfăcut, iar mijloacele de transport lucrează intens. Unele sunt însă rămase în urmă : cele conduse de Gheorghe Rotărița și Gheorghe Amariei, la care se impun măsuri de impulsionare, de mai bună coordonare a muncii. Ne interesăm unde este inginerul. „Nimeni nu l-a văzut astăzi pe tovarășul Sandu Alexa“ — ne răspund președintele, vicepreședintele, secretarul comitetului comunal de partid, șeful secției de mecanizare și cîțiva brigadieri. „Nu conlucrează cu noi, vine cînd vrea, dispare cînd nici nu te aștepți, desconsideră cadrele de conducere ale cooperativei, le jignește și le demobilizează în muncă. Dacă ar fi fost de acord cu noi să transportăm zilnic cartofii la marginea tarlalelor și să-i cîntărim, eram mult mai avansați cu lucrările, inclusiv cu recoltatul porumbului și desfăcatul“. Oricît l-am căutat pe ing. Alexa, nu l-am putut găsi. Poate că-1 găsesc tovarășii de la direcția agricolă Rotopănești, orele 13.20. Președintele Constantin Chiriac se află la sediu. Așteaptă să sosească 5 mașini de la Autobaza T. A. Fălticeni: „însuși tovarășul director Florea, de la D.R.T.A. Suceava, ne-a promis aseară că vom avea 5 autocamioane. Dar iată că nu le avem, cei 20 de încărcători au pierdut vremea in zadar. DUMITRU TURȚA (Continuare în pagina a II-a) Complex de depozitare a cartofilor La Stațiunea experimentală agricolă din Suceava s-a terminat de construit cel mai mare complex de depozitare a cartofilor din Moldova. El cuprinde două clădiri cu o capacitate de depozitare de 1.000 tone, hale de depozitare, o sală de 600 m.p. destinată farorizării cartofilor înainte de plantare. Complexul este înzestrat cu instalații moderne de încălzire, ventilație, grup sanitar pentru lucrători. Prin darea în folosință a acestui complex se creează posibilitatea îmbinării tehnologiei depozitării cartofilor cu munca de selecționare - cercetare. Stațiunea experimentală agricolă din Suceava, care este și centru pentru producția de semințe elită selecționate de cartofi, are condiții materiale incit poate să-și extindă sfera de cercetare și ameliorare a cartofilor și să livreze unităților agricole din țară cantități sporite de cartofi din soiurile cele mai valoroase.