Zori Noi, februarie 1969 (Anul 22, nr. 6572-6595)
1969-02-01 / nr. 6572
V V V JL Organ al Comitetului județean Suceava al P.C.R. ți al Consiliului popular județean provizoriu MARTIE Sub semnul unei entuziaste și avîntate activități creatoare OAMENII MUNCII DE PE CUPRINSUL JUDEȚULUI INTIMPINĂ ALEGERILE DE LA 2 MARTIE Agenda Expuneri La căminul cultural din Dolhasca, în fața a 450 de spectatori, Napoleon Sireteanu, directorul căminului cultural, a făcut o expunere despre largul democratism al orînduirii noastre socialiste, despre succesele înregistrate de poporul român in anii puterii populare. Expunerea a fost ascultată cu deosebit interes de către cei prezenți în sală. Expuneri pe această temă au avut loc și în alte localități ale județului. Expoziție de carte La librăria „Ciprian Porumbescu“ din Suceava s-a deschis expoziția de carte cuprinzînd lucrări de literatură politică („Adunarea generală — forul superior al organizației de bază“, „Probleme actuale ale politicii Partidului Comunist Român“ ș.a.), economică („Conducerea și munca colectivă“ și „Geografia agriculturii României“), alte numeroase volume și broșuri care popularizează politica științifică, marxistleninistă a partidului nostru, continua perfecționare a vieții sociale, succesele obținute în dezvoltarea multilaterală a României socialiste. Programe susținute de artiști amatori Artiștii amatori ai Casei de cultură din Siret au prezentat la Negostina montajul literar-muzical „Votăm ai mers spre viitor“. țării Ansamblul coral — care a interpretat cîntece despre partid și patrie, — soliștii vocali și instrumentiști, recitatorii au fost aplaudați în repetate rînduri de cei peste 200 de țărani cooperatori prezenți în sală. In perioada care urmează, Casa de cultură din Siret va mai prezenta asemenea programe artistice și în alte sate. i 1948 1968 Anul trecut, în județul Suceava s-a extras de 28 de ori mai mult minereu decît în 1948. In același an, s-au obținut peste plan: • 11.000 tone de minereu mangan marfă • 11.600 tone de barită ? Candidați ai Frontului Unității Socialiste Distinse calități Cu tehnicianul miner Gheorghe Burda am stat de vorbă într-un moment de răgaz. Aflasem că fusese propus deputat comunal în circumscripția electorală nr. 30 Ostra. I-am cerut părerea, lui și altora, asupra temeiurilor ce au stat la baza acestei propuneri. Am aflat, astfel, că Gheorghe Burda lucrează de mai bine de 14 ani în sectorul minier. In 1964 a fost promovat ca maistru miner gradul II, fiind decorat, în același an, ca o recunoaștere a meritelor sale, cu Ordinul Muncii cl. a IlI-a. Dar nu e vorba numai despre aceasta. E și un bun mobilizator al maselor și un harnic gospodar, îmbinând munca profesională cu sarcinile obștești, a inițiat o serie de acțiuni soldate cu amenajarea unei scene pentru spectacole, a unui teren de volei și a unei popicarii. La blocurile coloniei miniere Ostra, unde locuiește, a contribuit la înfrumusețarea locului prin amenajări de spații verzi, împodobirea balcoanelor cu flori și printr-un spor de exigență pe linia curățeniei. Mai are o pasiune, pe care a evidențiat-o în două cuvinte : cultul familiei, concretizată prin atenție, dragoste, răspundere. Propunîndu-i candidat, alegătorii circumscripției electorale nr. 30 Ostra s-au gîndit, firește, la toate aceste calități, la încrederea de care se bucură în rîndul cetățenilor. M. DORNEANU Stimă, încredere Maistrul Nicolae Cimpeanu este cunoscut fie colectivul din care face parte, de la Întreprinderea mecanică din Suceava, de cițiva ani de zile. Ca șef al brigăzii a III-a de mașini - unelte, el și-a cîștigat stima colegilor pentru dăruirea față de muncă, pentru calitățile sale profesionale și morale. Personalitatea lui poate fi conturata prin cîteva elemente : de ani de zile se menține fruntaș in întrecerea socialistă, fapt pentru care a primit distincții , se preocupă neobosit de însușirea tehnicii noi. Deplina înțelegere a rolului social al colectivului în mijlocul căruia lucrează, apropierea sufletească dintre maistru și muncitori stau la baza succeselor pe care le obține brigada pe care o conduce. La sfârșitul anului 1966 — primul an de cînd lucrează în această întreprindere — brigada lui s-a situat pe un loc de frunte la întrecere. Anul următor, pe la 5 decembrie, avea planul anual îndeplinit, iar în 1968 s-a menținut în rîndul fruntașilor. Despre toate acestea, tovarășii de muncă, cetățenii din circumscripția electorală județeană nr. 11, în care a fost propus candidat, au vorbit cu mîndrie și satisfacție. Iar candidatul a promis să le răsplătească prin fapte încrederea ce i-au acordat-o. C. UNGUREANU de la întreprinderea mecanică Suceava VIGOARE ȘI SINTEZE M-am oprit la Bosanci într-o zi cu ger ascuțit, prăbușit peste livezi și cîmpii. E bine să contempli într-o astfel de zi fumul hornurilor și să visezi o sobă. Sau batem niște vin fierbinte, în căni smălțuite, fiert cu scorțișoară. Exista un asemenea vin la restaurantul din comună. Mai existau acolo și cîțiva bătrîni, cu mustăți brumate, pe care-i adunase la un loc zăpada scîrțîitoare de pe uliți. — Era unu Bosancu — zicea primul bătrîn, cu privirile învăluite în aburi — pier pe vremea lui Ștefan. — Asta era cu mult înainte, s-a contrazis al doilea. Pe vremea lui Ștefan, ai lui Bosanci erau plăieși... — Așa spune povestea, a întărit al treilea. Ai noștri erau oamenii Sucevei... La Bosanci sînt foarte multe povești, încît mă gîndeam c-ar fi necesară mai curînd prezența folcloristului decît a unui reporter. Pentru reporter se afla aici doar un punct de pornire, o deschidere de orizont. „Ai noștri erau oamenii Sucevei“. Venisem și plecasem din Bosanci într-un autobuz Înțesat de lume. Bosîncenii se întorceau sau plecau spre Suceava. Cei mai mulți erau bărbați tineri care lucrau la cele două combinate, pe șantierele de construcție, în alte întreprinderi. Comuna trimite zanne spre întreprinderile sucevene aproape 700 de muncitori. Poate un fel de plăieși contemporani ai cetății de azi. Și fiecare dintre bărbații aceia tineri care umpleau autobuzul ar fi fost îndreptățit să afirme : „Sîntem oameni ai Sucevei“. ★ Comună puternică și mare, Bosancii numără 6018 locuitori. — Nu garantez că cifra mai corespunde, ezitase Viorel Polonic, președintele consiliului popular. Asta-i cifra de ieri. Pentru precizie, ar trebui să verificați la casa de naștere. Despre comuna aceasta puternică și mare, așternută pe dealuri domoale, s-a vorbit întotdeauna mult. Uneori, într-un trecut mai îndepărtat, chiar lucruri de-a dreptul fantastice. Cele de odinioară au prins a fi uitate, iar comuna a dobîndit un nou renume. Iată, chiar în momentul cînd scriu aceste rînduri, un prieten îmi spune: „ Dacă vrei să-ți completezi documentarea, mergi la cinematograful „Modern“. Ai să-i vezi acolo, într-o secvență a jurnalului, pe bosînceni și pe Neculai Blîndu. La un sfat gospodăresc. Pe bosînceni și pe președintele cooperativei agricole i-am văzut, nu o dată, la fața locului, în anii din urmă. I-am văzut mai cu seamă în dialogul lor continuu și dinamic cu natura. Iscusința și hărnicia bosîncenilor s-au concretizat în statornicirea unor parametri ai belșugului, necunoscuți pînă acum în istoria comunei. Dacă ar fi să ne oprim numai la ultimii 4 ani, se poate afirma că la Bosanci aproape totul s-a dublat. Fondul de bază al cooperativei agricole a crescut de la 4 milioane, ci era în 1964, la 9 milioane. Valoarea animalelor de producție s-a dublat și ea de la 800.000 lei la 1.600.000. La fel valoarea construcțiilor, de la 2 milioane la 4 milioane și jumătate. Cifrele acestea rotunde și revelatoare semnifică bilanțul unor anotimpuri bogate și active. E cuprins în ele efortul global de autodepășire și mai cu seamă un spor al gîndirii. Vorbind despre ele într-o secvență de jurnal cinematografic, chipul de gospodar așezat al lui Neculai Blîndu se lumina, desigur, de o intensă strălucire interioară. Mi-amintesc de apriga și în GEORGE SIDOROVICI (Continuare în pagina a Il-a) ITINERAR CONTEMPORAN BOSANCI Sensul unic al energiilor: DEPĂȘIREA PLANULUI DE PRODUCȚIE PE ANUL 1969 întreprinderea metalurgică de industrie locală Rădăuți Chemarea la întrecere lansată de C.I.L. Suceava a constituit un prilej pentru evaluarea rezervelor interne existente în întreprindere, pe baza cărora colectivul de muncă de la I.M.I.L. Rădăuți și-a exprimat hotărîrea de a depăși planul de producție pe anul 1969 după cum urmează : • 600.000 lei la producția globală ; • 400.000 lei la producția marfă vîndută și încasată. Sporul de producție planificat se va obține, în principal, pe seama creșterii productivității muncii. Acest indicator va spori prin i — mecanizarea unor faze de lucru la sectoarele lemn și metal . — la secțiile mobilă, bunuri de larg consum, mobilă bucătărie se va trece la organizarea lucrului în acord individual sau în formații mici, alcătuite din 2—3 oameni; — continuarea elaborării normelor științifice, și aplicarea lor in producție. • 400.000 lei economii suplimentare la prețul de cost; • 500.000 lei beneficii peste plan; • Vor fi asimilate și introduse în fabricație 15 sortimente, dintre care 5 destinate pieței mondiale; • Prin reducerea consumurilor specifice de lemn și metal se vor economisi : Adunarea generală a salariaților, analizînd resursele existente în întreprindere și afirmîndu-și hotărîrea de a munci cu eficiență sporită pentru deplina valorificare a acestora s-a angajat ca, în acest an, să obțină : • Depășirea cu 400.000 lei a volumului producției industriale planificate, prin creșterea productivității muncii, lărgirea gamei de sortimente, ex— 15 tone profile diferite, — 10 tone tablă neagră, — 20 m.c. plăci aglomerate din lemn (PAL), — 25 m.c. cherestea de diverse esențe, tinderea activității de prestări servicii la sate. • Reducerea consumurilor specifice la materialele de bază și economisirea a : — 10 m.c. cherestea brad ; — 12 m.c. cherestea fag ; — 5 tone metal. • Beneficii suplimentare în valoare de 50.000 lei, prin reducerea corespunzătoare a cheltuielilor de producție, întreprinderea de industrie locală din Fălticeni I A » Anul XXIII a 6572 pagini 30 bani REDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚIA : Suceava, str. Tipografiei nr. 1 ; telefoane : redactor șef - 2766 ; redactor șef - adjunct - 3198 ; secretariatul de redacție - 2692 ; industrie, viață de partid - 2765 ; cultură, informații - 2764 ; agrară, administrație - 3195 ; construcție de stat, scrisori și corespondenți - 3096; sîmbătă 1 februarie 1969 » 1 iHHHH Interior la Combinatul de celuloză și hîrtie din Suceava, secția confecții saci Elemente trainice pentru fundamentarea perspectivei Elementele concrete ale cadrului ce delimitează sarcinile de plan pe anul în curs — la Direcția de sistematizare, arhitectură și proiectarea construcțiilor Suceava — decurg în mod firesc din realizarea și depășirea indicatorilor anului precedent, se sprijină pe îmbunătățirea acestora și pe o temeinică asigurare a bazei materiale, dublată de experiența mereu mai complexă acumulată în munca de proiectare. Astfel circumscrisă, sarcina de a asigura cu documentații materializarea fondurilor de investiții alocate, în timpul planificat și la un nivel calitativ superior, s-a bucurat — la adunarea colectivului de lucru al instituției pentru dezbaterea profilului și cuantumului producției din 1969 — de o judicioasă și deplină fundamentare. Succesele se cunosc: în 1968 volumul de zat reprezintă proiectare realio creștere cu peste 15 la sută față de planul de proiectare; pe 1967 , producția globală e depășită cu 7, iar cea de marfă cu 5 procente ; numărul planificat al orelor de proiectare a fost și el sporit cu aproape 4000*3 ore, printr-un însemnat plus de productivitate ; ca urmare, beneficiile au înregistrat circa 600.000 lei peste plan. Intre înfăptuiri, totalizînd 380 de proiecte predate, se înscriu, la loc de cinste 7 tipuri de locuințe cu confort diferențiat, sistematizări pentru 5 comune, ansambluri de locuințe, dernizări de drumuri și mopoduri, studii topo pentru canalizări și alimentări cu apă, nenumărate clădiri cu caracter social - cultural. Este o imagine concludentă a rodniciei preocupărilor întregului colectiv, a efortului comun depus de personalul instituției, o confirmare a efectului salutar pe care l-au avut măsurile tehnico - organizatorice aplicate la nivelul comitetului, de direcție și al serviciilor direct legate, de munca de proiectare. Asemenea rezultate au ereat, neîndoios, premise propice îndeplinirii și depășirii sarcinilor pe anul în curs. Acestea conțin, cum e și normal, cerințe sporite atît sub raport cantitativ, cit și sub aspectul calității , cu aproape 7 la sută mai multe ore medii convenționale, creșteri substanțiale la valoarea producției de marfă, la globale și a cotei productivitatea muncii pe salariat și pe proiectant, îmbunătățirea ratei rentabilității. Defalcarea pînă la planșetă a sarcinilor astfel înscrise în plan, — dominanta referatului prezentat adunării de către ing. Emil Dorneanu, directorul D.S.A.P.C. — a fost însoțită de o analiză deschisă, în spirit critic și autocritic, a defecțiunilor ce s-au mai manifestat uneori în munca atelierelor. Vorbitorii (printre care ing. A. Olaru, ing. I. Bessler, economistul Șt. Anuța și ing. Gh. Semiani) s-au referit la faptul că folosirea completă a timpului de lucru, disciplina în muncă nu sunt încă probleme pe deplin rezolvate. S-a scos în evidență că nu există sudură suficientă între colectivele de proiectare, că acestea nu conlucrează corespunzător, la nivelul impus de complexitatea lucrărilor, ceea ce influențează negativ indicatorii de calitate. Unii șefi de ateliere nu-și îndeplinesc cu destulă exigență atribuțiile pe linia încărcării optime a capacității de proiectare, a coordonării activității pentru realizarea ritmică a obiectivelor de plan și acordă o asistență încă insuficientă în rezolvarea proiectelor de nivel complex, ridicat Supraaglomerarea grupei de devize, îndeosebi a biroului de ediție, la sfîrșitul perioadelor își are rădăcini în neeșalonarea, nu totdeauna justificată, a eforturilor pe parcurs. Faptul că aceste neajunsuri se cunosc cu garanție că ele pot fi —și că vor fi — înlăturate, pentru consolidarea eficienței economice a unității. Reperele mobilizatorului plan pe care sunt chemați să-l înfăptuiască proiectanții suceveni converg spre sensurile majore ale preocupărilor pentru continua și multilaterala dezvoltare a județului. Construcțiile industriale însumează 11.1 la sută din totalul orelor de proiectare, iar dotările social - culturale, care se bucură de o deosebită atenție, alte 19.1 procente. Ansamblurile de locuințe Zamca, Rădăuți, Cîmpulung, Gura Humorului, Broșteni, Ostra, Fălticeni, Dornișoara, împreună cu o serie de locuințe proprietate personală, solicită circa 100.000 ore ȘTEFAN STROE (Continuare în pagina II-a) In cartierul Arini Foto : D. VINTILA In acest număr DIALOG în pag. 2 In llliliiUÜIUIIIIÜi 1 comună descinde un „inspector" î n pag. mmmillllllliiiiill...Mini TM...mu....Ill...IIIIIIIIIIIIIIIIM .......... 1