Zori Noi, februarie 1969 (Anul 22, nr. 6572-6595)

1969-02-01 / nr. 6572

V V V JL Organ al Comitetului județean Suceava al P.C.R. ți al Consiliului popular județean provizoriu MARTIE Sub semnul unei entuziaste și avîntate activități creatoare OAMENII MUNCII DE PE CUPRINSUL JUDEȚULUI INTIMPINĂ ALEGE­RILE D­E L­A 2 MARTIE Agenda Expuneri La căminul cultural din Dolhasca, în fața a 450 de spectatori, Napo­leon Sireteanu, directo­rul căminului cultural, a făcut o expunere des­pre largul democratism al orînduirii noastre so­cialiste, despre succesele înregistrate de poporul român in anii puterii populare. Expunerea a fost ascultată cu deose­bit interes de către cei prezenți în sală. Expuneri pe această temă au avut loc și în alte localități ale jude­țului. Expoziție de carte La librăria „Ciprian Porumbescu“ din Sucea­va s-a deschis expozi­ția de carte cuprinzînd lucrări de literatură po­litică („Adunarea gene­rală — forul superior al organizației de bază“, „Probleme actuale ale politicii Partidului Co­munist Român“ ș.a.), e­­conomică („Conducerea și munca colectivă“ și „Geografia agriculturii României“), alte nume­roase volume și broșuri care popularizează poli­tica științifică, marxist­­leninistă a partidului nostru, continua perfec­ționare a vieții sociale, succesele obținute în dezvoltarea multilatera­lă a României socialiste. Programe susținute de artiști amatori Artiștii amatori ai Ca­sei de cultură din Siret au prezentat la Negosti­­na montajul literar-mu­­zical „Votăm ai mers spre viitor“. țării An­samblul coral — care a interpretat cîntece des­pre partid și patrie, — soliștii vocali și instru­mentiști, recitatorii au fost aplaudați în repeta­te rînduri de cei peste 200 de țărani coopera­tori prezenți în sală. In perioada care ur­mează, Casa de cultură din Siret va mai prezen­ta asemenea programe artistice și în alte sate. i 1948 19­6­8 Anul trecut, în județul Suceava s-a extras de 28 de ori mai mult mine­reu decît în 1948. In același an, s-au obținut peste plan: • 11.000 tone de minereu mangan marfă • 11.600 tone de barită ? Candidați ai Frontului Unității Socialiste Distinse calități Cu tehnicianul miner Gheorghe Burda am stat de vorbă într-un moment de răgaz. Aflasem că fu­sese propus deputat comunal în circumscripția electorală nr. 30 Ostra. I-am cerut părerea, lui și altora, asupra temeiurilor ce au stat la baza acestei propuneri. Am aflat, astfel, că Gheorghe Burda lucrează de mai bine de 14 ani în sectorul minier. In 1964 a fost promovat ca maistru miner gradul II, fiind decorat, în același an, ca o recunoaștere a meritelor sale, cu Ordinul Muncii cl. a IlI-a. Dar nu e vorba numai despre aceasta. E și un bun mobilizator al maselor și un harnic gospodar, îmbinând munca profesională cu sarcinile obștești, a inițiat o serie de acțiuni soldate cu amenajarea unei scene pentru spectacole, a unui teren de volei și a unei po­picarii. La blocurile coloniei miniere Ostra, unde locuiește, a contribuit la înfrumusețarea locului prin a­­menajări de spații verzi, împodo­birea balcoanelor cu flori și prin­­tr-un spor de exigență pe linia curățeniei. Mai are o pasiune, pe care a e­­vidențiat-o în două cuvinte : cul­tul familiei, concretizată prin a­­tenție, dragoste, răspundere. Propunîndu-i candidat, alegătorii circumscripției electorale nr. 30 Ostra s-au gîndit, firește, la toate aceste calități, la încrederea de care se bucură în rîndul cetățeni­lor. M. DORNEANU Stimă, încredere Maistrul Nicolae Cimpeanu este cunoscut fie colectivul din care face parte, de la Întreprinderea mecanică din Suceava, de cițiva ani de zile. Ca șef al brigăzii a III-a de mașini - unelte, el și-a cîștigat stima colegilor pentru dă­ruirea față de muncă, pentru ca­litățile sale profesionale și mora­le. Personalitatea lui poate fi con­­turata prin cîteva elemente : de ani de zile se menține fruntaș in întrecerea socialistă, fapt pentru care a primit distincții , se preo­cupă neobosit de însușirea tehni­cii noi. Deplina înțelegere a rolu­lui social al colectivului în mijlo­cul căruia lucrează, apropierea su­fletească dintre maistru și mun­citori stau la baza succeselor pe care le obține brigada pe care o conduce. La sfârșitul anului 1966 — primul an de cînd lucrează în a­­ceastă întreprindere — brigada lui s-a situat pe un loc de frunte la întrecere. Anul următor, pe la 5 decembrie, avea planul anual în­deplinit, iar în 1968 s-a menținut în rîndul fruntașilor. Despre toate acestea, tovarășii de muncă, cetățenii din circum­scripția electorală județeană nr. 11, în care a fost propus candidat, au vorbit cu mîndrie și satisfac­ție. Iar candidatul a promis să le răsplătească prin fapte încrederea ce i-au acordat-o. C. UNGUREANU de la întreprinderea mecanică Suceava VIGOARE ȘI SINTEZE M-am oprit la Bosanci într-o zi cu ger ascuțit, prăbușit pes­te livezi și cîmpii. E bine să contempli într-o astfel de zi fumul hornurilor și să visezi o sobă. Sau batem niște vin fierbinte, în căni smălțuite, fiert cu scorțișoară. Exista un asemenea vin la restaurantul din comună. Mai existau acolo și cîțiva bătrîni, cu mustăți brumate, pe care-i adunase la un loc zăpada scîrțîitoare de pe uliți. — Era unu Bosancu — zicea primul bătrîn, cu privirile în­văluite în aburi — pier pe vremea lui Ștefan. — Asta era cu mult înainte, s-a contrazis al doilea. Pe vre­mea lui Ștefan, ai lui Bosanci erau plăieși... — Așa spune povestea, a în­tărit al­ treilea. Ai noștri erau oamenii Sucevei... La Bosanci sînt foarte multe povești, încît mă gîndeam c-ar fi necesară mai curînd prezen­ța folcloristului decît a unui reporter. Pentru reporter se afla aici doar un punct de por­nire, o deschidere de orizont. „Ai noștri erau oamenii Su­cevei“. Venisem și plecasem din Bosanci într-un autobuz Înțe­sat de lume. Bosîncenii se în­torceau sau plecau spre Su­ceava. Cei mai mulți erau băr­bați tineri care lucrau la cele două combinate, pe șantierele de construcție, în alte între­prinderi. Comuna trimite za­nne spre întreprinderile suce­vene aproape 700 de munci­tori. Poate un fel de plăieși contemporani ai cetății de azi. Și fiecare dintre bărbații aceia tineri care umpleau autobuzul ar fi fost îndreptățit să afir­me : „Sîntem oameni ai Sucevei“. ★ Comună puternică și mare, Bosancii numără 6018 locuitori. — Nu garantez că cifra mai corespunde, ezitase Viorel Po­lonic, președintele consiliului popular. Asta-i cifra de ieri. Pentru precizie, ar trebui să verificați la casa de naștere. Despre comuna aceasta pu­ternică și mare, așternută pe dealuri domoale, s-a vorbit întotdeauna mult. Uneori, în­­tr-un trecut mai îndepărtat, chiar lucruri de-a dreptul fan­tastice. Cele de odinioară au prins a fi uitate, iar comuna a dobîndit un nou renume. Iată, chiar în momentul cînd scriu aceste rînduri, un prie­ten îmi spune: „ Dacă vrei să-ți completezi documentarea, mergi la cine­matograful „Modern“. Ai să-i vezi acolo, într-o secvență a jurnalului, pe bosînceni și pe Neculai Blîndu. La un sfat gos­podăresc. Pe bosînceni și pe președin­tele cooperativei agricole i-am văzut, nu o dată, la fața locului, în anii din urmă. I-am văzut mai cu seamă în dialogul lor continuu și dinamic cu natura. Iscusința și hărnicia bosîn­­cenilor s-au concretizat în sta­tornicirea unor parametri ai belșugului, necunoscuți pînă a­­cum în istoria comunei. Dacă­ ar fi să ne oprim numai la ultimii 4 ani, se poate afirma că la Bosanci aproape totul s-a dublat. Fondul de bază al cooperativei agricole a crescut de la 4 milioane, ci­ era în 1964, la 9 milioane. Valoarea animalelor de producție s-a dublat și ea de la 800.000 lei la 1.600.000. La fel valoarea con­strucțiilor, de la 2 milioane la 4 milioane și jumătate. Cifrele acestea rotunde și re­velatoare semnifică bilanțul unor anotimpuri bogate și acti­ve. E cuprins în ele efortul global de autodepășire și mai cu seamă un spor al gîndirii. Vorbind despre ele într-o sec­vență de jurnal cinematogra­fic, chipul de gospodar așezat al lui Neculai Blîndu se lumi­na, desigur, de o intensă stră­lucire interioară. Mi-amintesc de apriga și în­ GEORGE SIDOROVICI (Continuare în pagina a Il-a) ITINERAR CONTEMPORAN BOSANCI Sensul unic al energiilor: DEPĂȘIREA PLANULUI DE PRODUCȚIE PE ANUL 1969 întreprinderea metalurgică de industrie locală Rădăuți Chemarea la întrecere lan­sată de C.I.L. Suceava a con­stituit un prilej pentru evalu­area rezervelor interne exis­tente în întreprindere, pe baza cărora colectivul de muncă de la I.M.I.L. Rădăuți și-a expri­mat hotărîrea de a depăși pla­nul de producție pe anul 1969 după cum urmează : • 600.000 lei la producția globală ; • 400.000 lei la producția marfă vîndută și încasată. Sporul de producție planificat se va obține, în principal, pe seama creșterii productivității muncii. Acest indicator va spori prin i — mecanizarea unor faze de lucru la sectoarele lemn și metal . — la secțiile mobilă, bunuri de larg consum, mobilă bu­cătărie se va trece la organiza­rea lucrului în acord indivi­dual sau în formații mici, al­cătuite din 2—3 oameni; — continuarea elaborării normelor științifice, și aplica­rea lor in producție. • 400.000 lei economii supli­mentare la prețul de cost; • 500.000 lei beneficii peste plan; • Vor fi asimilate și intro­duse în fabricație 15 sortimen­te, dintre care 5 destinate pie­ței mondiale; • Prin reducerea consumu­rilor specifice de lemn și me­tal se vor economisi : Adunarea generală a sala­riaților, analizînd resursele e­­xistente în întreprindere și a­­firmîndu-și hotărîrea de a munci cu eficiență sporită pentru deplina valorificare a acestora s-a angajat ca, în a­­cest an, să obțină : • Depășirea cu 400.000 lei a volumului producției indus­triale planificate, prin crește­rea productivității muncii, lăr­girea gamei de sortimente, ex­— 15 tone profile diferite, — 10 tone tablă neagră, — 20 m.c. plăci aglomerate din lemn (PAL), — 25 m.c. cherestea de di­verse esențe, tinderea activității de prestări servicii la sate. • Reducerea consumurilor specifice la materialele de ba­ză și economisirea a : — 10 m.c. cherestea brad ; — 12 m.c. cherestea fag ; — 5 tone metal. • Beneficii suplimentare în valoare de 50.000 lei, prin re­ducerea corespunzătoare a cheltuielilor de producție, întreprinderea de industrie locală din Fălticeni I A » Anul XXIII a 6572 pagini 30 bani REDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚIA : Suceava, str. Tipografiei nr. 1 ; telefoane : redactor șef - 2766 ; redactor șef - adjunct - 3198 ; secreta­riatul de redacție - 2692 ; industrie, viață de partid - 2765 ; cultură, informații - 2764 ; agrară, admi­nistrație - 3195 ; construcție de stat, scrisori și co­respondenți - 3096; sîmbătă 1 februarie 1969 » 1 iHHHH Interior la Combinatul de celuloză și hîrtie din Suceava, secția confecții saci Elemente trainice pentru fundamentarea perspectivei Elemen­tele concrete ale ca­drului ce delimitează sarcinile de plan pe anul în curs — la Direcția de sistematizare, ar­hitectură și proiectarea con­strucțiilor Suceava — decurg în mod firesc din realizarea și depășirea indicatorilor a­­nului precedent, se sprijină pe îmbunătățirea acestora și pe o temeinică asigurare a bazei materiale, dublată de expe­riența mereu mai complexă a­­cumulată în munca de proiec­tare. Astfel circumscrisă, sar­cina de a asigura cu documen­tații materializarea fondurilor de investiții alocate, în timpul planificat și la un nivel cali­tativ superior, s-a bucurat — la adunarea colectivului de lu­cru al instituției pentru dez­baterea profilului și cuantu­mului producției din 1969 — de o judicioasă și deplină fundamentare. Succesele se cunosc: în 1968 volumul de zat reprezintă proiectare reali­o creștere cu peste 15 la sută față de pla­nul de proiectare; pe 1967 , producția globală e depășită cu 7, iar cea de marfă cu 5 procente ; numărul planificat al orelor de proiectare a fost și el sporit cu aproape 40­00*3 ore, printr-un însemnat plus de productivitate ; ca urma­re, beneficiile au înregistrat circa 600.000 lei peste plan. Intre înfăptuiri, totalizînd 380 de proiecte predate, se înscriu, la loc de cinste 7 tipuri de lo­cuințe cu confort diferențiat, sistematizări pentru 5 comune, ansambluri de locuințe, dernizări de drumuri și mo­po­duri, studii topo pentru cana­lizări și alimentări cu apă, ne­numărate clădiri cu caracter social - cultural. Este o ima­gine concludentă a­ rodniciei preocupărilor întregului­­ co­lectiv,­ a efortului comun de­pus de personalul instituției, o confirmare a efectului salu­tar pe care l-au avut măsurile tehnico - organizatorice apli­cate la­ nivelul comitetului,­ de­ direcție și al serviciilor­­ direct legate, de munca de proiecta­re. Asemenea rezultate au ereat, neîndoios, premise pro­pice îndeplinirii și depășirii sarcinilor pe anul în curs. Acestea conțin, cum e și normal, cerințe sporite atît­ sub raport cantitativ, cit și sub aspectul calității , cu a­­proape 7 la sută mai multe ore medii convenționale, creș­teri substanțiale la valoarea producției de marfă, la globale și a cotei productivitatea muncii pe salariat și pe pro­iectant, îmbunătățirea ratei rentabilității. Defalcarea pînă la planșetă a sarcinilor astfel înscrise în plan, — dominanta referatului prezentat adunării de către ing. Emil Dorneanu, directorul D.S.A.P.C. — a fost însoțită de o analiză deschi­să, în spirit critic și autocritic, a defecțiunilor ce s-au mai manifestat uneori în munca a­­telierelor. Vorbitorii (printre care ing. A. Olaru, ing. I. Bessler, economistul Șt. Anu­­ța și ing. Gh. Semiani) s-au re­ferit la faptul că folosirea completă a timpului de lucru, disciplina în muncă nu sunt încă probleme pe deplin re­zolvate. S-a scos în evidență că nu există sudură suficientă între colectivele de proiectare, că acestea nu conlucrează co­respunzător, la nivelul impus de complexitatea lucrărilor, ceea ce influențează negativ indicatorii de calitate. Unii șefi de ateliere nu-și îndepli­nesc cu destulă exigență atri­buțiile pe linia încărcării opti­me a capacității de proiec­­tare, a coordonării activității pentru realizarea ritmică a obiectivelor de plan și acordă o asistență încă insuficientă în rezolvarea proiectelor de ni­vel complex, ridicat Supra­aglomerarea grupei de devize, îndeosebi a biroului de ediție, la sfîrșitul perioadelor își are rădăcini în neeșalonarea, nu totdeauna justificată, a efortu­rilor pe parcurs. Faptul că a­­ceste neajunsuri se cunosc cu garanție că ele pot fi —și că vor fi — înlăturate, pentru consolidarea eficienței econo­mice a unității. Reperele mobilizatorului plan pe care sunt chemați să-l în­făptuiască proiectanții suce­veni converg spre sensurile ma­jore ale preocupărilor pentru continua și multilaterala dez­voltare a județului. Construc­țiile industriale însumează 11.1 la sută din totalul orelor de proiectare, iar dotările so­cial - culturale, care se bucu­ră de o deosebită atenție, alte 19.1 procente. Ansamblurile de locuințe Zamca, Rădăuți, Cîmpulung, Gura Humorului, Broșteni, Ostra, Fălticeni, Dor­­nișoara, împreună cu o serie de locuințe proprietate perso­nală, solicită circa 100.000 ore ȘTEFAN STROE (Continuare în pagina II-a) In cartierul Arini Foto : D. VINTILA In acest număr DIALOG în pag. 2 In llliliiUÜIUIIIIÜi 1 comună descinde un „inspector" î n pag. mmmillllllliiiiill...Mini TM...mu....Ill...IIIIIIIIIIIIIIIIM .......... 1

Next