Zori Noi, martie 1969 (Anul 22, nr. 6596-6621)

1969-03-01 / nr. 6596

Organ al Comitetului județean Suceava al P.C.R. și al Consiliului popular județean provizoriu Cuvîntarea tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU la Adunarea electorală din Capitală STIMAȚI TOVARĂȘI, CETĂȚENI AI REPUBLICII S­OIALISTE ROMÂNIA. Doresc, în primul rînd, să exprim cele mai vii mulțumiri cetățenilor din Circumscripția 1 București, care mi-au acor­dat încrederea lor, propunîn­­du-mă candidat în alegerile de deputați pentru Marea Aduna­re Națională. (Aplauze, urale). Totodată, folosesc acest prilej pentru a adresa calde mulțu­miri oamenilor muncii din în­treaga țară pentru încrederea manifestată față de toți candi­dații Frontului Unității Socia­liste. In aceste manifestări noi vedem o expresie a încrederii întregului popor în Partidul Comunist Român, în politica sa marxist - leninistă, politi­că pe deplin corespunzătoare intereselor vitale ale națiunii noastre socialiste. (Aplauze în­delung repetate). In cursul depuner­ii candida­turilor pentru Marea Adunare Națională și pentru consiliile populare, în cadrul campaniei electorale, au avut loc nenu­mărate întîlniri, adunări și mitinguri la care au partici­pat milioane de cetățeni. Ca­racteristica principală a aces­tor manifestări este dezbaterea deschisă și multilaterală a problemelor dezvoltării patriei noastre, a căilor pentru ridi­carea continuă a nivelului de trai material și cultural al în­tregului popor. (Aplauze pu­ternice). Se poate spune că în­treaga campanie electorală s-a transformat într-o uriașă ma­nifestare a unității poporului nostru în jurul partidului și guvernului, a voinței nestră­mutate a tuturor celor ce muncesc de a înfăptui neabă­tut politica internă și exter­nă a partidului și guvernului. (Aplauze puternice). Criticile aduse muncii unor consilii populare și altor insti­tuții de stat și obștești, pro­punerile făcute cu acest pri­lej, sînt tot atîtea dovezi ale preocupării maselor largi populare de a asigura în­făptuirea fermă a politi­cii partidului. Marea Aduna­re Națională, consiliile popu­lare ce vor fi alese, toa­­ t ,v v.M/rn v\nln J ^ nori iii o! rlii uv; Ul’g'OIlCiV fr/tn Viw yi V au datoria de a studia cu toa­tă atenția problemele ridica­te în dezbaterile publice din cadrul campaniei electorale și de a lua măsurile ce se im­pun pentru soluționarea lor corespunzătoare. Acum, la încheierea campa­niei electorale, putem constata cu satisfacție că ea a prile­juit o largă confruntare de pă­reri asupra tuturor probleme­lor economico - sociale actu­ale ale țării, asupra activită­ții desfășurate pentru traduce­rea în viață a programului de dezvoltare multilaterală a pa­triei. Campania electorală s-a desfășurat sub semnul profun­dului democratism al noii noastre orînduiri, creat pe fundamentul cuceririlor re­voluționare ale oamenilor muncii, al măsurilor adoptate de partid și de stat pentru a­­sigurarea condițiilor necesare participării plenare a maselor populare la conducerea țării. (Aplauze). Democratismul nos­tru socialist își găsește în a­­ceste zile o puternică expre­sie în faptul că oamenii mun­cii dezbat principalele as­pecte ale politicii noastre in­terne și externe care privesc prezentul și viitorul patriei, se consfătuiesc cu candidații Frontului Unității Socialiste, cei cărora la 2 Martie urmea­ză să le dea mandatul de re­prezentanți în organele pute­rii — Marea Adunare Națio­nală și consiliile populare — asupra problemelor gospodări­rii țării, a orașelor și­ comu­nelor, își exprimă liber opinia, voința și aspirațiile. Climatul de intensă activitate socială și politică existent în întreaga țară demonstrează că poporul nostru este cu adevărat liber și stăpîn în patria sa, suveran în exercitarea puterii, că el își hotărăște singur soarta, co­respunzător intereselor sale supreme. (Aplauze îndelung repetate). Aceasta insuflă fie­cărui cetățean, indiferent de categorie socială, profesiune sau naționalitate, convingerea că se poate afirma neîngrădit pe tărîmul vieții sociale, că își poate manifesta nestingherit energia, capacitatea și talentul în slujba patriei, a progresu­lui României pe drumul socia­lismului și comunismului. (A­­plauze puternice, urale). STIMAȚI TOVARĂȘI. Anul acesta se împlinesc 25 de ani de la eliberarea pa­triei noastre de sub jugul fas­cist ; această împrejurare con­feră alegerilor de la 2 Martie 1969 o însemnătate și o sem­nificație deosebită. Aceste a­­legeri prilejuiesc un bogat bi­lanț de realizări, de succese remarcabile obținute de popo­rul român, sub conducerea partidului comunist, pe dru­mul făuririi socialismului, al înfloririi patriei, al bunăstării și fericirii. Cei mai în vîrstă își reamin­tesc în ce situație se găsea țara noastră acum 25 de ani. Subor­donarea față de Germania na­zistă, participarea, alături de forțele hitleriste, la războiul împotriva Uniunii Sovietice, jefuirea bogățiilor țării de către armatele germane aduseseră România la marginea catastro­fei naționale. In acele condiții, dovedindu-se la înălțimea răs­punderii sale revoluționare, naționale, Partidul Comunist Român a acționat cu fermitate în unitate cu forțele muncito­rești, democratice, naționale pentru răsturnarea dictaturii fasciste, ieșirea din războiul antisovietic și alăturarea țării noastre la coaliția antihitleristă în lupta pentru eliberarea de­plină a patriei și zdrobirea de­finitivă a Germaniei fasciste. (Aplauze puternice). Desfășurarea evenimentelor este cunoscută și nu doresc acum să mă opresc asupra lor. Vreau însă să subliniez că fără înfăptuirea actului istoric de la 23 August 1944 România s-ar fi găsit într-o situație greu de imaginat. Consider că îndepli­nesc o îndatorire sfîntă expri­­mînd, și cu acest prilej, recu­noștința întregului nostru po­por față de cei care au luptat pentru eliberarea țării și care nu se mai află astăzi printre noi. (Aplauze puternice). Doresc, de asemenea, să subliniez și acum că poporul nostru dă o înaltă prețuire contribuției hotărîtoare adusă de Uniunea Sovietică, de Ar­mata Roșie, la înfrîngerea fas­cismului și la eliberarea tota­lă a României. (Aplauze pu­ternice). Lupta purtată în co­mun de ostașii români și sovietici a pus bazele prie­teniei de tip nou între popoa­rele noastre. Consider, de asemenea, de datoria mea, să amintesc și de contribuția ostașilor celorlalte țări aliate la zdrobirea fascis­mului. Vreau să subliniez tot­odată importanța luptei eroi­ce duse de toate popoarele co­tropite, în frunte cu partidele comuniste, împotriva hitleris­­mului. Lupta forțelor patrio­tice împotriva ocupanților fas­ciști a avut un rol deosebit în cucerirea victoriei, demons­­trînd încă o dată că nici o forță din lume nu poate înge­­nunchia popoarele hotărîte să-și apere, cu prețul celor mai mari jertfe, libertatea și inde­pendența. (Aplauze îndelung repetate). Am făcut această evocare pentru a pune mai clar în lu­mină profundele schimbări să­­vîrșite­ din cei 25 de ani care au trecut­ de la eliberarea țării. Atît înfăptuirea actului istoric de la 23 August, cît și toate marile transformări de pînă acum în structura societății noastre, in modul de viață al poporului, se datoresc Partidu­lui Comunist Român, care s-a dovedit la înălțimea măreței sa­le misiuni istorice, la înălțimea răspunderii față de națiunea noastră, față de cauza socia­lismului și comunismului. (A­­plauze puternice, urale și ova­ții). DRAGI TOVARĂȘI, In cei patru ani care au tre­cut de la alegerile preceden­te, întreaga energie creatoare a poporului nostru a fost în­dreptată spre îndeplinirea pro­gramului adoptat de Congre­sul al IX-lea al partidului. Re­zultatele obținute în primii trei ani ai cincinalului, și pre­vederile pe 1969 sunt superioa­re planului ; ele dovedesc rea­lismul Directivelor Congresu­lui, dîndu-ne convingerea că cincinalul va fi nu numai rea­lizat, ci și depășit. Ritmul a­­nual de creștere a producției industriale a fost în acești trei ani de peste 12 la sută ;­în chi­mie ritmul a fost de 21 la sută, în construcțiile de mașini de­­ ~ 1 -a* c- ----------Uriri 10 lei suta, m cucrgia vindi­că de 20 la sută, în industria ușoară de 12 la sută. Un ac­cent deosebit s-a pus pe pro­ducția de mașini - unelte, pe electronică și electrotehnică, ramuri pentru care s-au întoc­mit programe speciale conți­­nînd prevederi de dezvoltare cu mult superioare celor cu­prinse în planul cincinal. In ultimii ani au fost adap­tate o serie de măsuri în di­recția organizării mai bune a muncii, folosirii mai raționale a capacităților de producție, reducerii cheltuielilor materia­le de producție, creșterii e­­ficacității economice. Rezulta­tele pozitive obținute în aces­te direcții într-un mare număr de întreprinderi rezervele deosebite evidențiază existente în industria noastră. In domeniul agriculturii, cu toate condițiile climaterice ne­favorabile din 1968, în ultimii trei ani producția a crescut, cu circa 12 la sută, asigurîndu-se în condiții bune aproviziona­rea populației cu produse agro­­alimentare. Merită subliniate rezultatele pozitive obținute de întreprinderile agricole de stat ca urmare a măsurilor de îmbunătățire a organizării ac­tivității lor. Recenta plenară a conducerii uniunilor coope­ratiste a reliefat, de asemenea, progresele obținute în conso­lidarea economică a unui nu­măr tot mai mare de coope­rative agricole de producție. Agricultura noastră socialistă— cooperatistă și de stat — și-a dovedit din plin trăinicia, superioritatea. In acești ani, statul a alocat peste 160 miliarde lei pentru investiții, cea mai mare parte a mijloacelor materiale și fi­nanciare fiind îndreptată spre dezvoltarea bazei tehnico-ma­­teriale a industriei și agricul­turii. In ultimii trei ani au in­trat în producție circa 700 mari capacități industriale, însem­nate sume au fost alocate pen­tru dezvoltarea învățămîntului și cercetării științifice. In a­­celași timp, statul a acordat o atenție sporită construcțiilor de locuințe, spitale, creșe și alte edificii social - culturale. In perioada la care mă re­fer, venitul național a crescut cu circa 8 la sută anual, ceea ce a permis atît alocarea unor sume sporite pentru acumulări — circa 30 la sută din veni­tul național — cît și creșterea continuă a nivelului de trai al celor ce muncesc. După cum se știe, încă în 1967, cu un an mai devreme decât se prevă­zuse, au fost mărite salariile mai mici ; de aceste sporuri au beneficiat peste 1.000.000 de salariați. Pensiile au fost majorate cu circa 30 la sută, iar anul acesta se măresc sa­lariile oamenilor muncii din toate ramurile de activitate. Este adevărat, în același timp, unele prețuri au fost corecta­te în sensul măririi lor; a­­ceste măsuri au fost determi­nate de faptul că activitatea sectoarelor respective era de­ficitară. Paralel, însă, prețurile la o serie de produse au fost reduse. Bilanțul ansamblului măsurilor luate în domeniul nivelului de trai este pozitiv : veniturile reale ale salariaților au crescut cu peste 14 la sută în 1968 față de 1965 ; în ace­eași perioadă veniturile reale ale țărănimii au crescut cu circa 13 la sută. In felul aces­ta, sunt condiții ca prin măsu­rile de majorare a salariilor, în 1970 să se realizeze prevederile­­-•--------------------1 . . • „ 1 TXT 1 »­...4 causui dl J.zv-n­ a­v­u, pr­vire la creșterea nivelului de trai al celor ce muncesc. (A­­plauze puternice). Ținînd sea­ma că salariații cu venituri mai mici și cu copii fac mai greu față cerințelor traiului, Comitetul Executiv a hotărît ca, începînd de la 1 martie a.c., să se sporească alocația pentru copii cu 30 de lei de fiecare copil, pentru salariații care au salarii pînă la 1.300 lei. (Aplau­ze). In acest fel, această cate­gorie a populației va beneficia anual de venituri suplimenta­re de circa 700 milioane lei, (Aplauze puternice). Dezvoltarea impetuoasă a e­­conomiei naționale a asigurat crearea a numeroase noi locuri de muncă, numărul salariaților crescînd cu aproape o jumăta­te de milion. Aceasta a făcut ca și fondul de salarii să spo­rească pe ansamblu cu peste 14 miliarde lei. Ca urmare, fondul de mărfuri desfăcute prin comerțul de stat și coo­peratist a sporit cu 28,8 la sută în 1968 față de 1965. Aceste date sintetice vorbesc elocvent despre consecvența cu care partidul și guvernul înfăptuiesc programul de ridi­care a nivelului de trai mate­rial și spiritual al poporului — țelul suprem al politicii noas­tre, al întregii noastre activi­tăți (Aplauze îndelungate). Desigur, vorbind despre creș­terea nivelului de trai, nu uităm nici un moment că mai sunt numeroase familii de oa­meni ai muncii care au încă venituri mici și care fac cu greu față necesităților vieții. Trebuie să spunem că mai a­­vem încă mult de făcut pentru a asigura un nivel de viață corespunzător pentru toți ce­tățenii patriei noastre. Tocmai de aceea este necesar să ne concentrăm toate eforturile în direcția dezvoltării tot mai ra­pide a economiei naționale și, pe această bază, să creăm con­dițiile necesare sporirii venitu­rilor celor ce muncesc, creș­terii nivelului de trai material și cultural al întregului popor. Vom face totul pentru a reali­za cît mai curînd acest obiec­tiv. (Aplauze puternice, urale și ovații îndelungate). Evidențiind toate marile noastre realizări nu omitem că în activitatea desfășurată în această perioadă au fost și lip­suri. In unele ramuri și sec­toare, în unele întreprinderi și instituții, în munca unor or­gane de partid și de stat per­sistă neajunsuri care se reflec­tă în viața economică, în re­zultatele obținute în producție. Nu peste tot mijloacele mate­riale și financiare sunt folosite rațional și economic. Mai a­­vem capacități de producție neutilizate încă integral. După unele calcule sumare, prin mai buna organizare a producției și a muncii, prin folosirea inte­grală a actualelor și prin alte măsuri capacități tehnice­­organizatorice s-ar putea obți­ne, fără cheltuieli suplimen­tare, un spor de producție de 15 — 20 la sută. Desfășu­rarea ritmică a procesului de producție este influențată, de asemenea, negativ și de lipsu­rile ce se mai manifestă în a­­provizionarea tehnico-materia­­lă a întreprinderilor. Insist în mod deosebit asu­pra acestor deficiențe, pentru că lichidarea lor trebuie să stea în centrul atenției orga­nelor de partid și de stat, a tu­turor colectivelor de oameni ai muncii din întreprinderi. Rezerve îi mai­i avem și in do­­meniul investițiilor ; cu toate reducerile de cost obținute în ultimii doi-trei ani, construim încă scump ; pe alocuri se mai menține tendința spre grando­manie. Este simptomatic în a­­cest sens faptul că și presa și televiziunea ne prezintă mai mult aspectul arhitectonic al construcțiilor, nu latura lor funcțională, nu eficiența econo­mică a investițiilor care de­pinde în primul rînd de do­tarea cu mașini și utilaje, de buna utilizare a tehnicii noi. Nici ritmul executării unor in­vestiții nu este încă mulțumi­tor. Chestiunea realizării la timp și în cele mai bune con­diții a investițiilor trebuie să devină o preocupare majoră, constantă, pentru toate depar­tamentele, pentru toate între­prinderile, pentru toate orga­nele de partid și de stat. Am făcut unele remarci cri­tice în legătură cu anumite as­pecte ale activității noastre e­­conomice cu convingerea că oamenii muncii — stăpînii tu­turor bogățiilor țării — înțe­leg faptul că stă în puterea noastră să lichidăm în cel mai scurt timp lipsurile, să asigu­răm progresul rapid al desă­­vîrșirii construcției socialis­mului în România. (Aplauze puternice). Marile realizări în dezvolta­rea economico-socială a țării noastre au cerut eforturi mari din partea întregului nostru popor. Fiecare cetățean are însă satisfacția de a putea spu­ne că aceste eforturi n-au fost zadarnice , România a devenit într-o perioadă istorică scurtă o țară cu o industrie pu­ternică, în plină dezvolta­re, și cu o agricultură în plin proces de modernizare, cu o știință și o cultură avansate. In realizarea acestor remar­cabile progrese, eforturile mari ale poporului român s-au îm­pletit cu efectele pozitive ale (Continuare în pagina a II-a) Campania electorală, care a dominat timp de două luni întreaga viață politică a ță­rii, a culminat vineri cu o ma­re adunare electorală în­ ca­drul căreia tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al C.C. al P.C.R., președin­tele Consiliului de Stat, can­­didat al Frontului Unității Socialiste în Circumscripția 1 — 23 August, pentru ale­gerile de deputați în Marea Adunare Națională, a rostit o amplă cuvîntare. Stimulînd pe scara între­gii națiuni spiritul civic de înaltă responsabilitate față de prezentul și viitorul pa­triei socialiste, campania e­lectorală s-a desfășurat în atmosfera efervescentă a in­teresului politic unanim, al entuziasmului general cu care întregul popor se pre­gătește să sărbătorească îm­plinirea unui sfert de veac de la eliberarea patriei. Larga participare a mase­lor la dezbaterea multilate­rală a problemelor politicii noastre interne și externe, afirmarea plenară a iniția­tivei cetățenești în toate do­meniile vieții prilejuite de întrunirile cetățenești ilus­trează democratismul pro­fund în climatul căruia po­porul român își exercită li­ber politica sa suverană, croindu-și soarta potrivit nă­zuințelor sale supreme. Cu mult înainte de ora în care urma să se desfășoare marea întrunire electorală, mii de cetățeni se îndreptau spre Piața Palatului, din inima Capitalei, martora atî­­tor evenimente istorice din viața poporului nostru în ul­timii 25 de ani. Treptat, spațiul devine neîncăpător; pe Calea Victoriei, pînă spre Palatul Telefoanelor și spre străzile care converg în ma­rea piață,numărul cetățe­­nilor crește necontenit. Mul­țimea poartă pancarte pe care sunt înscrise cuvinte pline de căldură și încrede­re în Partidul Comunist, că­ruia îi datorăm toate cuce­ririle în opera fără egal în­făptuită de popor. Un freamăt de entuziasm cuprinde întreaga piață, izbuc­nesc urale. Tovarășul Nicolae Ceaușescu, președintele Con­siliului Național al Frontu­lui Unității Socialiste, îm­preună cu ceilalți conducă­tori de partid și de stat, se îndreaptă dinspre sediul Co­mitetului Central al parti­dului, printr-un culoar viu format din cetățeni, spre Pa­latul Republicii. Mulțimea ovaționează puternic pentru (Continuare în pagina a III-a) r Anul XXIII -s 6596 pagini 30 bani REDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚIA­­ Suceava, str. Tipografiei nr. 1 ; telefoane : redactor șef - 2766 ; redactor șef - adjunct - 3198 ; secreta­riatul de redacție - 2692 ; industrie, viață de partid — 2765 ; cultură. Informații - 2764 ; agrară, admi­nistrație - 3195 ; construcție de stat, scrisori și co­respondenți - 3096. sîmbata 1 martie 1969 iillilia OuLvcl Vilt V Ctlvio Calch­ U­ tid 'oto : D. VINTILA CETATENI SI CETATENE­I * 9 I Votînd la 2 martie candidații Frontului Unității Socialiste, vă veți manifesta hotărîrea nestrămutată de a înfăptui întreaga politică a Parti­dului Comunist Român, de a obține noi și tot mai mari izbînzi pe ca­lea înfloririi patriei și națiunii noa­stre socialiste, a ridicării bunăstării întregului popor, de a spori contri­buția României la lupta pentru tri­umful socialismului, democrației și pă­cii în lume. (Din „Manifestul Frontului Unității Socialiste“} ACOLO, DE UNDE A PORNIT ÎNTRECEREA Startul a fost dat la CIL, aici, în cetatea industrială a Sucevei, la marele combinat. Un start meticulos cronome­trat, gospodărește chibzuit, după ce în prealabil s-a făcut evaluarea resurselor interne. Un start, al hărniciei, al solu­țiilor novatoare și­­ eficiente. Un start exprimat sobru și en­tuziast totodată, un start ce s-a dat o dată cu chemarea la întrecere adresată tuturor co­lectivelor din industria jude­țului de către comitetul de partid și comitetul de direc­ție de la acest­ combinat. Circulația­ ideilor a fost des­chisă. Traseele urmate au stră­bătut întreg județul, au trecut prin fiecare unitate economi­că. Timp de cîteva săptămîni, ziarul nostru a consemnat e­­coul chemării la întrecere. Forestierii pădurilor Țării de Sus, minerii de la Leșu Ursu­lui, Fundu Moldovei și Arșița, ceferiștii, filatoarele de la Făl­ticeni, mecanicii de la IRA, strungarii, forjorii și lăcătușii de la întreprinderea mecani­că sau fabrica de piese de schimb, terxtilistele de la fa­brica de tricotaje, cea mai nouă unitate industrială suce­­veană, chimiștii — adoptînd hotărîrea unanimă de a înscrie în agenda acestui an fapte menite să cinstească evenimen­tele de o deosebită însemnăta­te politică și socială în viața poporului nostru — au hotărît să depășească­­ cifrele planului de producție inițial stabilite. Angajamentele publicate au ca suport corectivele ce vor fi aduse procedeelor tehnologi­ce. faptul că inițiativa se afir­mă pe un perimetru foarte vast, rezultatul organizării ac­tivității pe criterii științifice. Simpla lectură a angajamen­telor luate în întrecere, care evaluează hărnicia autorilor lor la milioane, conferă certi­tudinea că trăim temperatura faptelor înalte. La combinatul pentru indus­trializarea lemnului, de unde a pornit­ întrecerea, tensiunea muncii face aproape inoportu­ne vizitele oaspeților. Oamenii sunt concentrați asupra celor aflate pe masa de­ lucru, asu­pra evoluției liniilor tehnolo­gice. Se captivează aici efer­vescența muncii, specifică ma­rilor evenimente ce polarizea­ză atenția generală. Oamenii îți vorbesc puțin dar nu uită să-ți amintească de majora răspundere ce le revine, fiind autorii chemării la întrecere. „Ne dăm seama că atenția se îndreaptă în primul rînd spre noi, că exigențele se verifică la noi“, declară ei. Cu această certitudine a ma­jorelor răspunderi ce-i revin, tînărul inginer Constantin Gîrneț a instaurat la fabrica de placaj, a cărei conducere a preluat-o de cîteva luni, cli­matul autoexigenței. Și a’ reu­șit să situeze un colectiv, ade­seori criticat pentru restanțe, la nivelul afirmării lăudabile. întrecerea între schimburi este strînsă. Rezultatele, mai ales , ale schimburilor A și C, MARIA FLOREA (Continuare în pagina a III-a) INTENSA ACTIVITATE IN ABATAJE A LEȘU URSULUI La Leșu Ursului, mi­nerii desfășoară o mun­că intensă spre a obți­ne rezultate tot mai bu­ne în realizarea sarcini­lor care le revin. Rezul­tatele ultimelor zile, a­­dăugate celor obținute în luna ianuarie și în primele două decade ale lui februarie, arată că de la începutul anului pînă în prezent, planul de producție a fost rea­lizat în procent de 103 la sută. La extracție, unde în anii trecuți se înscriau­­ mari restanțe, perfecționările aduse or­ganizării producției și a muncii au condus la în­semnate depășiri de plan. Respectînd tradiția, co­lectivul secției barită și-a depășit și în aceas­tă perioadă sarcinile. La obținerea acestor rezul­tate, o contribuție deo­sebită au adus-o colecti­vul de mineri de la sec­torul I producție, pre­cum și brigăzile condu­se de Ioan Florescu Vasile Ilieș, de la secto­­i­rul 2, și Petru Tănase, de la sectorul 5 Isipoaia.­ ­ FUNDU MOLDOVEI Mezina industriei mi­niere a județului, între­prinderea de la Fundu Moldovei, consemnează în evidențele sale, rezul­tat al eforturilor depu­se, succese remarcabile. In primele două luni ale anului, planul la pro­ducția globală a fost de­pășit cu 12 la sută, iar la producția marfă cu 11 la sută. Una dintre căile care au condus la asemenea rezultate constituie îmbunătățirea­­ calității minereului ex­tras. Măsurile întreprin­se în scopul întăririi controlului de calitate, aplicarea unor noi pro­cedee de exploatare au permis creșterea cu 12 la sută a conținutului în metal al minereului. Preocuparea pentru des­fășurarea în continuare a unei activități rodnice este ilustrată de măsu­rile întreprinse, în scopul exploatării unor noi zone, în intervalul care a trecut de la înce­putul anului, au fost create încă două pano­uri de rezervă. 1I

Next