Zori Noi, iulie 1969 (Anul 22, nr. 6700-6726)
1969-07-02 / nr. 6700
Proletari din toate țările, uniți va organ al Comitetului județean Suceava al P.C.R. și al Consiliului popular județean SUB SEMNUL UNUI PUTERNIC AVANT CREATOR OAMENII MUNCII IN TIMPINA CEL DE AL X-LEA CONGRES AL PARTIDULUI COMUNIST ROMAN PRODUCȚIA DE LEGUME VA CRESTE PINA IN ANUL TEZELE ȘI PROIECTUL DE DIRECTIVE, în DEZBATEREA COMUNIȘTILOR, A ÎNTREGULUI NOSTRU POPOR Obiectivul central, lărgirea bazei de materii prime . FAȚĂ DE 1966. VOLUMUL PRODUCȚIEI ESTE ÎN ACEST AN DE PESTE DOUĂ ORI MAI MARE. DIN ANII ACTUALULUI CINCINAL, PENTRU DEZVOLTAREA ÎNTREPRINDERII S-AU INVESTIT IMPORTANTE SUME. • FLOTAȚIA DE BARITINĂ ÎȘI VA ÎNCEPE ÎN CURÎND ACTIVITATEA. • LA BROȘTENI, OSTRA SI’GURA HUMORULUI SE VOR CONSTRUI, PENTRU MINERI, SUTE DE APARTAMENTE. Acolo, în creierul munților, unde, nu cu multă vreme în urmă, domnea nestingherită pădurea de brazi, se desfășoară, de cîțiva ani, o activitate tumultuoasă în permanentă ascensiune, supusă scoaterii din adîncuri a neprețuitelor metale, necesare marelui șantier al industrializării socialiste a României. Minerii de la Leșu Ursului, colectiv încă tînăr, dar puternic prin faptele sale, au un rol important în asigurarea producției de cupru, de alte metale necesare țării. S-au ivit obiective industriale moderne, au apărut centrele mun citorești Ostra și Broșteni. In adîncurile pămîntului, ca și în unitățile de prelucrare a minereurilor, pătrunde tehnica cea mai avansată, prin randamente caracterizată superioare, care tind spre cote înalte ale eficienței. Profundele transformări petrecute în aceste locuri au la bază politica înțeleaptă a partidului îndreptată spre continua înaintare spre progres a patriei. Căci, asemeni minerele la Leșu Ursului, pe harta patriei au apărut, reflectînd dezvoltarea tuturor ramurilor industriale, multe alte obsective de o deosebită importanță. Sarcinile stabilite de Congresul al IX-lea al partidului se îndeplinesc cu succes. Conferința extraordinară a comuniștilor de la întreprinderea minieră „Suceava“, consacrată dezbaterii Tezelor ü. G. al P.N.R. pentru Congresul al X-lea al partidului și proiectului de Directive a relevat că mina, obiectivele cu care este înzestrată și-au dezvoltat activitatea în anii actualului cincinal. In comparație cu 1966, volumul producției globale și marfă este în acest an mai mult decit dublu. Cheltuielile la 1000 lei producție marfă au fost diminuate, în perioada amintită, cu 290 lei. Dacă ne referim la dezvoltarea industriei miniere întreprinderea minieră „Suceava“ în județ, se cuvine să amintim că în anii actualului cincinal s-a investit, numai pentru dezvoltarea minei Leșu Ursului, sute de milioane lei. Unul dintre ultimele obiective, în ajunul începerii activității, este flotația de baritină, care va produce anual mari cantități de concentrare. In cuvîntul rostit la conferință, Nicolae Ungureanu, secretarul comitetului de partid al întreprinderii, spunea : „ Momentul acesta, de deosebită importanță, în care prezentul, puternic consolidat, își dă mina cu viitorul, ce deschide României socialiste calea spre înaltele culmi ale civilizației, este cu atît mai înălțător cu cit apare mai pregnantă constatarea că poporul nostru își datorește victoriile de pînă acum conducerii sale cu clarviziune de către partid. Tabloul înfăptuirilor reflectă uriașe transformări și pe meleagurile sucevene. O cifră este edificatoare i față de 1948, producția globală industrială a județuluieste în acest an de 12 ori maimare. Documentele pe care le dezbatem, program mobilizator al 'activității noastre de mîine, 'continuă, pe un plan superior, datorită progreselor înscrise în toate domeniile de activitate, linia stabilită de Congresul al IX-lea și de Conferința Națională a partidului. Ele conturează direcțiile principale ale progresului multilateral inițiat de partid pentru perfecționarea relațiilor de producție, a tuturor raporturilor sociale, asigură condiții pentru afirmarea tot mai puternică a personalității umane. Pentru ramura minieră reies, din proiectul de Directive, sarcini de mare importanță. Obiectivul central în acest sector constă în lărgirea bazei interne de materii prime. Se vor întreprinde lucrări geologice menite să ducă la identificarea unor rezerve industriale sporite, între altele, și de minereuri neferoase. Prevederea npnării cunrirpa mari lichipi de cupru, plumb și zinc, este NICOLAE GROZA (Continuare în pagina a IlI-a) Viorica Lupescu, de la Industria laptelui din Câmpulung, supraveghează la tabloul de comandă funcționarea instalației de obținere a laptelui praf In acest număr, Cronica dramatică și CONTRAPUNCT în pag. 3 în pag. 2 f\ Multiple răspunderi pentru organizația comunală de partid Treburile profesionale m-au dus deseori prin Liteni. Și nu întîmplător. Localitatea aceasta este o comună mare, care se dezvoltă de la un an la altul atît sub aspect economic, cit și edilitar-gospodăresc, căpătînd din ce în ce mai mult însușirile unui important centru civic. Și-au dat aici întîlnire aproape toate reperele necesare unei ennități administrative din mediul rural. Cu alte cuvinte, Litenii reprezintă, intr-un anume fel, o strălucită materializare a principiilor care au stat la baza organizării administrativteritoriale a țării, hotărîtă de Conferința Națională a partidului. La Liteni găsești trei cooperative agricole deducție și o întreprindere prode mecanizare a agriculturii, alte obiective economice și socialculturale, mai multe școli generale și un liceu cu un numeros detașament de intelectuali, magazine sătești și baie publică, dar mai ales destui oameni harnici și cu inițiativă. Așadar, e vorba de suficiente puncte de atracție nu numai pentru reporter, ci pentru oricare alt vizitator. Este, totodată, cu totul firesc ca în comuna Liteni să existe o puternică organizație de partid. In utimii ani, rîndurile ei s-au mărit cu LITENI peste 150 de comuniști, fapt care se reflectă pozitiv în întreaga desfășurare a vieții social-politice din cele șase sate ale comunei. Odată cu întărirea numerică a organizației de partid a crescut și capacitatea sa de acțiune, rolul ei de factor dinamizator. Maturitatea politică, a organizației comunale de partid a ieșit cu pregnanță în evidență și cu prilejul conferinței extraordinare, în care s-au dezbătut documentele pentru Congresul al X-lea al partidului. După ce Alexandru Liuță, secretarul comitetului comunal de partid, a vorbit pe larg despre marea bogăție de idei din Tezele Comitetului Central și proiectul de Directive, subliniind că din ele decurg multiple răspunderi pentru organizația comunală de partid, au urmat la cuvînt mai mulți delegați. Continuînd discuțiile pline de conținut începute în adunările extraordinare ale organizațiilor de bază, cu toții au apreciat înalta valoare a documentelor pentru Congresul al X- lea al partidului, realismul și caracterul lor mobilizator, și-au manifestat deplina adeziune față de politica partidului și le-au aprobat din toată inima, au arătat că într-ade C. CLEMENT (Continuare în pagina a IlI-a) Anul XXIII 6700 4 pagini 30 bani REDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚIA, Suceava, str. Tipografiei nr. 1 ; telefoane, redactor șef - 2766 ; redactor șef adjunct - 3198 ; secretariatul de redacție - 2692; Industrie, viață de partid - 2765 ; cultură. Informații - 2764; agrară, administrație - 3195 ; construcție de stat, scrisori și corespondenți - 3096; miercuri 2 iulie 1969 Întîlnirea tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU cu președinții unor cooperative agricole de producție din județul Constanța Marți după-amiază tovarășul Nicolae Ceaușescu s-a întîlnit la Mangalia Nord cu un grup de președinți de cooperative agricole de producție din județul Constanța. La primire au participat Petre Ionescu, prim-secretar al Comitetului județean Constanța al P.C.R., președintele consiliului popular județean, precum și alți activiști de partid și de stat din județul Constanța. Tovarășul Nicolae Ceaușescui s-a întreținut îndelung, într-o atmosferă de lucru, cu președinții cooperativelor, interesîndu-se îndeaproape de dezvoltarea sectorului zootehnic în unitățile cooperatiste, de măsurile luate în vederea îndeplinirii sarcinilor asumate prin contractele de livrare a cărnii la fondul central, de acțiunile întreprinse pentru dezvoltarea culturii legumelor, de felul în care este folosit personalul tehnic - administrativ în cooperativele agricole de producție și sprijinul pe care uniunea cooperativelor agricole județene și direcția agricolă județeană îl acordă cooperativelor. In cuvîntul lor, președinții cooperativelor au înfățișat atît realizările, cit și lipsurile pe care unitățile respective le au în livrarea producției animaliere și legumicole către stat, pentru nevoile ale aprovizionării economiei și populației. Ei au relevat posibilitățile de care dispun pentru creșterea animalelor, în special pentru îngrășarea porcilor și acțiunile pe care le vor întreprinde în acest sens. Ei s-au referit, de asemenea, la preocuparea țăranilor din cooperativele respective pentru extinderea culturii legumelor. Vorbitorii au relevat eficiența acțiunilor comune intercooperatiste, atît pentru dezvoltarea zootehniei, cit și în cultivarea și desfacerea legumelor, subliniind îndeosebi sprijinul pe care uniunea județeană a cooperativelor agricole de producție și direcția agricolă trebuie să-l acorde tuturor acestor acțiuni, precum și rolul important ce revine acestora în acordarea asistenței tehnice veterinare necesare agriculturii cooperatiste. In încheiere, a luat cuvîntul tovarășul Nicolae Ceaușescu, care a spus : Vă mulțumesc pentru informarea pe care ați făcut-o. Cred că tovarășii de la județ vor reflecta asupra problemelor pe care le-ați ridicat aici. Este bine să se facă aceasta, întrucît mai sunt multe lucruri de rezolvat pentru îmbunătățirea atît a activității cooperativelor, cît și a direcțiilor și uniunilor cooperatiste. Dumneavoastră au apreciat unele aspecte din activitatea organelor județene, dar în ansamblu nu putem fi încă pe deplin mulțumiți de felul în care lucrează ele. Organele agricole posedă un personal numeros, care nu ajută cum trebuie cooperativele. Fiecare uniune județeană, inclusiv a dumneavoastră, are un personal care numără 120 de oameni , cu toate acestea există încă multe probleme de rezolvat. Aceste organe pot și trebuie să facă mai mult pentru rezolvarea problemelor pe care le ridică producția agricolă în cooperative. V-ați referit la problema creșterii porcilor și a dezvoltării legumiculturii, arătînd că alături de realizări unele lucruri nu merg bine. Ați exemplificat cu problema semințelor. Trebuie să recunoașteți, însă, că de la București, tovarăși, nu se poate obține ceea ce vă trebuie. Acolo nu se poate face totul. Sursa rezolvării acestor probleme este aici. In vederea rezolvării problemei semințelor, de pildă, trebuie să sporiți ajutorul personalului ingineresc de la uniunile județene. Mai sunt și alte probleme similare. Eu nu vreau să spun că nu se muncește, că nu se aleargă. Problemele de bază trebuie însă luate mai în serios. Aș ruga atît uniunea cît și direcția agricolă județeană și pe dumneavoastră, președinții, să fiți ceva mai exigenți. Sigur avem rezultate bune, cunosc situația pentru că am lucrat aici în 1964 și știu ce producții se obțineau pe atunci în Dobrogea. Față de ceea ce poate da Constanța, consider însă că producțiile sunt încă mici. Se fac irigații pe suprafețe mari, întrucît cooperativele vor beneficia de efectul acestor acțiuni trebuie ca și ele să dea ajutor, să facă totul ca lucrările să se execute cît mai bine. In aceeași direcție trebuie să acționeze și uniunea și direcția agricolă județeană, ele trebuie să ajute mai substanțial cooperativele, în special pentru a-și pregăti cadrele necesare. Mă bucură faptul că ați luat o serie de inițiative ca, de pildă, crearea asociațiilor în legumicultură. Deși sunt la început, ele au obținut rezultate bune. Aceasta ar putea să rezolve unele probleme de fond, cum ar fi de pildă problema semințelor. De asemenea, trebuie să vă gîndiți și la situația cînd nu puteți livra imediat pe piață legume și să construiți depozite. In orice caz, această formă de cooperare dă rezultate bune și ar trebui să fie extinsă. Ea are un viitor mare. Necesitatea ei se justifică, atît din punct de vedere al economicității, cît și din punct de vedere tehnic. Comitetul județean ar trebui să sprijine mai mult această practică, să o introducă și în alte domenii de activitate cooperatistă. S-a spus că ar putea fi aplicată în creșterea porcilor, dar cred că această forma de cooperare poate fi luată în considerație și în domeniul creșterii păsărilor și în îmbunătățirea raselor la oi. Trebuie grăbită înmulțirea oilor cu lînă fină. In acest județ aveți condițiile necesare ; de altfel, producția a crescut. Tovarășul Nicolae Ceaușescu a încheiat apoi, urînd tuturor celor prezenți spor la muncă și succese în realizarea sarcinilor importante ce le revin pentru ridicarea economică a cooperativelor agricole de producție, pentru satisfacerea nevoilor economiei naționale și ale populației cu produse agricole. împliniri și surprize Prima surpriză a fost curățenia exemplară și derutantă în același timp. Nu mă așteptam s-o aflu chiar acolo, într-un loc unde viețuiesc atîtea animale. Am ajuns dimineața la Ilișești. Porțile uriașelor grajduri erau deschise larg. Inlăuntru se efectua primul muls al zilei. Nimerisem la ceasul cel mai prielnic, într-un perimetru înălbit de spuma laptelui proaspăt și cald. îmi reaminteam forfota și starelor, susurul monoton și repezit al săgeților scurte, lichide, țîșnind din uigere grele. Dar am găsit oarecum altceva la Ilișești, înainte de a intra într-o lume blinda și tihnită, tehnicianul zootehnist Mihai Cojocaru, șeful fermei, își schițează un tablou de ansamblu, alcătuit din indicatori și cifre cu o pondere remarcabilă. Cifrele se învecinează cu miresme de ierburi și plante perene. A început recoltatul finului, s-a pornit prima coasă. Pe hectare înfloresc lucerna 300 și trifoiul. Ferma are un efectiv de 1 200 de capete, dintre care 790 vaci cu lapte. Mi se înșiră calitățile rasei Holstein, introdusă de cîțiva ani, acum in extindere prin metisarea efectivului existent și care „nu cunoaște limite“. In urma măsurilor pentru reorganizarea unităților agricole de stat, ferma zootehnică din Ilișești prins puteri, depășind o situație critică. In 1968 a realizat beneficii de 500 000 lei peste prevederi. Prețul de cost pe litrul de lapte s-a micșorat cu 16 bani. Anul acesta se va reduce cu 20. La rîurile imaculate, călătorind zilnic spre zone industriale, suma se rotunjește impresionant. Dar nu pentru o analiză a eficienței economice am poposit la Ilișești, deși cifrele își au rostul lor chiar și într-un reportaj , în ele proiectîndu-se frumusețile zootehniei, strălucirea albă a acestui aliment primordial. Explicația lor stă în primul rînd în pasiunea și perseverența oamenilor, în dragostea lor pentru animale. E o meserie frumoasă și nu tocmai ușoară, cum s-ar crede, zice Mihai Cojocaru. E nevoie de multă răbdare, de atenție, de calm. Lucrăm aici cu un material viu. Am văzut materialul acesta, dispus simetric, pe două rînduri, legat la iesle, în grajdurile imense ca niște hangare : vaci de rasă Holstein, Bălțată românească, Pintzgau, bine clădite, aproape toate de-o măsură, cu priviri melancolice. Spuneam că un prim element de surpriză era curățenia, începînd încă de afară. Simți că aici termenul străvechi de grajd nu mai corespunde. El poate o lipsă că n-am descoperit altul. Să afirmi, după ce ai fost la Ilișești, despre un oarecare loc că „e murdar ca-n grajd“ ?... Cărucioare speciale aduc tainul de nutrețuri, repede și ușor. Gunoiul e evacuat pe benzi transportoare, la o simplă răsucire de buton. Dintr-o cupă metalică, la îndemîna fiecărui animal, apa izvorăște cînd e apăsată clapeta și se spune că vacile au prins foarte repede acest secret tehnic. Cînd intri într-un asemenea spațiu, ca să evităm termenul anacronic, e firesc să te gîndești că există aci evidente apropieri cu o uzină modernă. GEORGE SIDOROVICI (Continuare în pagina a II-a) Reportaj Marele succes al Ansamblului „Ciprian Porumbescu" din Suceava în turneul pe care-l întreprinde în Africa I/TVCNI | C 1 1 / A --------------L yi. UO). -----Ansamblul folcloric din Suceava, sosit în Republica Democratică Congo, în cadrul turneului pe care îl efectuează în mai multe țări africane, a prezentat la Kinshasa în zilele de 22, 23 și 24 iunie a.c. trei spectacole în fața oficialităților și marelui public congolez. In seara zilei de 25 iunie, televiziunea națională congoleză a transmis în direct, timp de o oră, selecțiuni din spectacolul formației artistice românești. Transmisiunea realizată din studio a fost prima de acest gen prezentată telespectatorilor din R.D. Congo. Spectacolele prezentate la Kinshasa de către ansamblul „Ciprian Porumbescu“ s-au bucurat de un deosebit succes, artiștii români, dansatori și instrumentiști, fiind bisați la scenă deschisă, îndelung ovaționați și apreciați pentru înalta valoare artistică a spectacolelor, atît de oficialități, cit și de publicul larg din capitala congoleză. Au exprimat felicitări pentru succesul repurtat de artiștii români Joseph Nussega, ministrul de stat al afacerilor interne, Thomas Loango, ministrul justiției, Victor N' Djoli, ministrul funcțiunii publice, Mario Cardoso, ministrul educației naționale, și Paul Muschiete, ministrul culturii și al artelor frumoase, al cărui departament a patronat primul turneu al unui în R.D. Congo. Succesul obținut în capital R.D. Congo de formația artistică „Ciprian Porumbescu este pe larg comentat în cercurile artistice și ziaristice din Kinshasa. în dimineața zilei de 25 iunie a.c., conducătorii ansamblului, împreună cu ambasadorul român, au fost primiți în audiență de către ministrii culturii și artelor frumoase din R.D. Congo, Paul Mushietc. In cadrul audienței, ministru congolez a dat o înaltă apreciere formației artistice romănești, care, după cum a spus șa, „a interpretat în mod magistral aspecte din bogăție și varietatea frumosului folclor al poporului român, lăsînd o impresie de neuitat“. In seara aceleiași zile, Pan Muschiete a oferit o recepție în cinstea ansamblului folcloric românesc. Au participat oficialități din Ministerul Culturii și Artelor Frumoase, membri ai ambasadei române, oameni de cultură, ziariști etc. cadrul recepției, artiștilor români le-au fost prezentate cîntece și dansuri executate de o formație folclorică de amatori din capitala congoleză. Ansamblul folcloric „Ciprian Porumbescu“ din Suceava și-a încheiat turneul îr. Republica Democratică Congo, plecînd spre Republica Federală Nigeria.