Zori Noi, iulie 1969 (Anul 22, nr. 6700-6726)

1969-07-02 / nr. 6700

Proletari din toate țările, uniți­ va­­ organ al Comitetului județean Suceava al P.C.R. și al Consiliului popular județean SUB SEMNUL UNUI PUTERNIC AVANT CREATOR OAMENII MUNCII IN TIMPINA CEL DE AL X-LEA CONGRES AL PARTIDULUI COMUNIST ROMAN PRODUCȚIA DE LEGUME VA CRESTE PINA IN ANUL TEZELE ȘI PROIECTUL DE DIRECTIVE, în DEZBATEREA COMUNIȘTILOR, A ÎNTREGULUI NOSTRU POPOR Obiectivul central, lărgirea bazei de materii prime . FAȚĂ DE 1966. VOLUMUL PRODUCȚIEI ESTE ÎN ACEST AN DE PESTE DOUĂ ORI MAI MARE. D­IN ANII ACTUALULUI CINCINAL, PEN­TRU DEZVOLTAREA ÎNTREPRINDERII S-AU IN­VESTIT IMPORTANTE SUME. • FLOTAȚIA DE BARITINĂ ÎȘI VA ÎNCEPE ÎN CURÎND ACTIVITATEA. • LA BROȘTENI, OSTRA SI’GURA HUMORULUI SE VOR CONSTRUI, PENTRU MINERI, SUTE DE APARTAMENTE. Acolo, în creierul munților, unde, nu cu multă vreme în urmă, domnea nestingherită pădurea de brazi, se desfășoa­ră, de cîțiva ani, o activitate tumultuoasă în permanentă as­censiune, supusă scoaterii din adîncuri a neprețuitelor meta­le, necesare marelui șantier al industrializării socialiste a României. Minerii de la Leșu Ursului, colectiv încă tînăr, dar puternic prin faptele sale, au un rol important în asigurarea producției de cupru, de alte metale necesare țării. S-au ivit obiective industriale moderne, au apărut centrele mun cito­rești Ostra și Broșteni. In a­­dîncurile pămîntului, ca și în unitățile de prelucrare a mine­reurilor, pătrunde tehnica cea mai avansată, prin randamente caracterizată superioare, care tind spre cote înalte ale eficienței. Profundele transfor­mări petrecute în aceste locuri au la bază politica înțeleaptă a partidului îndreptată spre continua înaintare spre progres a patriei. Căci, asemeni miner­ele la Leșu Ursului, pe harta patriei au apărut, reflectînd dezvoltarea tuturor ramurilor industriale, multe alte obsecti­­ve de o deosebită importanță. Sarcinile stabilite de Congresul al IX-lea al partidului se în­deplinesc cu succes. Conferința extraordinară a comuniștilor de la întreprinde­rea minieră „Suceava­“, consa­crată dezbaterii Tezelor ü. G. al P.N.R. pentru Congresul al X-lea al partidului și proiectu­lui de Directive a relevat că mina, obiectivele cu care este înzestrată și-au dezvoltat acti­vitatea în anii actualului cinci­nal. In comparație cu 1966, vo­lumul producției globale și marfă este în acest an mai mult decit dublu. Cheltuielile la 1000 lei producție marfă au fost di­minuate, în perioada amintită, cu 290 lei. Dacă ne referim la dezvoltarea industriei miniere întreprinderea minieră „Suceava“ în județ, se cuvine să amintim că în anii actualului cincinal s-a investit, numai pentru dezvoltarea minei Leșu Ursu­lui, sute de milioane lei. Unul dintre ultimele obiective, în ajunul începerii activității, este flotația de baritină, care va produce anual mari can­tități de concentrare. In cuvîn­­tul rostit la conferință, Nico­­lae Ungureanu, secretarul co­mitetului de partid al între­prinderii, spunea : „ Momentul acesta, de deo­sebită importanță, în care pre­zentul, puternic consolidat, își dă mina cu viitorul, ce deschi­de României socialiste calea spre înaltele culmi ale civiliza­ției, este cu atît mai înălțător cu cit apare mai pregnantă constatarea că poporul nostru își datorește victoriile de pînă acum conducerii sale cu clarvi­ziune de către partid. Tabloul înfăptuirilor reflectă uriașe transformări și pe meleagurile sucevene. O cifră este edifica­­­toare i față de 1948, producția globală industrială a județului­­este în acest an de 12 ori mai­­mare.­­ Documentele pe care le dez­­­batem, program mobilizator al 'activității noastre de mîine, 'continuă, pe un plan superior, datorită progreselor înscrise în toate domeniile de activitate, linia stabilită de Congresul al IX-lea și de Conferința Națio­nală a partidului. Ele conturea­ză direcțiile principale ale pro­gresului multilateral inițiat de partid pentru perfecționarea relațiilor de producție, a tutu­ror raporturilor sociale, asigură condiții pentru afirmarea tot mai puternică a personalității umane. Pentru ramura minieră re­ies, din proiectul de Directive, sarcini de mare importanță. Obiectivul central în acest sector constă în lărgirea bazei interne de materii prime. Se vor întreprinde lucrări geolo­gice menite să ducă la identi­­ficar­ea unor rezerve industriale sporite, între altele, și de mi­nereuri neferoase. Prevederea npnări­i cunrirpa m­ari l­ich­ipi de cupru, plumb și zinc, este NICOLAE GROZA (Continuare în pagina a IlI-a) Viorica Lupescu, de la Industria laptelui din Câmpu­lung, supraveghează la tabloul de comandă funcțio­narea instalației de obținere a laptelui praf In acest număr, Cronica dramatică și CONTRAPUNCT în pag. 3 în pag. 2 f\ Multiple răspunderi pentru organizația comunală de partid Treburile profesionale m-au dus deseori prin Liteni. Și nu întîmplător. Localitatea aceas­ta este o comună mare, care se dezvoltă de la un an la altul atît sub aspect economic, cit și edi­­litar-gospodăresc, căpătînd din ce în ce mai mult însușirile unui important centru civic. Și-au dat aici întîlnire aproa­pe toate reperele necesare unei ennități adm­inistrative din me­diul rural. Cu alte cuvinte, Li­­tenii reprezintă, intr-un anume fel, o strălucită materializare a principiilor care au stat la baza organizării administrativ­­teritoriale a țării, hotărîtă de Conferința Națională a parti­dului. La Liteni găsești trei cooperative agricole de­ducție și o întreprindere pro­de mecanizare a agriculturii, alte obiective economice și social­­culturale, mai multe școli ge­nerale și un liceu cu un nu­meros detașament de intelec­tuali, magazine sătești și baie publică, dar mai ales destui oameni harnici și cu inițiativă. Așadar, e vorba de suficien­te puncte de atracție nu numai pentru reporter, ci pentru oricare alt vizitator. Este, tot­odată, cu totul firesc ca în comuna Liteni să exis­te o puternică organiza­ție de partid. In utimii ani, rîndurile ei s-au mărit cu LITENI peste 150 de comuniști, fapt care se reflectă pozitiv în întreaga desfășurare a vieții social-politice din cele șase sate ale comunei. Odată cu în­tărirea numerică a organiza­ției de partid a crescut și ca­pacitatea sa de acțiune, rolul ei de factor dinamizator. Ma­turitatea politică, a organiza­ției comunale de partid a ieșit cu pregnanță în evidență și cu prilejul conferinței extraordi­nare, în care s-au dezbătut do­cumentele pentru Congresul al X-lea al par­tidului. După ce Alexandru Liuță, secretarul comitetului comunal de partid, a vorbit pe larg despre ma­rea bogăție de idei din Tezele Comitetului Central și proiec­tul de Directive, subliniind că din ele decurg multiple răs­punderi pentru organizația co­munală de partid, au urmat la cuvînt mai mulți delegați. Continuînd discuțiile pline de conținut începute în adunările extraordinare ale organizații­lor de bază, cu toții au apre­ciat înalta valoare a documen­­telor pentru Congresul al X- lea al partidului, realismul și caracterul lor mobilizator, și-au manifestat deplina ade­ziune față de politica partidu­lui și le-au aprobat din toată inima, au arătat că într-ade­ C. CLEMENT (Continuare în pagina a IlI-a) Anul XXIII 6700 4 pagini 30 bani REDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚIA, Suceava, str. Tipografiei nr. 1 ; telefoane, redactor șef - 2766 ; redactor șef adjunct - 3198 ; secreta­­riatul de redacție - 2692; Industrie, viață de partid - 2765 ; cultură. Informații - 2764; agrară, admi­nistrație - 3195 ; construcție de stat, scrisori și co­respondenți - 3096; miercuri 2 iulie 1969 Întîlnirea tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU cu președinții unor cooperative agricole de producție din județul Constanța Marți după-amiază tovară­șul Nicolae Ceaușescu s-a în­­tîlnit la Mangalia Nord cu un grup de președinți de coope­rative agricole de producție din județul Constanța. La primire au participat Petre Ionescu, prim-secretar al Comitetului județean Con­stanța al P.C.R., președintele consiliului popular județean, precum și alți activiști de par­tid și de stat­ din județul Con­stanța. Tovarășul Nicolae Ceaușescui s-a întreținut îndelung, într-o atmosferă de lucru, cu pre­ședinții cooperativelor, intere­­sîndu-se îndeaproape de dez­voltarea sectorului zootehnic în unitățile cooperatiste, de măsurile luate în vederea în­deplinirii sarcinilor asumate prin contractele de livrare a cărnii la fondul central, de ac­țiunile întreprinse pentru dez­voltarea culturii legumelor, de felul în care este folosit per­sonalul tehnic - administrativ în cooperativele agricole de pr­oducție și sprijinul pe care uniunea cooperativelor agri­cole județene și direcția agri­colă județeană îl acordă coo­perativelor. In cuvîntul lor, președinții cooperativelor au înfățișat atît realizările, cit și lipsurile pe care unitățile respective le au în livrarea producției anima­liere și legumicole către stat, pentru nevoile ale aprovizionării economiei și populației. Ei au relevat posibilitățile de care dispun pentru creșterea animalelor, în special pentru îngrășarea porcilor și acțiunile pe care le vor întreprinde în acest sens. Ei s-au referit, de asemenea, la preocuparea ță­ranilor din cooperativele res­pective pentru extinderea cul­turii legumelor. Vorbitorii au relevat eficien­ța acțiunilor comune intercoo­­peratiste, atît pentru dezvolta­­rea zootehniei, cit și în culti­varea și desfacerea legume­lor, subliniind îndeosebi spri­jinul pe care uniunea jude­țeană a cooperativelor agrico­le de producție și direcția a­­gricolă trebuie să-l acorde tu­turor acestor acțiuni, precum și rolul important ce revine a­­cestora în acordarea asisten­ței tehnice veterinare necesa­re agriculturii cooperatiste. In încheiere, a luat cuvîntul tovarășul Nicolae Ceaușescu, care a spus : Vă mulțumesc pentru infor­marea pe care ați făcut-o. Cred că tovarășii de la județ vor reflecta asupra probleme­lor pe care le-ați ridicat aici. Este bine să se facă aceasta, întrucît mai sunt multe lucruri de rezolvat pentru îmbunătă­țirea atît a activității cooperati­velor, cît și a direcțiilor și u­­niunilor cooperatiste. Dumnea­voastră au­ apreciat unele as­pecte din activitatea organe­lor județene, dar în ansamblu nu putem fi încă pe deplin mulțumiți de felul în care lu­crează ele. Organele agricole posedă un personal numeros, care nu ajută cum trebuie coo­perativele. Fiecare uniune ju­dețeană, inclusiv a dumnea­voastră, are un personal care numără 120 de oameni , cu toate acestea există încă multe probleme de rezolvat. Aceste organe pot și trebuie să facă mai mult pentru rezolvarea problemelor pe care le ridică producția agricolă în coopera­tive. V-ați referit la problema creșterii porcilor și a dezvol­tării legumi­culturii, arătînd că alături de realizări unele lu­cruri nu merg bine. Ați exem­plificat cu problema semințe­lor. Trebuie să recunoașteți, însă, că de la București, tova­răși, nu se poate obține ceea ce vă trebuie. Acolo nu se poate face totul. Sursa rezolvării a­­cestor probleme este aici. In vederea rezolvării problemei semințelor, de pildă, trebuie să sporiți ajutorul personalului ingineresc de la uniunile ju­dețene. Mai sunt și alte pro­bleme similare. Eu nu vreau să spun că nu se muncește, că nu se aleargă. Problemele de bază trebuie însă luate mai în serios. Aș ruga atît uniunea cît și direcția agricolă județeană și pe dumneavoastră, președinții, să fiți ceva mai exigenți. Sigur avem rezultate bune, cunosc situația pentru că am lucrat aici în 1964 și știu ce producții se obțineau pe atunci în Do­­brogea. Față de ceea ce poate da Constanța, consider însă că producțiile sunt încă mici. Se fac irigații pe suprafețe mari, întrucît cooperativele vor beneficia de efectul aces­tor acțiuni trebuie ca și ele să dea ajutor, să facă totul ca lu­crările să se execute cît mai bine. In aceeași direcție tre­buie să acționeze și uniunea și direcția agricolă județeană, ele trebuie să ajute mai sub­stanțial cooperativele, în spe­cial pentru a-și pregăti cadre­le necesare. Mă bucură faptul că ați luat o serie de inițiative ca, de pil­dă, crearea asociațiilor în le­­gumicultură. Deși sunt la în­ceput, ele au obținut rezultate bune. Aceasta ar putea să re­zolve unele probleme de fond, cum ar fi de pildă problema semințelor. De asemenea, tre­buie să vă gîndiți și la situația cînd nu puteți livra imediat pe piață legume și să construiți depozite. In orice caz, această formă de cooperare dă rezul­tate bune și ar trebui să fie extinsă. Ea are un viitor mare. Necesitatea ei se justifică, atît din punct de vedere al econo­micității, cît și din punct de vedere tehnic. Comitetul jude­țean ar trebui să sprijine mai mult această practică, să o in­troducă și în alte domenii de activitate cooperatistă. S-a spus că ar putea fi aplicată în creșterea porcilor, dar cred că această forma de cooperare poate fi luată în considerație și în domeniul creșterii păsă­rilor și în îmbunătățirea rase­lor la oi. Trebuie grăbită în­mulțirea oilor cu lînă fină. In acest județ aveți condițiile ne­cesare ; de altfel, producția a crescut. Tovarășul Nicolae Ceaușescu a încheiat apoi, urînd tuturor celor prezenți spor la muncă și succese în realizarea sarci­nilor importante ce le revin pentru ridicarea economică a cooperativelor agricole de pro­ducție, pentru satisfacerea ne­voilor economiei naționale și ale populației cu produse agri­cole. împliniri și surprize Prima surpriză a fost cură­țenia exemplară și derutantă în același timp. Nu mă aștep­tam s-o aflu chiar acolo, într-un loc unde viețuiesc atîtea ani­male. Am ajuns dimineața la Ili­­șești. Porțile uriașelor grajduri erau deschise larg. Inlăuntru se efectua primul muls al zilei. Nimerisem la ceasul cel mai prielnic, într-un perimetru înăl­­bit de spuma laptelui proaspăt și cald. îmi reaminteam forfo­ta și starelor, susurul monoton și repezit al săgeților scurte, lichide, țîșnind din uigere grele. Dar am găsit oarecum altceva la Ilișești, înainte de a intra într-o lu­me blinda și tihnită, tehnicia­nul zootehnist Mihai Cojocaru, șeful fermei, își schițează un tablou de ansamblu, alcătuit din indicatori și cifre cu o pondere remarcabilă. Cifrele se învecinează cu miresme de ierburi și plante perene. A în­ceput recoltatul finului, s-a pornit prima coasă. Pe hectare înfloresc lucerna 300 și trifoiul. Ferma are un efectiv de 1 200 de capete, dintre care 7­90 vaci cu lapte. Mi se înșiră calitățile rasei Holstein, intro­dusă de cîțiva ani, acum in extindere prin metisarea efec­tivului existent și care „nu cunoaște limite“. In urma mă­­surilor pentru reorganizarea unităților agri­­cole de stat, fer­ma zootehnică din Ilișești prins puteri, depășind o situ­a­­ție critică. In 1968 a realizat beneficii de 500 000 lei peste prevederi. Prețul de cost pe litrul de lapte s-a micșorat cu 16 bani. Anul acesta se va re­duce cu 20. La rîurile imacu­late, călătorind zilnic spre zone industriale, suma se rotunjeș­te impresionant. Dar nu pentru o analiză a eficienței economice am popo­sit la Ilișești, deși cifrele își au rostul lor chiar și într-un reportaj , în ele proiectîndu-se frumusețile zootehniei, strălu­cirea albă a acestui aliment primordial. Explicația lor stă în primul rînd în pasiunea și perseverența oamenilor, în dragostea lor pentru animale. E o meserie frumoasă și nu tocmai ușoară, cum s-ar crede, zice Mihai Co­jocaru. E nevoie de multă răbdare, de atenție, de calm. Lucrăm aici cu un material viu. Am văzut materialul acesta, dispus simetric, pe două rîn­­duri, legat la iesle, în grajdu­rile imense ca niște hangare : vaci de rasă Holstein, Bălțată românească, Pintzgau, bine clă­dite, aproape toate de-o măsu­ră, cu priviri melancolice. Spuneam că un prim element de surpriză era curățenia, în­­cepînd încă de afară. Simți că aici termenul străvechi de grajd nu mai corespunde. E­l poate o lipsă că n-am descoperit al­tul. Să afirmi, după ce ai fost la Ilișești, despre un oarecare loc că „e murdar ca-n grajd“ ?... Cărucioare speciale aduc tainul de nutrețuri, re­pede și ușor. Gunoiul e evacuat pe benzi transportoare, la o simplă răsucire de buton. Din­­tr-o cupă metalică, la înde­­mîna fiecărui animal, apa iz­vorăște cînd e apăsată clapeta­ și se spune că vacile au prins foarte repede acest secret tehnic. Cînd intri într-un asemenea spațiu, ca să evităm termenul anacronic, e firesc să te gîn­­dești că există aci evidente a­­propieri cu o uzină modernă. GEORGE SIDOROVICI (Continuare în pagina a II-a) Reportaj Marele succes al Ansamblului „Ciprian Porumbescu" din Suceava în turneul pe care-l întreprinde în Africa I/TVCNI | C 1­ 1 / A -------------­-L yi. UO). -----­Ansamblul folcloric din Su­ceava, sosit în Republica De­mocratică Congo, în cadrul tur­neului pe care îl efectuează în mai multe țări africane, a pre­zentat la Kinshasa în zilele de 22, 23 și 24 iunie a.c. trei spec­tacole în fața oficialităților și marelui public congolez. In seara zilei de 25 iunie, televi­ziunea națională congoleză a transmis în direct, timp de o oră, selecțiuni din spectacolul formației artistice românești. Transmisiunea realizată din studio a fost prima de acest gen prezentată telespectatori­lor din R.D. Congo. Spectacolele prezentate la Kinshasa de către ansamblul „Ciprian Porumbescu“ s-au bucurat de un deosebit succes, artiștii români, dansatori și in­strumentiști, fiind bisați la scenă deschisă, îndelung ova­ționați și apreciați pentru înal­ta valoare artistică a spectaco­lelor, atît de oficialități, cit și de publicul larg din capitala congoleză. Au exprimat felici­tări pentru succesul repurtat de artiștii români Joseph Nussega, ministrul de stat al afacerilor interne, Thomas Loango, ministrul justiției, Victor N' Djoli, ministrul func­țiunii publice, Mario Cardoso, ministrul educației naționale, și Paul Muschiete, ministrul culturii și al artelor frumoa­se, al cărui departament a pa­tronat primul turneu al unui în R.D. Congo. Succesul obținut în capital R.D. Congo de formația artis­tică „Ciprian Porumbescu este pe larg comentat în cercu­rile artistice și ziaristice din Kinshasa. în dimineața zilei de 25 iu­nie a.c., conducătorii ansam­blului, împreună cu ambasa­dorul român, au fost primiți în audiență de către ministrii culturii și artelor frumoase din R.D. Congo, Paul Mushietc. In cadrul audienței, ministru congolez a dat o înaltă apreci­ere formației artistice romă­nești, care, după cum a spu­­s­ șa, „a interpretat în mod magistral aspecte din bogăție și varietatea frumosului fol­clor al poporului român, lă­­sînd o impresie de neuitat“. In seara aceleiași zile, Pan Muschiete a oferit o recepție în cinstea ansamblului folcloric românesc. Au participat ofici­alități din Ministerul Culturii și Artelor Frumoase, membri ai ambasadei române, oameni de cultură, ziariști etc. cadrul recepției, artiștilor români le-au fost prezentate cîn­tece și dansuri executate de o formație folclorică de ama­tori din capitala congoleză. Ansamblul folcloric „Ciprian Porumbescu“ din Suceava și-a încheiat turneul îr. Republica Democratică Congo, plecînd spre Republica Federală Nige­ria.

Next