Zori Noi, iulie 1969 (Anul 22, nr. 6700-6726)

1969-07-22 / nr. 6718

|,X| W , Proletari din toate țările uniți­va Organ al Comitetului județean Suceava al P.C.R. și al Consiliului popular județean Vizita conducătorilor de partid și de stat în județul Argeș Primirea entuziastă făcută tovarășului Nicolae Ceaușescu In cursul zilei de luni, tovarășii Nicolae Ceaușescu și Ion Gheorghe Maurer, împreună cu tovarășii Ma­nea Mănescu și Dumitru Popescu au făcut o vizită de lucru în județul Argeș. Vizita a prilejuit întîlniri cu oamenii muncii din industrie și agricultură, cu ca­dre de conducere din economie, cu activiști de partid și de stat. Prezența conducătorilor de partid și de stat pe meleagurile argeșene a fost salutată cu căldură și entuziasm de zeci și zeci de mii de cetățeni care și-au manifestat, și cu acest prilej, încrederea și ata­șamentul deplin față de politica marxist-leninistă a partidului nostru, hotărirea de a nu precupeți nici un efort pentru înfăptuirea ei. Oamenii muncii ar­geșeni au reafirmat entuziasmul cu care întîmpină Congresul al X-lea al partidului, eveniment de sea­mă în viața partidului și statului nostru, a hotărîrii maselor largi de a îndeplini marile sarcini pe care partidul le pune în fața celor ce muncesc. Vizita în județul Argeș se adaugă șirului de puternice ma­nifestări a unității întregului nostru popor în jurul Partidului Comunist, al Comitetului său Central în frunte cu tovarășul Nicolae Ceaușescu. Argeșul sub semnul profundelor transformări socialiste Au trecut numai cîteva su­le... încă nu s-a stins în su­flete ecoul manifestațiilor en­tuziaste cu care cetățenii jude­țelor Cluj, Maramureș, Satu Mare, Bihor și Arad l-au pri­mit pe conducătorul partidului și statului nostru, tovarășul Nicolae Ceaușescu. Sînt încă vii în amintirea tuturor ges­turile încărcate de emoție, marea de urale ce-l însoțeau de-a lungul întregului traseu pe secretarul general al Comi­tetului Central al Partidului. Și iată, conducătorii partidu­lui și statului nostru s-au în­­tîlnit din nou cu cetățenii în­­tr-o vizită intrată în tradiția vieții publice din România. De astă dată, onoarea de a fi gazde le-a revenit cetățeni­lor județului Argeș. Pe apa Argeșului, în locurile din preajma ei, s-ar putea spu­ne că istoria este o rea­litate palpabilă. Pe aceste locuri s-au purtat glorioase lupte pentru neatîrnare și s-au înfiripat nemuritoare fapte de cultură menite să ducă la luminarea celor mulți. Argeșul zilelor noastre continuă să sporească acest tezaur prin munca harnicilor locuitori ai acestor meleaguri, ce scriu file memorabile în istoria con­temporană a României. Să începem cu industria. Dacă în urmă cu un sfert de veac geografia economică a a­­cestei zone consemna existen­ța numai a cîtorva mine ru­dimentare de cărbuni, a Fabri­cii „Textila“ — Găvana și a cîtorva ateliere, astăzi chiar și o sumară prezentare a noilor unități ale industriei noastre socialiste ar ocupa un spațiu impresionant. Materializare­a politicii de dezvoltare armo­nioasă a întregului teritoriu al patriei, marile, combinate in­dustriale construite sau în curs de construcție, au dat o nouă înfățișare orașelor și sa­telor argeșene. Politica parti­dului de industrializare socia­listă își găsește aici o expre­sie din cele mai grăitoare, a metamorfozat radical viața a­­cestor meleaguri minunate, punînd în valoare avuțiile și energia nesecată a oamenilor săi. In Argeș a răsărit o impre­sionantă pădure de sonde, care avea să transforme aceste locuri într-o nouă zonă petro­lieră a țării. Aici s-a înălțat una din cele mai mari și mai moderne hidrocentrale, care împreună cu­ alte șase uzine încă de la primire s-au vă­dit din plin atmosfera­ sărbă­torească, entuziasmul, însufle­țirea cu care populația jude­țului a întîmpinat vizita tova­rășului Nicolae Ceaușescu și a formează o puternică bază e­­nergetică a țării." De aici a pornit la drum, în august 1968, primul autoturism românesc și tot aici, acum, în aceste zile, harnicii constructori ridi­că noi citadele ale industriei noastre chimice. Numai în ultimii trei ani, producția chimică a crescut de aproape trei ori față de anul 1965, cea de energie electrică o dată și jumătate, iar industria con­structoare de mașini cu 76 la sută. In 1968, întreprinderile industriale din județ au reali­zat o producție globală de 5,2 miliarde lei, de 12 ori mai mare decît acea a anului 1950. Aici, în județul Argeș, se află industria de autoturisme ro­mânești. Tot aici se realizea­ză 87 la sută din producția de tananți, aproape 40 la sută din­ aceea de negru de fum și pes­te o cincime din producția de plăci fibrolemnoase. Este de a­­juns să amintim Rafinăria din Pitești, fabrica de motoare e­­lectrice, fabrica de stofe „Ar­­geșana“, o fabrică de bere, una de preparate din carne, și în foloonr« Otv,v­inorr>o nmPűCl 1 — * * • V'- ‘ '-bv-‘u cx.pLuu. wc* J-*-~~---—­lui de industrializare socialistă pe plaiurile argeșene. Graiul cifrelor se arată la fel de edificator și atunci cînd ne referim la agricultura jude­țului Argeș. Aici își desfășoa­ră activitatea 6 întreprinderi agricole de stat, 5 întreprin­deri de mecanizare a agricul­turii și 123 de cooperative a­­gricole de producție. In clipa de față, pe ogoarele argeșene lucrează aproape 2.000 de trac­toare, aproape 900 de combine și peste 1.100 de semănători mecanice. Avuția obștească a cooperativelor a crescut, față de 1965, cu 30 la sută. Sutele de școli noi, un in­stitut de învățămînt superior, căminele culturale, bibliotecile constituie o bază materială deosebit de puternică a vieții spirituale în plină efervescen­ță pe meleagurile Argeșului, realități ale acestui proces de intensă evoluție pe toate planu­rile cu care cetățenii județului se mîndresc pe bună dreptate. într-o astfel de atmosferă de bilanț al muncii creatoare, pri­lejuită de intensele pregătiri pentru cel de-al X-lea Con­gres al partidului și pentru a XXV-a aniversare a eliberării patriei, i-au întîmpinat arge­șenii pe conducătorii partidu­lui­ și statului nostru, care au vizitat ieri județul, celorlalți conducători de par­tid și de stat. Mii de oameni s-au adunat la ora dimineții in satul­ Glimbocata, al co­munei Leordeni, punctul de in­trare in­ județ. Pe chipurile tuturor se citește bucuria de a primi vizita conducătorilor partidului și statului. Se aud urări de bun venit, se aclamă in cinstea Partidului Comunist Român, a politicii sale înțelepte. „P.C.R. — P.C.R.“, „Ceaușescu — P.C.R.“, „Ceaușescu, Ceau­șescu“ — scandează cei de față, vîrstnici și tineri, femei și bărbați. In ochii tuturor lu­cește emoția, toate privirile se îndreaptă spre oaspeți. Sînt momente de mare entuziasm. Tovarășii Nicolae Ceaușes­cu, Ion Gheorghe Maurer, Ma­nea Mănescu, Dumitru Popes­cu sînt întîmpinați de Gheor­ghe Năstase, prim - secretar al comitetului județean de partid, președintele consiliului popular județean, de conducă­tori ai organelor locale de par­tid și de stat. Primul secretar al comitetu­lui județean de partid dă glas „sentimentelor de aleasă pre­țuire, dragoste și stimă cu care locuitorii județului Argeș întîmpină astăzi pe oaspeții lor“. El se referă apoi la rea­lizările obținute în însuflețită întrecere socialistă în cinstea Congresului al X-lea al parti­dului și a celei de-a 25-a ani­versări a eliberării patriei, în industrie și agricultură, în dezvoltarea social - culturală, subliniind că vizita de lucru a conducătorilor de partid și de stat va constitui pentru toți oamenii muncii din ju­deț un prilej de a strînge și mai mult rîndurile în jurul p­a­rt­id niui Hp* a-sî exprima hotărirea lor nestrămutată de a contribui cu și mai mult succes la înfăptuirea politicii interne și internaționale a par­tidului, în aplauzele și uralele entuziaste ale celor pre­zenți, tovarășul Nicolae Ceaușescu, adresează tutu­ror locuitorilor județului un cald salut în numele C.C. al P.C.R., al guvernului și al Consiliului de Stat și se urea­ză noi succese în munca de ri­dicare a acestui județ pe noi trepte ale progresului și civi­lizației. Cuvintele secretarului ge­neral al C.C. al P.C.R. sunt subliniate cu puternice apla­uze și ovații. Răsună urale pentru partid, pentru Comi­tetul Central, pentru conducă­torul său iubit, tovarășul Nicolae Ceaușescu.. In văzdu­hul limpede al dimineții se aud vocile celor care intonea­ză un imn de slavă partidului. Sunt corurile reunite ale unor cămine culturale. Se­ scandează din nou în cinstea partidului, a conducătorilor săi. Coloana de mașini, însoțită de douăsprezece autoturisme „Dacia“, recent ieșite de pe banda de montaj, se îndreaptă apoi spre Topoloveni — unul din cele mai tinere orașe ale județului. Localitatea își în­tîmpină oaspetele în haine săr­bătorești. Peste tot sînt lonte semne ale hărniciei pre­și priceperii oamenilor de pe a­­ceste locuri. Locuitorii săi, a­­dunați în centrul orașului, fac oaspeților o entuziastă pri­mire. Apropierea coloanei ofi­ciale declanșează un torent de urale. Se face un scurt popas. Pri­marul orașului, Ion Radu, a­­dresează oaspeților un cald cu­­vînt de bun venit. Un grup de tinere oferă buchete mari de flori. Tovarășul Nicolae Ceaușescu mulțumește în cî­teva cuvinte pentru frumoa­sa primire. Din nou, valuri de urale salută prezența­ților iubiți. Conducătorii oaspe­de partid și de stat răspund acla­mațiilor. Se vizitează o expoziție în­­fățișînd simbolic preocupării­ locuitorilor acestui tîr­ăr oraș. Se văd aici costume popul­are, cusături de gherghef, CoVoari din lină, obiecte din cera­mică, produse tradiționale de artizanat lucrate și azi cu măiestria moștenită din bani de harnicii lucrători stră­cooperativei din localitate, ca­ai se valorifică și perpetuează neasemuitele tradiții ale artei populare, adăugîndu-i noi creații care întregesc și se în­cadrează organic și armonios în tumultuosul proces al in­dustrializării. O a doua parte a expoziției oglin­dește munca neobosită a cooperatorilor agricoli din Topoloveni, strădaniile lor de a smulge pămîntului roade cit mai bogate. Este un prim contact cu activitatea oamenilor muncii de pe ogoarele județului. Ur­mătorul are loc în mijlocul co­operatorilor de la Văleni-Pod­­goria. Locuitorii acestei comune au ținut și ei să-i întîmpine sărbă­torește pe oaspeți. Ei își mani­festă acum adeziunea deplină, unanimă față de politica in­ternă și externă a Parti­dului Comunist Român. T­/Tni+i*n«o____o-FI of­a în fata ------1--­sediului cooperativei apla­udă entuziast. Zeci de mîini întind buchete de flori, ma­mele își înalță copiii spre con­ducătorul partidului, ca sim­bol al veșnicei continuități a acestui popor. Tovarășul Ni­colae Ceaușescu răspunde cu căldură acestei manifestări, îi îmbrățișează pe cei mai tineri reprezentanți ai noilor gene­rații, viitorul patriei. Ră­sună urale de bun ve­nit. Sunt de față Nicolae Giosan, președintele Consiliu­lui Superior al Agriculturii, și Gh. Petrescu, prim-vicepre­­ședinte al U.N.C.A.P. Oaspeții sunt invitați în sediul coope­rativei. Președintele ei, Gheor­ghe Neacșu, informează pe secretarul general al­­ partidu­lui despre succesele obținute de cooperatori, despre planu­rile pe care și le-au făcut pen­tru viitorii ani. Cooperativa, arată el, a fost înființată în anul 1950. In clipa de față, averea obștească ,se ridică la 5.300.000 lei. S-au obținut serioase realizări, mai cu seamă în domeniul viticul­turii și pomicultura, întreaga producție, subliniază pre­ședintele cooperativei, este valorificată pe bază de con­tract. Tovarășii Nicolae Ceaușescu și Ion Gheorghe­­ Maurer cer relații amănunțite cu privire la modul cum sunt folosite bra­țele de muncă, la gradul de mecanizare a lucrărilor și la extinderea suprafețelor iriga­te. Se remarcă și se apreciază pozitiv faptul că realizările cooperatorilor în unele sectoa­re sunt egale cu cele ale lucră­torilor din întreprinderile a­­gricole de stat învecinate. Tovarășul Nicolae Ceaușes­cu se interesează de metodele de lucru ale consiliului de (Continua]:« In pagina a II-a) Soare pe plaiuri - soare în priviri f Anul XXIII e 6718 pagini 30 bani REDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚIA» Suceava, str. Tipografiei nr. 1 ; telefoane ; redactor șef - 2766 ; redactor șef adjunct - 3198 ; secreta­riatul de redacție - 2692 ; Industrie, viață de partid - 2765 ; cultură. Informații - 2764 ; agrara, admi­nistrație - 3195 ; construcție de stat scrisori și co­respondenți - 3096. mărfi 22 iulie 1969 Sub­ semnul unui puternic aviat creator, oamenii muncii intimpină cel de-al X-lea Congres al Partidului Comunist Român Propunerea ca tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU să fie reales în fruntea partidului este susținută cu entuziasm și nețărmurită încredere Dînd o înaltă apreciere poli­ticii interne și externe a parti­dului și statului nostru, comu­niștii, toți oamenii muncii din județul Suceava, alături de în­tregul popor, își manifestă a­­deziunea deplină la conținutul documentelor pentru Congre­sul al X-lea, hotărirea de a munci neabătut pentru înfăp­tuirea programului de înălțare a României pe culmile civili­zației și progresului. Prin tele­gramele și scrisorile pe care reprezentanți ai organizațiilor de partid, de masă și obștești, ai unor colective de muncă, ai tineretului, ai tuturor oameni­lor muncii din județul nostru se adresează, în aceste zile, Co­mitetului Central al partidului, person al tovarășului Nicolae Ceaușescu, se exprimă dragos­tea și stima cu care este încon­jurat partidul nostru, conduce­rea sa, de către întregul popor. Telegramele și scrisorile rele­vă, în cuvinte vibrante, spriji­nul unanim față de hotărirea Conferinței de partid a munici­piului București de a propune ca în funcția de înaltă răspun­dere de secretar general al Co­mitetului Central al partidului să fie reales tovarășul Nicolae Ceaușescu, fiu devotat partidu­lui și poporului, cauzei socia­lismului, progresului și păcii. „Alături de întregul nostru popor — se­­ spune în telegrama adresată de către comitetul de partid și comitetul de direcție al Combinatului de industriali­zare a lemnului din Suceava — comuniștii și întregul colectiv de muncă al combinatului au primit cu mare bucurie și satisfacție hotărirea Conferin­ței extraordinare a organizației județene de partid Suceava de a susține propunerea Conferin­ței extraordinare a organizației de partid a municipiului Bucu­rești ca dumneavoastră să fiu­ reales, la cel de-al X-lea Con­gres al P.C.R., în înalta funcție de secretar general al Comite­tului Central. Această propu­nere, îmbrățișată unanim de popor, dovedește încă o dată prețuirea, dragostea și profun­da încredere de care vă bucu­rați, faptul că oamenii muncii văd în dumneavoastră fiul de­votat al patriei, militantul re­voluționar care de peste trei decenii își consacră întreaga capacitate și putere de muncă propășirii națiunii române, în­făptuirii munismului socialismului și co­în patria noas­tră. Ne exprimăm fer­ma convingere că veți că­lăuzi cu succes destinele patri­ei noastre pe drumul glorios al desăvîrșirii construcției socia­lismului, pentru fericirea și bunăstarea întregului popor, pentru ridicarea necontenită a prestigiului țării noastre pe plan internațional. Asigurăm conducerea partidului, pe dumneavoastră, stimate tova­rășe Ceaușescu, că muncitorii, inginerii și tehnicienii combi­natului, în frunte cu comuniș­tii, vor munci cu pasiune și abnegație pentru înfăptuirea neabătută a istoricelor hotărîri ce vor fi adoptate de cel de-al X-lea Congres al partidului“. Numeroase alte colective de muncă, printre care cele de la Combinatul de celuloză și hîrtie și Complexul G.F.R. din Suceava, întreprinderea fores­tieră și Filatura de in și cîne­­pă din Fălticeni, IPROFIL Ră­dăuți și altele, își exprimă cu căldură înalta stimă și prețui­re față de tovarășul Nicolae Ceaușescu, eminent conducător al partidului și statului nostru, față de contribuția sa deosebit de importantă la elaborarea politicii interne și externe a partidului, de spiritul nova­tor pe care-1 imprimă întregii vieți politice, economice și so­ciale din țara noastră: „întrea­ga dumneavoastră activitate, totala dăruire cu care munciți pentru continua în­florire a patriei — se spune, printre altele, în te­legrama adresată de către co­lectivul de salariați ai combi­natului de celuloză și hîrtie — ne întăresc convingerea că, re­ales în funcția de secretar ge­neral al Comitetului Central al P.C.R., veți rezolva și în vii­tor cu succes problemele complexe ale dezvoltării multi­laterale ale economiei, științei și culturii, în scopul asigurării progresului general al Români­ei socialiste, îmbărbătați de exemplul dumneavoastră, vă a­­sigurăm, stimate tovarășe Ni­colae Ceaușescu, că vom mun­ci cu dăruire pentru înfăptui­rea neabătută a politicii inter­ne și externe a partidului“. „Dînd expresie sentimentelor de înaltă prețuire, pe care le-a exprimat și Conferința organi­zației județene de partid Suceava față de politica înțe­leaptă a partidului nostru, în fruntea căruia desfășurați o creatoare și neobosită activita­te — se arată, printre altele, în telegrama adresată de comi­tetul comunal de partid Dum­brăveni — comuniștii, cei pes­te 7­000 de locuitori ai comunei — țărani cooperatori, intelec­tuali, gospodine, tineri și vîr­stnici, alături de întregul popor, susținem din toată inima pro­punerea privind realegerea (Continuare în pagina a III-a) Telegrame adresate Comitetului Central al P.C.R., tovarășului Nicolae Ceaușescu Acum patru ni, cam pe ace­eași­ vreme, cotorind pe valea Suhei spre neorizonturi indus­triale, șoferul autobasculanta căruia mă afla exclamase :­­ Asta-i undiosul și cumplit Sfarmă Piatră,nai deștept de­cit cel din povei. Se referea­­ de curînd data în funcțiune u:ă de preparare a minereurilor fferoase. După patru ani, pe eleași locuri, la Tarnița, simțea îndemnul să strig aproape tre­i :­­ lată, s­a t­un al doilea Sfarmă Piatră munții aceștia. Trecuse abiar săptamînă de la festivitatea asigurării uzinei de preparare a baritei. Bulgării alburii de mineu, cu greutatea lor specifică, lui de acum o cu totul altă cale,mult mai subtilă și mai alambică. Călătoriseră, de la începutu exploatării, în starea lor brut drobi masivi smulși din coaste muntelui, vîr­­fuiți în camioan Apariția uouli obiectiv indus­trial, o largă prestrație de be­ton și metal, desfășurată succe­siv în trepte ce-și sporesc preci­zia tehnică, apariția aceasta are semnificația unui eveniment de prim rang. Pînă la pulberea fină și mă­tăsoasă, pînă la particulele de ordinul micronilor înlocuite me­ticulos, banda parcurge azi un itinerar complicat și fascinant. E sfărîmată întîi la ante zdrobire în granulații sub 50 de milimetri și urcată apoi în silozuri enorme. De aici ajunge la mori, măcina­tă fiind la dimensiuni extrem de infime. Hala de flotare, asemă­nătoare,unui vast amfiteatru, un­de spectacolul trebuie contem­plat de sus, ne întîmpină cu un imens foșnet lichid, in bateriile de flotare, veșnic agitate, însum­­pate din belșug, sub acțiunea reactivilor, a bulelor de aer, par­ticulele utile sunt separate de steril, călăuzite spre filtre în flux neîntrerupt, transformate în pas­tă densă, grea. Benzi transpor­toare duc pasta umedă spre cuptoarele de calcinare, lungi tuburi de oțel, căptușite cu ma­terial refractar, suspendate a­­proape orizontal în văzduh, ro­­tindu-se lin. Uscarea se săvîrșeș­­te la o temperatură de 500 de grade, neutralizîndu-se totodată efectul negativ spumat al fiotă­­rii, al reactivilor asupra baritei. Pînă aici am consemnat aspecte cunoscute și la alte uzine simi­lare. Latura inedită, introdusă pentru prima oară la noi în țară, e însă cea a micronizării, într-un fel de pavilion, de un alb stră­lucitor, înalt de 27 metri, un prim agregat, clasorul pneuma­tic, selectează particulele de ba­­rita pînă la 40 de microni, în­­dreptînd-o direct spre înlăcuire. Produsul grob, de peste 40 de microni, e remăcinat în morile vibratoare pînă devine și el pulbere fină. Am insistat asupra noului drum al baritei, asupra acestui pro­ces subtil de purificare, de con­centrare a esențelor, numit în GEORGE SIDOROVICI (Continuare în pagina a III-a) ,NXXX\XXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXX\XXXXN>NVV\>AXX\>NX\>XVXXXVVXXXX-\XXXXV\.XXXX-' NOUL DRUM AL BARITEI Reportaj kWA\\\v­\\v,\\\\\\\\\v I

Next