Zori Noi, august 1969 (Anul 22, nr. 6727-6752)

1969-08-01 / nr. 6727

> -s k X- t Proletari din toate țările uniți-vă ! SUB SEMNUL UNUI PUTERNIC AVANT CREATOR, ÎNTHUNCULTAPITIEA ISrESTTM Legătura cu masele — formă eficientă de captare și valorificare a înțelepciunii colective Aplicînd cu consecvență politica sa științifică, marxist­­leninistă, Partidul Comunist Român își perfecționează neîncetat formele și metodele de muncă, fapt care-i permite să-și îndeplinească cu succes îndatoririle ce-i revin în cali­tate de forță politică condu­cătoare a societății socialiste. Una din pîrghiile prin care partidul nostru își realizează rolul de conducător în societate o constituie, așa cum se subli­niază și în Tezele Comitetului Central, legătura strînsă cu clasa muncitoare, cu țărănimea, intelectualitatea, cu întregul popor. Practica partidului de a se consulta cu masele largi de oameni ai munci în oricare dintre problemele majore ale prezentului și viitorului Ro­mâniei socialiste, în care se înscrie și dezbaterea publică a documentelor pentru Con­gresul al X-lea al partidului, devenind un fapt firesc, dă fiecărui cetățean sentimentul mulțumirii și satisfacției că astăzi, mai mult ca privind, i se oferă posibilități nelimitate de a participa efectiv la elabora­a­rea politicii interne și externe partidului și statului, la edificarea noii societăți, îi dez­voltă răspunderea socială și elanul creator. In ultimii ani — se arată în Tezele Comitetului Central — în viața organelor și organiza­țiilor partidului s-au imprimat, in tot mai mare măsură, res­pectul față de principiile statu­tare, față de normele vieții interne de partid, s-a întărit munca colectivă în organele centrale și locale, s-a dezvoltat democrația internă de partid, s-au creat condiții pentru ma­nifestarea largă a inițiativei și combativității tuturor comu­niștilor, întărindu-se prin a­­ceasta forța și coeziunea par­tidului în întregul său. Justețea acestei aprecieri e pusă în evidență și de activi­tatea organelor și organizații­lor de partid din orașul nos­tru. Organizația orășenească de partid, comitetul și biroul său, la fel ca și celelalte organe și organizații de partid, punînd accentul cuvenit pe perfecțio­narea continuă a stilului și metodelor de muncă, pătrund mai adînc în miezul probleme­lor de fond ale orașului, conduc cu mai multă competență acti­vitatea economică și social - culturală, asigură un conținut mai bogat, o eficiență sporită întregii munci politice și or­ganizatorice. Preocupîndu-se să cunoască temeinic realitatea și să acționeze întotdeauna în deplină cunoștință de cauză, comitetul nostru orășenesc, în­­vățînd din practica conduce­rii partidului, ține o strînsă le­gătură cu organizațiile de par­tid, cu comuniștii, cu toți oa­menii muncii din raza sa de activitate, le ascultă cu aten­ție părerile, le stimulează ini­țiativa, organizează împreună munca pentru înfăptuirea po­liticii partidului. Intrucît experiența a de­monstrat că legătura cu ma­sele e o sursă inepuizabilă de învățăminte, o formă eficientă de captare și valorificare a în­țelepciunii colective, comitetul orășenesc de partid a impri­mat acest stil de muncă și consiliului popular orășenesc. Punînd în centrul preocupări­lor sale întărirea legăturii cu masele de cetățeni, dovedind receptivitate și solicitudine față de cerințele lor, organul local al puterii de stat își în­deplinește din ce în ce mai bine atribuțiile stabilite prin Legea de organizare și func­ționare a consiliilor populare. Consultarea sistematică a ale­gătorilor, sintetizarea opiniilor și sugestiilor, spre exemplu, au favorizat nu numai adoptarea unor hotărîri cuprinzătoare, ci și creșterea contribuției cetă­țenilor la îndeplinirea lor. Semnificativ în acest sens e îndeosebi faptul că îndată du­pă definitivarea angajamente­lor luate în întrecerea patrio­tică a și început munca plină VASILE TEODOROVICI secretarul Comitetului orășe­nesc de partid Gura Humoru­lui, primarul orașului (Continuare în pagina a 111-a) CARNET DE ÎNTRECERE ANUL XXV • întreprinderile de industrie locală și unitățile de gos­podărie comunală ale județului și-au îndeplinit, la 26 iulie a.c., - așadar, cu 5 zile înainte de termen — toți indicato­rii de plan ai primelor șapte luni ale anului și, totodată, angajamentele aferente aceleiași perioade. Toate colecti­vele de muncă, din ambele sectoare, au contribuit la ob­ținerea acestui însemnat succes. Pînâ la sfîrșitul lunii, industria locală suceveană produs peste plan mărfuri valorind 1,5 milioane lei­­ de­a­pășind cu 500.000 lei livrările către comerțul socialist și cu 4,5 milioane lei nivelul planificat al producției marfă vîndută și încasată. Ca rezultat al preocupărilor susținute pentru eficiența întregii activități, la prețul de cost vor fi înregistrate economii suplimentare de 1,3 milioane lei, iar beneficiile vor depăși, cu circa 2 milioane lei, prevederile inițiale ; în felul acesta, sunt de pe acum acoperite majo­ritatea angajamentelor sectorului. Procentele cu care gospodăria comunală și de locuin­țe iși depășește sarcinile sunt, și ele, la fel de remarcabile : 15,5 la beneficii - 9,4 la planul total de prestații și 8,5 la cel al prestărilor în construcții - 7,8 la transportul auto . Iată doar cîteva dintre cotele suplimentare ale unor indi­catori de bază, datorită cărora producția marfă vîndută și încasată va fi, la sfirșitul lunii, cu 6,7 la sută mai mare decit prevederile inițiale. Alături de industria republicană, unitățile aparținînd consiliului popular județean își dovedesc, astfel, capaci­tatea, de a munci exemplar pentru înfăptuirea sarcinilor ce le revin și angajamentelor asumate. • Cu mult înainte de termen și-a îndeplinit sarcinile de plan care îi revenea pe primele 7 luni ale anului și co­lectivul de muncă de la întreprinderea de explorări minie­re „Moldova" Cîmpulung. Prin hărnicia lor, minerii și-au creat un avans de o lună atît la lucrările geologice, cit și la construcțiile miniere. In perioada care a trecut de la în­ceputul anului, s-au realizat, peste plan, 500 m.l. galerii, 100 m.l. suitori, mai mult de 500 m.l. foraje cu sondeze. In acest număr: O­RIZONT In pag. 3 ® SPORT • Contrapunct in pag. 2 în pag. 2 IN ANUL 1975 transportul feroviar va asigura circa trei pătrimi din traficul terestru Tracțiunea Diesel electrică va reprezenta circa la sută din totalul traficului 0 PRIMA CERINȚA: ükirtem­ikimr a A All II I­II renixuLUi DE PRODUCȚIE PE ACEST AN La Combinatul pentru in­dustrializarea lemnului din Suceava, cifrele de plan pen­tru anul 1970, dezbătute de către membrii comitetului de direcție, au fost primite cu în­crederea cu care sînt întîmpi­­nate certitudinile. Prevederile următorului an se înscriu ca o nouă treaptă, superioară, a creșterii continue a producției acestui mare combinat, creș­tere dictată de cerințele eco­nomiei naționale : producția globală va spori, față de rea­lizările preliminare ale anu­lui în curs cu 24,3 la sută, iar producția marfă cu 24,7 la sută ; productivitatea mun­cii va trebui să fie superioară celei din 1969 cu 19,9 la sută; producții majorate vor înre­gistra fabricile de mobilă, plăci fibrolemnoase, lăzi etc. Făcînd calcule și compara­ții, specialiștii combinatului au apreciat prevederile pla­nului pentru ultimul an al ac­tualului cincinal ca fiind realiste, mobilizatoare. în­făptuirea lor impune două condiții : întărirea exigenței în toate compartimentele și remedierea imediată a prezen­telor lipsuri, pentru ca sarci­nile de plan pe acest an să fie îndeplinite integral și în condiții de ritmicitate. Asu­pra acesteia din urmă au in­sistat, îndeosebi, discuțiile factorilor de care depinde bu­nul mers al activității la com­binat. Ei au subliniat că în­săși noțiunea de pregătire a producției anului viitor (frec­vent rostită de cei care lu­crează în economie) presupu­ne asigurarea îndeplinirii, înainte de toate, a sarcinilor curente. Privind lucrurile prin a­­ceastă optică și apreciind că pe parcursul celor cinci luni care au mai rămas din anul curent se poate realiza acest deziderat, participanții dezbatere au făcut o amănun­ța­țită analiză a posibilităților existente în fabrici. Rezulta­tele înregistrate pînă acum, de o valoare incontestabilă de altfel, rămîn considerate un început, o etapă de la care se pot continua — și e firesc să fie așa — noi căutări fertile. Bună parte din discuții, de pildă, au fost consacrate re­ducerii consumului de lemn, problemă de stringentă actua­litate în unitățile din sectorul prelucrării. Deși economia e­­fectiv înregistrată în primul semestru se cifrează la 597 m.c. material lemnos, cu 97 m.c. mai mult decât era stabi­lit, s-a apreciat că ea putea fi și mai mare. Posibilități neva­lorificate încă sunt la fabrici­le care nu se încadrează in consumurile planificate. Fa­brica de mobilă, de exemplu, a depășit consumul de lemn cu 0,287 m.c. cherestea de ră­­șinoase, 5,975 m.c. cherestea de fag și cu 157 m.p. furnir pen­tru fiecare milion de lei pro­ducție realizată. Stabilind remedierea acestei stări de lucruri, stăvilirea consumului de lemn peste li­mite și reducerea cheltuielilor de producție, specialiștii pre­zenți la ședința comitetului de M. FLOREA (Continuare in pagina a IlI-a) IN PAGINA 4 £ Prezente românești . Vizita oficiala a președintelui Nixon în Asia . Primele examene geochimice a mostre­lor de praf selenar Anul XXIII e 6727­4 pagini 30 bani REDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚIA» Suceava, str. Tipografiei nr. 1 ; telefoane i redactor șef - 2766 ; redactor șef adjunct - 3198 ; secreta­riatul de redacție - 2692 ; Industrie, viață de partid - 2765 ; cultură, Informații - 2764 ; agrară, admi­nistrație - 3195 ; construcție de stat scrisori și co­respondenți - 3096, vineri 1 august 1969 TOVARĂȘUL NICOLAE CEAUȘESCU A PRIMIT UN GRUP DE PROFESORI DIN S.U.A. Joi la amiază, tovarășul Ni­­colae Ceaușescu, președintele Consiliului de Stat, a primit, la Palatul Republicii, un grup de profesori din Statele Unite ale Americii, care fac parte din seminarul profesorilor a­­mericani pentru pace, aflați într-o vizită în țara noastră. La primire au luat parte to­varășii Ion Gheorghe Maurer, Paul Niculescu - Mizil, Leon­­te Răutu, Ștefan Voitec, Du­mitru Popescu, Mihai Dalea. Erau prezenți Corneliu Mă­­nescu, ministrul afacerilor ex­terne, Pompiliu Macovei, pre­ședintele Comitetului de Stat pentru Cultură și Artă, Ștefan Bălan, ministrul învățămîntu­­lui, Miron Nicolescu, președin­tele Academiei și Miron Con­stantinescu, adjunct al minis­trului învățămîntului. In timpul întrevederii, care s-a desfășurat într-o atmosfe­ră cordială, între președintele Consiliului de Stat, tovarășul Nicolae Ceaușescu, și prof. Je­rome Davis, conducătorul grupului de profesori ameri­cani, a avut loc o amplă con­­­­vorbire. Declarațiile făcute de tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU în cadrul convorbirii cu grupul de profesori americani Adresîndu-se celor prezenți, tovarășul Nicolae Ceaușescu a spus : Aș dori ca în numele Consi­liului de Stat și al poporului român să salut grupul de pro­fesori americani care vizitează România. Am auzit că grupul dumneavoastră face parte din Seminarul pentru pace din Statele Unite ale Americii. Noi, românii, apreciem în mod deosebit pe toți cei care își consacră eforturile luptei pen­tru înțelegere și pace între po­poare. Dumneavoastră cunoaș­teți că, întotdeauna oamenii de știință și cultură au dorit să trăiască în pace și înțelegere, că întotdeauna intelectualii cei mai înaintați au fost partiza­nii colaborării, prieteniei și păcii în lume. In condițiile de astăzi, cînd popoarele obțin succese mari în dezvoltarea forțelor de pro­ducție, a științei și culturii, cînd omul a pătruns în Cosmos și a ajuns pe Lună, dezvolta­rea colaborării între state, salvgardarea păcii este una din cele mai arzătoare proble­me care preocupă întreaga o­­menire, care trebuie să-și gă­sească rezolvarea. Vă pot spune — cred că ați putut constata aceasta în scurta dumneavoastră vizită, în în­­tîlnirile pe care le-ați avut — că poporul român este animat de dorința sinceră de a dezvol­ta colaborarea și prietenia cu poporul american, ca și cu toa­te popoarele lumii, de a trăi cu toate statele în pace și politică a înțelegere, întreaga României este în­dreptată spre colaborare cu ță­rile socialiste, cu toate țările lumii, inclusiv cu Statele Unite ale Americii • în acest cadru se înscrie și vizita pe care o va face, zilele acestea, în țara noastră, președintele SUA, Richard Nixon. Sper că vizita pe care dum­neavoastră, profesori din Sta­tele Unite, o faceți în Româ­nia, va fi o contribuție la mai buna cunoaștere și conlucrare între oamenii de cultură și în­­vățămînt din țările noastre, la (Continuare în pagina a IlI-a) Sărbătorirea celui de-al 20.000.000-lea cetățean al Republicii Socialiste România Tovarășul Nicolae Ceaușes­cu, secretarul general al C.C. al P.C.R., președintele Consi­liului de Stat, a primit joi di­mineața, la Palatul Republicii, familia celui de-al 20.000.000- lea cetățean al patriei noas­tre. La festivitatea ce a avut loc cu acest prilej au luat parte tovarășii : Ion Gheorghe Mau­rer, Gheorghe Apostol, Chivu Stoica, Paul Niculescu - Mizil, Virgil Trofin, Ilie Verdeț, Ja­nos Fazekaș, Petre Lupu, Ma­nea Mănescu, Leonte Răutu, Vasile Vîlcu, Ștefan Voitec, Io­sif Banc, Mih­ai Gere, Dumi­tru Popescu, Vasile Patilineț, Ion Pățan. Au participat, de asemenea, membri ai Consiliului de Stat­ și ai guvernului, conducători ai unor organizații obștești: Tovarășul Gheorghe Năsta­­se, prim - secretar al Comi­tetului județean Argeș al P.C.R., președintele consiliu­lui popular județean, a prezen­tat tovarășului Nicolae Ceau­șescu și celorlalți conducători de partid și de stat pe cel de-al 20.000.000-lea cetățean al Republicii Socialiste România, Daniel Marius Stănciulescu, născut în ziua de 20 iunie 1969, ora 5 dimineața, pe meleaguri­le argeșene, și pe părinții săi, Alexandra Stănciulescu, pro­fesoară de istorie la Școala generală din satul Ardulești, județul Argeș, și Gheorghe Stănciulescu, maistru la între­prinderea de poduri metalice și prefabricate din Pitești. Luîndu-i în brațe pe micul cetățean al patriei și sărutîn­­du-1 părintește, tovarășul Ni­colae Ceaușescu l-a felicitat și i-a urat „să trăiască fericit în comunism“. Felicitînd călduros pe mama și tatăl copilului că­rora le-a urat „să-i dea o creș­tere cît mai bună“, tovarășul Nicolae Ceaușescu a oferit da­ruri sărbătoritului. Emoționat, exprimîndu-și fe­ricirea de a fi tatăl celui de-al 20.000 000-lea cetățean al țării, Gheorghe Stănciulescu a adre­sat calde mulțumiri conduce­rii partidului, guvernului, to­varășului Nicolae Ceaușescu, pentru căldura manifestată față de creșterea și educarea copiilor în patria noastră, pen­tru grija față de viitorul feri­cit al întregii națiuni. Tovarășii Nicolae Ceaușes­cu, Ion Gheorghe Maurer și ceilalți conducători de partid și de stat ciocnesc apoi cîte o cupă de șampanie cu părinții copilului, închină în cinstea sa, urîndu-i sănătate și fericire; conducătorii se fotografiază și se întrețin îndelung cu mama și cu tatăl micului locuitor al României. Printr-o fericită întîmplare, nașterea celui de-al 20.000.000- lea cetățean al României s-a petrecut în preajma celei de-a 25-a aniversări a eliberării pa­triei noastre, fapt care îi con­feră o semnificație­ deosebită. Un procent de 42 la sută din întreaga populație a țării alcătuiesc astăzi cetățenii năs­îs­cuți după 23 August 1944, ce­tățeni crescuți în anii regimu­lui socialist, în orînduirea în care a fost lichidată pentru totdeauna exploatarea omului de către om. România, cu o populație de peste 20 milioane de locuitori, se înscrie în prezent, din punct de vedere demografic, printre primele 9 țări din Europa și primele 29 țări de pe glob. LOCUL FINULUI ESTE UN DEPOZITE, NU PE TARLALE La C.A.P. Preutești puteau fi văzute circa 20 de căruțe încărcate cu fîn natural, și­nele descărcau la șire, altele așteptau să le vină rîndul la cîntărit. Fiecare cooperator care termina cu căratul finu­lui primea tot atunci și canti­tatea ce-i revenea drept retri­buție pentru munca depusă la recoltatul fînețelor. Aici am avut o discuție cu tovarășul Dumitru Olteanu, secretarul comitetului comunal de partid. — Anul trecut — ne spu­nea dumnealui — cooperativa noastră n-a avut suficiente fînuri și pentru că iarba de pe o mare suprafață a rămas ne­cosită. Urmarea — apariția u­­nui întreg șir de necazuri. Din această stare de lucruri am tras învățăminte. — Cum ați procedat la strînsul finului ? — am între­ RAID ANCHETA dat-o pe tovarășa Ecaterina Fințescu, inginerul agronom al C.A.P. ? — Fînurile cultivate de pe cele circa 140 ha. sînt de mult așezate în stoguri. Cele natu­rale le strîngem acum. Pînă azi (29 iulie a.c.) am cosit fi­nul de pe 300 de hectare (total 368), iar zilele următoare vom termina. De pe mai mult de 60 ha. recolta e transportată și depozitată în șire. Azi, de e­­xemplu, avem 50 de atelaje la cărat. Rezultă o producție de peste 2.200 kg. fîn la ha. Lu­crurile merg repede și bine pentru că noi cointeresăm oa­menii. Ca să nu ne prindă ploaia, 18 cooperatori din sa­tele Leucușești și Preutești au împerecheat vacile lor și au CONSTANTIN BORȘ (Continuare în pagina a ll-a)

Next