Zori Noi, august 1969 (Anul 22, nr. 6727-6752)
1969-08-01 / nr. 6727
> -s k X- t Proletari din toate țările uniți-vă ! SUB SEMNUL UNUI PUTERNIC AVANT CREATOR, ÎNTHUNCULTAPITIEA ISrESTTM Legătura cu masele — formă eficientă de captare și valorificare a înțelepciunii colective Aplicînd cu consecvență politica sa științifică, marxistleninistă, Partidul Comunist Român își perfecționează neîncetat formele și metodele de muncă, fapt care-i permite să-și îndeplinească cu succes îndatoririle ce-i revin în calitate de forță politică conducătoare a societății socialiste. Una din pîrghiile prin care partidul nostru își realizează rolul de conducător în societate o constituie, așa cum se subliniază și în Tezele Comitetului Central, legătura strînsă cu clasa muncitoare, cu țărănimea, intelectualitatea, cu întregul popor. Practica partidului de a se consulta cu masele largi de oameni ai munci în oricare dintre problemele majore ale prezentului și viitorului României socialiste, în care se înscrie și dezbaterea publică a documentelor pentru Congresul al X-lea al partidului, devenind un fapt firesc, dă fiecărui cetățean sentimentul mulțumirii și satisfacției că astăzi, mai mult ca privind, i se oferă posibilități nelimitate de a participa efectiv la elaboraarea politicii interne și externe partidului și statului, la edificarea noii societăți, îi dezvoltă răspunderea socială și elanul creator. In ultimii ani — se arată în Tezele Comitetului Central — în viața organelor și organizațiilor partidului s-au imprimat, in tot mai mare măsură, respectul față de principiile statutare, față de normele vieții interne de partid, s-a întărit munca colectivă în organele centrale și locale, s-a dezvoltat democrația internă de partid, s-au creat condiții pentru manifestarea largă a inițiativei și combativității tuturor comuniștilor, întărindu-se prin aceasta forța și coeziunea partidului în întregul său. Justețea acestei aprecieri e pusă în evidență și de activitatea organelor și organizațiilor de partid din orașul nostru. Organizația orășenească de partid, comitetul și biroul său, la fel ca și celelalte organe și organizații de partid, punînd accentul cuvenit pe perfecționarea continuă a stilului și metodelor de muncă, pătrund mai adînc în miezul problemelor de fond ale orașului, conduc cu mai multă competență activitatea economică și social - culturală, asigură un conținut mai bogat, o eficiență sporită întregii munci politice și organizatorice. Preocupîndu-se să cunoască temeinic realitatea și să acționeze întotdeauna în deplină cunoștință de cauză, comitetul nostru orășenesc, învățînd din practica conducerii partidului, ține o strînsă legătură cu organizațiile de partid, cu comuniștii, cu toți oamenii muncii din raza sa de activitate, le ascultă cu atenție părerile, le stimulează inițiativa, organizează împreună munca pentru înfăptuirea politicii partidului. Intrucît experiența a demonstrat că legătura cu masele e o sursă inepuizabilă de învățăminte, o formă eficientă de captare și valorificare a înțelepciunii colective, comitetul orășenesc de partid a imprimat acest stil de muncă și consiliului popular orășenesc. Punînd în centrul preocupărilor sale întărirea legăturii cu masele de cetățeni, dovedind receptivitate și solicitudine față de cerințele lor, organul local al puterii de stat își îndeplinește din ce în ce mai bine atribuțiile stabilite prin Legea de organizare și funcționare a consiliilor populare. Consultarea sistematică a alegătorilor, sintetizarea opiniilor și sugestiilor, spre exemplu, au favorizat nu numai adoptarea unor hotărîri cuprinzătoare, ci și creșterea contribuției cetățenilor la îndeplinirea lor. Semnificativ în acest sens e îndeosebi faptul că îndată după definitivarea angajamentelor luate în întrecerea patriotică a și început munca plină VASILE TEODOROVICI secretarul Comitetului orășenesc de partid Gura Humorului, primarul orașului (Continuare în pagina a 111-a) CARNET DE ÎNTRECERE ANUL XXV • întreprinderile de industrie locală și unitățile de gospodărie comunală ale județului și-au îndeplinit, la 26 iulie a.c., - așadar, cu 5 zile înainte de termen — toți indicatorii de plan ai primelor șapte luni ale anului și, totodată, angajamentele aferente aceleiași perioade. Toate colectivele de muncă, din ambele sectoare, au contribuit la obținerea acestui însemnat succes. Pînâ la sfîrșitul lunii, industria locală suceveană produs peste plan mărfuri valorind 1,5 milioane lei deapășind cu 500.000 lei livrările către comerțul socialist și cu 4,5 milioane lei nivelul planificat al producției marfă vîndută și încasată. Ca rezultat al preocupărilor susținute pentru eficiența întregii activități, la prețul de cost vor fi înregistrate economii suplimentare de 1,3 milioane lei, iar beneficiile vor depăși, cu circa 2 milioane lei, prevederile inițiale ; în felul acesta, sunt de pe acum acoperite majoritatea angajamentelor sectorului. Procentele cu care gospodăria comunală și de locuințe iși depășește sarcinile sunt, și ele, la fel de remarcabile : 15,5 la beneficii - 9,4 la planul total de prestații și 8,5 la cel al prestărilor în construcții - 7,8 la transportul auto . Iată doar cîteva dintre cotele suplimentare ale unor indicatori de bază, datorită cărora producția marfă vîndută și încasată va fi, la sfirșitul lunii, cu 6,7 la sută mai mare decit prevederile inițiale. Alături de industria republicană, unitățile aparținînd consiliului popular județean își dovedesc, astfel, capacitatea, de a munci exemplar pentru înfăptuirea sarcinilor ce le revin și angajamentelor asumate. • Cu mult înainte de termen și-a îndeplinit sarcinile de plan care îi revenea pe primele 7 luni ale anului și colectivul de muncă de la întreprinderea de explorări miniere „Moldova" Cîmpulung. Prin hărnicia lor, minerii și-au creat un avans de o lună atît la lucrările geologice, cit și la construcțiile miniere. In perioada care a trecut de la începutul anului, s-au realizat, peste plan, 500 m.l. galerii, 100 m.l. suitori, mai mult de 500 m.l. foraje cu sondeze. In acest număr: ORIZONT In pag. 3 ® SPORT • Contrapunct in pag. 2 în pag. 2 IN ANUL 1975 transportul feroviar va asigura circa trei pătrimi din traficul terestru Tracțiunea Diesel electrică va reprezenta circa la sută din totalul traficului 0 PRIMA CERINȚA: ükirtemikimr a A All II III renixuLUi DE PRODUCȚIE PE ACEST AN La Combinatul pentru industrializarea lemnului din Suceava, cifrele de plan pentru anul 1970, dezbătute de către membrii comitetului de direcție, au fost primite cu încrederea cu care sînt întîmpinate certitudinile. Prevederile următorului an se înscriu ca o nouă treaptă, superioară, a creșterii continue a producției acestui mare combinat, creștere dictată de cerințele economiei naționale : producția globală va spori, față de realizările preliminare ale anului în curs cu 24,3 la sută, iar producția marfă cu 24,7 la sută ; productivitatea muncii va trebui să fie superioară celei din 1969 cu 19,9 la sută; producții majorate vor înregistra fabricile de mobilă, plăci fibrolemnoase, lăzi etc. Făcînd calcule și comparații, specialiștii combinatului au apreciat prevederile planului pentru ultimul an al actualului cincinal ca fiind realiste, mobilizatoare. înfăptuirea lor impune două condiții : întărirea exigenței în toate compartimentele și remedierea imediată a prezentelor lipsuri, pentru ca sarcinile de plan pe acest an să fie îndeplinite integral și în condiții de ritmicitate. Asupra acesteia din urmă au insistat, îndeosebi, discuțiile factorilor de care depinde bunul mers al activității la combinat. Ei au subliniat că însăși noțiunea de pregătire a producției anului viitor (frecvent rostită de cei care lucrează în economie) presupune asigurarea îndeplinirii, înainte de toate, a sarcinilor curente. Privind lucrurile prin această optică și apreciind că pe parcursul celor cinci luni care au mai rămas din anul curent se poate realiza acest deziderat, participanții dezbatere au făcut o amănunțațită analiză a posibilităților existente în fabrici. Rezultatele înregistrate pînă acum, de o valoare incontestabilă de altfel, rămîn considerate un început, o etapă de la care se pot continua — și e firesc să fie așa — noi căutări fertile. Bună parte din discuții, de pildă, au fost consacrate reducerii consumului de lemn, problemă de stringentă actualitate în unitățile din sectorul prelucrării. Deși economia efectiv înregistrată în primul semestru se cifrează la 597 m.c. material lemnos, cu 97 m.c. mai mult decât era stabilit, s-a apreciat că ea putea fi și mai mare. Posibilități nevalorificate încă sunt la fabricile care nu se încadrează in consumurile planificate. Fabrica de mobilă, de exemplu, a depășit consumul de lemn cu 0,287 m.c. cherestea de rășinoase, 5,975 m.c. cherestea de fag și cu 157 m.p. furnir pentru fiecare milion de lei producție realizată. Stabilind remedierea acestei stări de lucruri, stăvilirea consumului de lemn peste limite și reducerea cheltuielilor de producție, specialiștii prezenți la ședința comitetului de M. FLOREA (Continuare in pagina a IlI-a) IN PAGINA 4 £ Prezente românești . Vizita oficiala a președintelui Nixon în Asia . Primele examene geochimice a mostrelor de praf selenar Anul XXIII e 67274 pagini 30 bani REDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚIA» Suceava, str. Tipografiei nr. 1 ; telefoane i redactor șef - 2766 ; redactor șef adjunct - 3198 ; secretariatul de redacție - 2692 ; Industrie, viață de partid - 2765 ; cultură, Informații - 2764 ; agrară, administrație - 3195 ; construcție de stat scrisori și corespondenți - 3096, vineri 1 august 1969 TOVARĂȘUL NICOLAE CEAUȘESCU A PRIMIT UN GRUP DE PROFESORI DIN S.U.A. Joi la amiază, tovarășul Nicolae Ceaușescu, președintele Consiliului de Stat, a primit, la Palatul Republicii, un grup de profesori din Statele Unite ale Americii, care fac parte din seminarul profesorilor americani pentru pace, aflați într-o vizită în țara noastră. La primire au luat parte tovarășii Ion Gheorghe Maurer, Paul Niculescu - Mizil, Leonte Răutu, Ștefan Voitec, Dumitru Popescu, Mihai Dalea. Erau prezenți Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe, Pompiliu Macovei, președintele Comitetului de Stat pentru Cultură și Artă, Ștefan Bălan, ministrul învățămîntului, Miron Nicolescu, președintele Academiei și Miron Constantinescu, adjunct al ministrului învățămîntului. In timpul întrevederii, care s-a desfășurat într-o atmosferă cordială, între președintele Consiliului de Stat, tovarășul Nicolae Ceaușescu, și prof. Jerome Davis, conducătorul grupului de profesori americani, a avut loc o amplă convorbire. Declarațiile făcute de tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU în cadrul convorbirii cu grupul de profesori americani Adresîndu-se celor prezenți, tovarășul Nicolae Ceaușescu a spus : Aș dori ca în numele Consiliului de Stat și al poporului român să salut grupul de profesori americani care vizitează România. Am auzit că grupul dumneavoastră face parte din Seminarul pentru pace din Statele Unite ale Americii. Noi, românii, apreciem în mod deosebit pe toți cei care își consacră eforturile luptei pentru înțelegere și pace între popoare. Dumneavoastră cunoașteți că, întotdeauna oamenii de știință și cultură au dorit să trăiască în pace și înțelegere, că întotdeauna intelectualii cei mai înaintați au fost partizanii colaborării, prieteniei și păcii în lume. In condițiile de astăzi, cînd popoarele obțin succese mari în dezvoltarea forțelor de producție, a științei și culturii, cînd omul a pătruns în Cosmos și a ajuns pe Lună, dezvoltarea colaborării între state, salvgardarea păcii este una din cele mai arzătoare probleme care preocupă întreaga omenire, care trebuie să-și găsească rezolvarea. Vă pot spune — cred că ați putut constata aceasta în scurta dumneavoastră vizită, în întîlnirile pe care le-ați avut — că poporul român este animat de dorința sinceră de a dezvolta colaborarea și prietenia cu poporul american, ca și cu toate popoarele lumii, de a trăi cu toate statele în pace și politică a înțelegere, întreaga României este îndreptată spre colaborare cu țările socialiste, cu toate țările lumii, inclusiv cu Statele Unite ale Americii • în acest cadru se înscrie și vizita pe care o va face, zilele acestea, în țara noastră, președintele SUA, Richard Nixon. Sper că vizita pe care dumneavoastră, profesori din Statele Unite, o faceți în România, va fi o contribuție la mai buna cunoaștere și conlucrare între oamenii de cultură și învățămînt din țările noastre, la (Continuare în pagina a IlI-a) Sărbătorirea celui de-al 20.000.000-lea cetățean al Republicii Socialiste România Tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretarul general al C.C. al P.C.R., președintele Consiliului de Stat, a primit joi dimineața, la Palatul Republicii, familia celui de-al 20.000.000- lea cetățean al patriei noastre. La festivitatea ce a avut loc cu acest prilej au luat parte tovarășii : Ion Gheorghe Maurer, Gheorghe Apostol, Chivu Stoica, Paul Niculescu - Mizil, Virgil Trofin, Ilie Verdeț, Janos Fazekaș, Petre Lupu, Manea Mănescu, Leonte Răutu, Vasile Vîlcu, Ștefan Voitec, Iosif Banc, Mihai Gere, Dumitru Popescu, Vasile Patilineț, Ion Pățan. Au participat, de asemenea, membri ai Consiliului de Stat și ai guvernului, conducători ai unor organizații obștești: Tovarășul Gheorghe Năstase, prim - secretar al Comitetului județean Argeș al P.C.R., președintele consiliului popular județean, a prezentat tovarășului Nicolae Ceaușescu și celorlalți conducători de partid și de stat pe cel de-al 20.000.000-lea cetățean al Republicii Socialiste România, Daniel Marius Stănciulescu, născut în ziua de 20 iunie 1969, ora 5 dimineața, pe meleagurile argeșene, și pe părinții săi, Alexandra Stănciulescu, profesoară de istorie la Școala generală din satul Ardulești, județul Argeș, și Gheorghe Stănciulescu, maistru la întreprinderea de poduri metalice și prefabricate din Pitești. Luîndu-i în brațe pe micul cetățean al patriei și sărutîndu-1 părintește, tovarășul Nicolae Ceaușescu l-a felicitat și i-a urat „să trăiască fericit în comunism“. Felicitînd călduros pe mama și tatăl copilului cărora le-a urat „să-i dea o creștere cît mai bună“, tovarășul Nicolae Ceaușescu a oferit daruri sărbătoritului. Emoționat, exprimîndu-și fericirea de a fi tatăl celui de-al 20.000 000-lea cetățean al țării, Gheorghe Stănciulescu a adresat calde mulțumiri conducerii partidului, guvernului, tovarășului Nicolae Ceaușescu, pentru căldura manifestată față de creșterea și educarea copiilor în patria noastră, pentru grija față de viitorul fericit al întregii națiuni. Tovarășii Nicolae Ceaușescu, Ion Gheorghe Maurer și ceilalți conducători de partid și de stat ciocnesc apoi cîte o cupă de șampanie cu părinții copilului, închină în cinstea sa, urîndu-i sănătate și fericire; conducătorii se fotografiază și se întrețin îndelung cu mama și cu tatăl micului locuitor al României. Printr-o fericită întîmplare, nașterea celui de-al 20.000.000- lea cetățean al României s-a petrecut în preajma celei de-a 25-a aniversări a eliberării patriei noastre, fapt care îi conferă o semnificație deosebită. Un procent de 42 la sută din întreaga populație a țării alcătuiesc astăzi cetățenii năsîscuți după 23 August 1944, cetățeni crescuți în anii regimului socialist, în orînduirea în care a fost lichidată pentru totdeauna exploatarea omului de către om. România, cu o populație de peste 20 milioane de locuitori, se înscrie în prezent, din punct de vedere demografic, printre primele 9 țări din Europa și primele 29 țări de pe glob. LOCUL FINULUI ESTE UN DEPOZITE, NU PE TARLALE La C.A.P. Preutești puteau fi văzute circa 20 de căruțe încărcate cu fîn natural, șinele descărcau la șire, altele așteptau să le vină rîndul la cîntărit. Fiecare cooperator care termina cu căratul finului primea tot atunci și cantitatea ce-i revenea drept retribuție pentru munca depusă la recoltatul fînețelor. Aici am avut o discuție cu tovarășul Dumitru Olteanu, secretarul comitetului comunal de partid. — Anul trecut — ne spunea dumnealui — cooperativa noastră n-a avut suficiente fînuri și pentru că iarba de pe o mare suprafață a rămas necosită. Urmarea — apariția unui întreg șir de necazuri. Din această stare de lucruri am tras învățăminte. — Cum ați procedat la strînsul finului ? — am între RAID ANCHETA dat-o pe tovarășa Ecaterina Fințescu, inginerul agronom al C.A.P. ? — Fînurile cultivate de pe cele circa 140 ha. sînt de mult așezate în stoguri. Cele naturale le strîngem acum. Pînă azi (29 iulie a.c.) am cosit finul de pe 300 de hectare (total 368), iar zilele următoare vom termina. De pe mai mult de 60 ha. recolta e transportată și depozitată în șire. Azi, de exemplu, avem 50 de atelaje la cărat. Rezultă o producție de peste 2.200 kg. fîn la ha. Lucrurile merg repede și bine pentru că noi cointeresăm oamenii. Ca să nu ne prindă ploaia, 18 cooperatori din satele Leucușești și Preutești au împerecheat vacile lor și au CONSTANTIN BORȘ (Continuare în pagina a ll-a)