Zori Noi, noiembrie 1969 (Anul 22, nr. 6806-6831)
1969-11-08 / nr. 6812
Organ al Comitetului județean Suceava al P.C.R. și al Consiliului popular județean Anul XXIV Nr. 6812 sîmbata 8 noiembrie 1969 4 pagini 30 bani Dumneavoastră ați cumpăra mărfurile pe care le produceți? Fiecare dintre unul aflat în tip de irednatie emblema role admisibile emiradimen Fiecare dintre noi, aflat în postură de cumpărător, are grijă să aleagă o marfă de bună calitate. Și e firesc să fie așa, să dorești ca, în schimbul banilor pe care-i dai din buzunar, să îmbraci ori să duci în casă un lucru frumos, trainic, ireproșabil executat. Dar cîți dintre noi, pătrunși de sentimentul echității, luptă din toate puterile, la locul nostru de muncă, să predea magaziei de produse finite mărfuri care, prin simpla lor prezentare în vitrine, să se vîndă singure, să facă inutilă orice fel de reclamă ? Cîți dintre noi, aruncînd o ultimă privire spre produsul la realizarea căruia s-a materializat și o parte din propria muncă, putem spune cu mina pe inimă: „îmi place, așa ceva aș cumpăra și eu“. Mulți, foarte mulți sînt adepții acestui raționament. Dovadă sunt rezultatele obținute în industria județului, prestigiul calitativ al mărfurilor purtînd marca fabricilor sucevene, căutarea de care se bucură acestea pe piața internă și pe cea externă. Dar, fie chiar și intr-un asemenea context, excepțiile, „cazurile“, minusurile își fac cu încăpățînare apariția. Și cu cit numărul acestora este în creștere, cu atît se conturează concluzia că nu este vorba de scăpări întîmplătoare și justificate, de obncidente imprevizibile. Dimpotrivă, frecvența refuzurilor de calitate relevă pregnant că o serie de deficiențe tehnice și organizatorice, existente pe fluxul tehnologic, își lasă amprentă în caracteristicile produsului finit, că adeseori, în mod conștient, în dorința de a realiza oricum planul cantitativ de producție, problema calității este plasată pe orbite mărginașe sferei preocupărilor factorilor de răspundere din întreprinderi. Așa se explică de ce, pentru livrarea unor mărfuri care n-au corespuns calitativ, întreprinderile economice din județul nostru au înregistrat, în perioada ianuarie — 31 octombrie a.c. 1 506 refuzuri, valorînd peste 11 milioane lei. Comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, situația refuzurilor înregistrează. . . o creștere de 33,5 la sută. Mai mult de trei sferturi din numărul corespondentelor (adică 81,04 la sută) sosite pe adresa industriei sucevene și care vin să reproșeze respectivelor colective de muncă lipsa de preocupare pentru respectarea clauzelor contractuale din capitolul calitate, se adresează unităților aparținînd Ministerului Industriei Lemnului. Nici una dintre acestea n-a scăpat prilejul de a lectura amintitele adrese, ca și cum întrecerea ar fi avut ca obiectiv acumularea unui număr ci mai mare de refuzuri. Intr-un asemenea clasament, „fruntașe“ sunt unitățile de exploatarea și industrializarea lemnului (U.E.I.L.) Rădăuți (108 cazuri), Moldovița (66) și Vatra Dornei (60), urmate de Fălticeni (42), Gura Humorului (41). O precizare. Mai mult de jumătate din refuzurile privind cheresteaua de rășinoase și de fag se referă la gradul ridicat de umiditate. Deci, o cauză obiectivă. Cealaltă jumătate, însă, înglobează observații devenite cronice : scîndurile livrate aveau crăpături, teșituri, curburi, noduri mai multe decit cele admisibile, supradimensionate. 58 metri cubi din lăzile livrate au șipci crăpate, suie ieșite în interior și alte defecte de fabricație , fiind ambalate necorespunzător, 38 garnituri de mobilă de bucătărie tip „Sibiu“ (U.E.I.L. Fălticeni), 3 bucătării „Milcov“, 27 canapele „Monica“, 31 biblioteci „Milcov“ (Fabrica de mobilă Rădăuți), 2 dulapuri de la garnitura „Mugur 3“ și 5 mese extensibile (C.E.I.S. Suceava) s-au deteriorat în timpul transportului ; tot de la C.E.I.S. Suceava au plecat 17 garnituri de mobilă „Mugur 3“, ale căror somiere sînt mai mici, iar (Continuare în pagina a II-a) MARIA FLOREA In secția tors a Filaturii de in și cînepa din Fălticeni, tă Lucia Anasia In loto, muncitoarea evidenția Folo : D. VINTILA Fabrica de spirt Rădăuți. Muncitorul Gh. Băiței, verificînd descărcarea lunurilor de fermentare Foto : D. VINTU rîi . OȚELARII și laminatade la Combinatul siderurgic din Reșița au asimilat în producția industrială noi mărci de oțeluri și sortimente de laminate. Printre cele patru mărci noi recent elaborate se numără și oțelurile aliate destinate construcțiilor metalice ale podului de la Vadul Oii — Giurgeni. • LA ÎNCHEIEREA primului concurs al revistelor școlare din liceele de cultură generală, organizat de Ministerul învățământului în colaborare cu comitetul Central al Uniunii Tineretului Comunist și ziarul „Scânteia tineretului“, juriul a acordat 30 de premii și mențiuni. Primul loc l-au cîștigat revistele intitulate :,Țara visurilor noastre“ — Liceul nr. 1 din Oradea, „Fire de tort“ — Liceul „Mihai Viteazul“ din Turda, și „2000“ — Liceul nr. 21 din București. • PE ȘANTIERUL de la Les, județul Bihor, se construiește un mare baraj, care va reține 26 milioane m.c. apă menite a fertiliza 10.000 hectare teren din Cîmpia Crișului Repede. Aici a fost străpuns tunelul de deviere a apelor cu șapte luni mai devreme decit prevedea proiectul de execuție. FEROVIARII Călătorii care așteaptă trenul pe peronul stației Suceava Nord văd, undeva, deasupra șirurilor neîntrerupte ale vagoanelor de marfă, o hală cu luminatoare mari pe acoperiș. Noaptea, de aici țîșnesc fulgerele artificiale ale aparatelor de sudură, se aud semnalele intermitente ale locomotivelor gata de drum. Este vorba de una din cele mai vechi unități din oraș : Depoul C.F.R. Suceava Nord. ASTĂZI PARE NEVEROSIMIL... Totul a pornit de la o ștampilă veche, de alamă, plină de praf. Drumul de la tușieră pînă pe suprafața imaculată a colii mele de hîrtie a însemnat, simbolic, trecerea unei jumătăți de secol. In chenarul oval stăteau înscrise, destul de citeț, cuvintele : Depoul C.F.R. „Aron Pumnul“... Pe Dumitru Burian l-am găsit acasă. In camera mică și îngrijită se auzea doar tic-tacul pendulei străvechi. Pentru vîrsta lui, bătrînelul, mic de statură și veșnic grăbit, se „ținea bine“. — Am ieșit de mulți ani la pensie, dar nu mă las eu cu una cu două. Bătrînețea adevărată, oboseala anilor, te caută numai da domiciliu. Pe mine nu mă REPORTAJ prea găsește, o iau mereu din loc. . . Fostul mecanic de locomotivă mi-a vorbit apoi de vechiul depou (casa lui se găsește în imediata apropiere): — „Aron Pumnul", zis ? Da ! Prin ’39 au reveni nu la prima denumire : Ițcani. Trebuia să vezi depoul prin ’910. Eram copil. Locuiam tot prin apropiere. Locomotivele erau mici, cu coșul enorm. Aveau fluier și clopot. O frînghie lungă ducea de la fluier la vagonul șefului de tren, acesta dădea plecarea trenului, trăgînd de frînghie. Acum, alimentarea cu cărbuni se face cu elevatorul electric. Pe atunci era o rampă de scînduri pînă la nivelul tenderului. Cărbunele se transporta în coșuri a cite cincizeci kilograme. Cărau oamenii pînă se umplea co geamite tender... Locuiești la Suceava ? Ei, bine, pînă la Suceava era o linie ferată. Pînă la „stazzione termini“ (aflată pe locul vechiului obor) se mai aflau patru hărți. Primele două erau de o parte și de cealaltă rîului. Toată lunca Suceavei era plină de fum, de zgomotul celor trei vagoane. Mecanicii și conductorii aveau costume de autentici mareșali. In spatele gării Ițcani cînta o fanfară și lumea asista la plecarea trenurilor. Bătrînul feroviar se lăsase antrenat de propria povestire. Mă privi cu neîncredere . — Multe din acestea par L. OCTAVIAN (Continuate in pagina a III-a)( ÎN AGRICULTURĂ ® IN AGRICULTURA REVENIM LA ARTICOLUL „EȘTI COOPERATOR? LOCUL TAU E PE CÎMP!" ! Efecte pozitive ale criticii # Peste o sută de tone de cartofi în plus, la fondul central, față de ultimele angajamente . Mari rămîneri în urmă la strînsul porumbului și la arături La 9 octombrie, ziarul nostru publica articolul intitulat „EȘTI COOPERATOR? LOCUL TAU E PE CÎMP în care se criticau stările de lucruri din cooperativa agricolă de la Drăgoești în privința rezolvării problemelor de campanie. Cum se prezintă situația acum, la aproape o lună de la publicarea articolului amintit ? Vasile Baluș, secretarul comitetului comunal de partid, ne-a spus că articolul a fost viu discutat de către cooperatori, a fost dezbătut și într-o scurtă ședință de planificare a muncii, s-au luat măsuri pentru mai buna mobilizare la lucru și pentru folosirea gospodărească a mijloacelor de care se dispune, a zilelor și orelor de campanie. Unii s-au simțit lezați de critica făcută — lucru pe care noi l-am dedus și dintr-o scrisoare, semnată de „un grup de cooperatori“, adresată redacției — dar participarea la muncă s-a îmbunătățit simțitor. Mulți dintre cei criticați că nu vin la lucru au început să-și corecteze atitudinea. Printre aceștia se numără și soția brigadierului Niculai Janca. Așa. incit, în prezent, cooperatorii de aici sunt de laudă in privința achitării obligațiilor față de stat. Față de ultimele angajamente luate în această privință, ei au livrat peste o sută de tone de cartofi în plus. Miercuri, șase mijloace de transport erau utilizate tocmai în sprijinul îndeplinirii acestui scop. Dar, la Drăgoești, se constată mari rămîneri în urmă la strînsul porumbului și la arături. La data amintită, mai erau de recoltat 69 ha., se cărase și se desfăcuse foarte puțin, nu se livrase încă nici un bob la stat. In brigada lui Nicolae Nițan, abia marți se începuse recoltatul. In momentul vizitei noastre, pe cîmp se aflau doar vreo 60 de cooperatori din această brigadă, plus 15 veniți în ajutor de la Comănești. Brigadierul stătea la marginea tarlalei „Balta rotundă“ și-și nota ceva. De ce n-ar fi pus și el mina să lucreze efectiv ? Seceri de rezervă avea ! In aceeași brigadă, mijloacele de transport n-au fost și nu sunt nici în prezent folosite în întregime și la întreaga lor capacitate. Alături de conductori harnici și care manifestă răspundere în îndeplinirea sarcinilor zilnice ce li se încredințează, așa cum sunt Dionisie Jancă, Gheorghe Cucu, Ilie Bondar, alții nu respectă planificarea, nu folosesc intens timpul bun de lucru și realizează o productivitate scăzută. Din astfel de motive au și fost înlocuiți Filaret Popescu și Alexandru Nițan. Brigada dispune de puține atelaje. Normal ar fi ca acestea să fie exploatate la maxi- DUMITRU TURTA (Continuare în pagina a III-a) In riul Bistrița, in fondul de pescuit „Bistrița II Barnar“ au fost deversați, zilele trecute, 910 puieți de lostriță de un an, produși la postrăvăria de la Valea Putnei. Repopularea rîului Bistrița cu această valoroasă specie de pește se înscrie în acțiunea desfășurată de silvicultori în vederea menținerii în apele patriei noastre a prețiosului salmonid. Operația de deversare despre care vorbim a fost efectuată de lucrătorii Ocolului silvic Broșteni, sub directa îndrumare a specialiștilor de la Inspectoratul silvic Suceava. In fotografie , tehnicianul de vînătoare Virgil Țurcanu, deversînd puieții în zona Zugrenilor Foto , ing. A. NEACȘU r IN ACEST NUMĂR: • OPINIA CETĂȚEANULUI • SEMNALELE NOASTRE PENTRU PROBLEMELE DUMNEAVOASTRĂ ( contrapunctin pag. 2 ) DĂRI DE SEAMĂ ÎN ORGANIZAȚIILE DE PARTID 1. în pag. 3 La intrarea în funcțiune, în anul 1963, întreprinderea mecanică din Suceava executa doar reparații capitale și mijlocii ale unor utilaje industriale. Astăzi, aici se produc în serie mașini-unelte destinate atît economiei naționale cit și diferiților beneficiari externi din Ceylon, Iran, Israel etc. Intre acestea, de unanime aprecieri, se bucură mașina de ruluit tablă și foarfecă de tăiat oțel - beton, ultima fiind prezentată și la EREN'69. Specialiștii uzinei lucrează în prezent la tehnologia unor noi tipuri de mașini - unelte prevăzute a intra în producție în anul viitor. Este vorba de mașina de bordurat tablă. Teatrul popular din Vatra Dornei continuă să prezinte spectacole cu piesa care a marcat recenta inaugurare a acestei instituții. Este vorba de comedia ..Sfîntul Mitică Blaston“ de Aurel Baranga care, în ultimele zile, fost prezentată pe mai multe sceane doriene. Colectivul acestui teatru va relua, în perioada următoare, spectacolele cu piesele „Hangița“ de Carlo Goldoni și „Capcana“ de Robert Thomas. Pe Marcel Zlăvog il așteaptă familia • Un gest caritabil • O fetiță își caută tatăl • Telegrama edificatoare • O răpire în plină zi • Nostalgic celor treisprezece ani de căsătorie. In 1968, în cadrul unei pagini dedicate începerii noului an școlar, o fetiță răspunde întrebărilor unui reporter : „Pe mine mă cheamă Zlăvog Speranța. Am patru ani“. Era primul ei an de grădiniță, avea părinți care o iubeau, era fericită. A ajuns aici, la Suceava, printr-un anume complex de împrejurări. La 22 martie 1967, comitetul executiv al Sfatului popular al orașului Suceava încuviințează, prin decizia nr. 101, înfierea minorei Apetrea Speranța (de la Casa copilului din Botoșani) de către Zlăvog Marcel și Claudia. Speranța găsește aici afecțiunea unor părinți adevărați, căldura unui căsite de griji. Liniștea a fost însă, aici, de scurtă durată. Tatăl (Z. M.), care lucra pe un șantier de construcții din Rădăuți, nu se mai reîntoarce în săptămîna aceea la Suceava. Nopți la rînd, la blocul din Aleea Pinului nr. 8, o fereastră rămînea luminată pînă-n zori. Copilul adormea tirziu, vegheat de o mamă nedumerită și tristă. Casa scărilor rămînea cufundată în liniște . . . Cîteva zile mai tirziu, Z. M., profitînd de lipsa celor de acasă, se reîntoarce și își ia lucrurile. Săptămîni în șir, Claudia Z. își căută soțul. Mult mai OCTAVIAN LAZAR min care iradiază mirajul ______________ rl unei copilării fericite, lip (Continuare în pagina a III-a)) Concurs ,Cîne știe cîștiga" Conducerea cinematografului „Modern“ din va. In colaborare cu Luceaconducerea Școlii generale nr. 1 din municipiu, a organizat, cu prilejul rulării filmului „Baltagul“, un concurs „Cine știe cîștigă“ pe tema „Opera lui Mihail Sadoveanu“. .Dovedind o temeinică pregătire, elevii Stănescu Liviu (cl. a VII-a B), Curechianu Dorin (cl. a VIII-a A) și Duduță Florin (cl. a vizita B), s-au clasat pe primele locuri, bucurîndu-se de frumoase aprecieri din partea sutelor de spectatori, a cadrelor didactice. s\ Pînă la 24 noiembrie, Fabrica de bere din Solca se află în revizie anuală. In această perioadă, aici se vor executa o serie de lucrări curente menite să asigure, în continuare, buna desfășurare a procesului de producție. Colectivul urmărește, printre altele, să mărească capacitatea fabricii cu 7.500 hi. pe an. Lucrul acesta va fi posibil prin înlocuirea budanelor din lemn cu rezervoare metalice. In anul 1970, această unitate va produce 55.000 hi. de bere. Structura actualului an universitar De la Ministerul Invățămîntului aflăm că actualul an universitar va avea următoarea structură : Cursurile semestrului I vor dura pînă la 31 ianuarie 1970, cu o vacanță de iarnă între 21 decembrie 1969 și 4 ianuarie 1970. între 1—17 februarie se va desfășura sesiunea de examene, iar perioada dintre 18—24 februarie va fi afectată pentru odihnă. Studenții care doresc pot susține între 1 și 24 februarie și un examen parțial, pe baza opțiunilor depuse pînă la data de 15 ianuarie. Cursurile semestrului II vor începe la 25 februarie și se vor încheia la 30 mai. Sesiunea de examene din vară se va organiza între 1—28 iunie, iar cea din toamnă între 7 și 21 septembrie. Semne de întrebare în America de Sud Discuțiile privind naționalizarea societăților petroliere din Peru și Bolivia, acordul privitor la preluarea celei mai mari companii pentru extracția cuprului din lume, „Anaconda“ în Chile, și dezbaterile agitate referitoare la îndatorarea Insuportabilă a întregii Americi Latine au reactualizat problema ajutorului american pentru străinătate și a investițiilor străine. Din raportul lui Rockefeller prezentat președintelui Nixon au apărut acum unele părți privind așa-numitele credite de ajutor „condiționate“. Anul trecut, latinoamericanii au fost obligați să cheltuiască în S.U.A. 92 la sută din cele 336 milioane de dolari acordați în cadrul ajutorului economic. Pe baza altor informații, pînă acum s-a dispus doar ca dolarii acordați ca ajutor să poată fi folosiți și la cumpărături efectuate in America Latină. Deoarece America de Sud are nevoie in cea mai mare parte de produse industriale, care pot fi executate doar în statele dezvoltate, o modificare a clauzei in această formă ar avea o valoare redusă. Problema cea mai urgentă, modalitatea de a achita datoriile externe ale țărilor latino - americane — amortizările și dobînzile — este pînă acum complet nerezolvată. Brazilia trebuie să achite anul acesta 500 milioane dolari, deci o sumă care o depășește pe aceea oferită de S.U.A. întregii Americi Latine. O sursă demnă de încredere, ca „First National City Bank of New York“, a constatat că între 1965 și 1968 America Latină a primit 1.100.000. 000 dolari capital nordamerican, dar că, în același timp, 5.400.000. 000 dolari au fost transferați din America Latină in S.U.A., așa că rezultă un sold negativ de 4.300.000. 000 dolari. Comisia economică a O.N.U. pentru Latină — C.E.P.A.L. — a America comunicat, nu de mult, că între 1965 și 1967 companiile americane au cîștigat anual în America Latină peste 1.000.000.000 dolari. După scăderea investițiilor propriu - zise, veniturile nete ale companiilor nordamericane transferate din America Latină s-au ridicat la 693 milioane dolari în 1965, la 775 milioane în 1966 și la 831 milioane în 1967. Guvernele latino - americane se (Continuare în pagina a III-a)