Zori Noi, iulie 1970 (Anul 23, nr. 7008-7034)
1970-07-10 / nr. 7016
r ZOR! NOI - PAGINA 2 ÎNCHEIEREA LUCRĂRILOR PLENAREI COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN Cuvintarea tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU la Plenara C.C. al P.C.R. din 8-9 iulie 1970 (Urmare din pagina 1) noadă în activitatea noastră economică s-au manifestat serie de neajunsuri în ce privvește aprovizionarea tehnicomaterială, asigurarea documentațiilor și a proiectelor pentru investiții, desfășurarea cooperării între diferite întreprinderi ; s-au evidențiat lipsuri și în preocuparea pentru îmbunătățirea organizării producției și a muncii, pentru folosirea cu rezultate superioare a mijloacelor materiale și financiare, pentru creșterea rentabilității activității economice. Rezultatele obținute pe primele 6 luni demonstrează că în toate întreprinderile există mari rezerve pentru sporirea producției industriale, ridicarea productivității muncii, îmbunătățirea calității producției, reducerea cheltuielilor materiale și creșterea eficienței economice. De altfel, aproape toți tovarășii prim-secretari care au luat cuvîntul la Plenară s-au referit la faptul că, în urma mobilizării unora din aceste rezerve, au suplimentat angajamentele de depășire a planului de producție și beneficii și că în primul semestru au realizat mai mult de 50 la sută din ceea ce și-au propus ; aceasta arată că posibilitățile de a obține producții peste plan - desigur, acolo unde sîntem interesați, unde avem nevoie de astfel de produse - sînt încă mari și va trebui să depunem eforturi susținute pentru punerea lor în valoare. Se cunoaște, de altfel, că există o serie de întreprinderi care nu lucrează la capacitatea proiectată deși a trecut destul de mult timp de la punerea lor în funcțiune , avem întreprinderi unde se produc dese întreruperi în procesul de fabricație, unde mașinile nu sunt folosite cu randamentul maxim. Subliniind rezultatele bune obținute în economie, trebuie să arătăm că dispunem încă de mari posibilități insuficient valorificate și se impune ca în perioada următoare să intensificăm eforturile pentru a obține o producție cu mult mai mare decît cea stabilită prin angajamentele suplimentare asumate. Este necesar să facem acest lucru, tovarăși, pentru că pierderile provocate de calamități le putem recupera în primul rînd în industrie , deci în acest domeniu trebuie să ne concentrăm forțele. Ministerele, centralele industriale și întreprinderile trebuie să ia măsuri mai hotărîte pentru eliminarea neajunsurilor manifestate, pentru punerea valoare a marilor rezerve și ponsibilități de care dispune economia noastră. După cum ați văzut din informarea prezentată, pagubele pricinuite de inundații se ridică la peste 10 miliarde lei. Un număr mare de întreprinderi nu lucrează nici acum la întreaga lor capacitate. Au fost distruse mari cantități de materii prime și materiale. In agricultură se mai găsesc încă sub apă circa 300 mii hectare. Această situație deosebită impune luarea în continuare a unor măsuri energice. Este necesar să se asigure ca toate întreprinderile să lucreze la întreaga lor capacitate, să se intensifice acțiunea de economisire a materiilor prime și materialelor în vederea recuperării în cea mai mare parte a pierderilor suferite. In legătură cu aceasta aș dori să informez plenara că în planul cincinal viitor s-au adus serioase îmbunătățiri, față de prevederile Congresului al X-lea, în sensul reducerii cheltuielilor de producție, al micșorării consumurilor de materii prime și de materiale. Considerăm că, chiar cu îmbunătățirile aduse, există încă mari rezerve. De aceea trebuie să ne preocupăm să obținem încă în acest an progrese reale în reducerea cheltuielilor de producție și a consumurilor de materiale. Se impune ca ministerele, organizațiile economice centrale să înfăptuiască cu fermitate hotărîrea Comitetului Central și guvernului de a se realiza integral plănui de producție al acestui an în toate sectoarele de activitate. Va trebui ca în următoarele 6 luni să asigurăm folosirea mai intensivă a capacităților de producție, încît pînă la sfîrșitul anului să recuperăm în întregime pierderile suferite în industrie și să dăm peste plan o producție de circa 5 miliarde lei. Este necesar, de asemenea, ca întreprinderile să-și sporească preocuparea pentru ridicarea calității producției, aceasta fiind una din problemele centrale ale dezvoltării economiei noastre. Trebuie să intensificăm acțiunea de îmbunătățire a organizării producției și a muncii, asigurînd astfel ridicarea productivității muncii, creșterea rapidă a eficienței economice. O mare atenție trebuie acordată realizării în întregime planului de investiții, punerii în producție la timp și chiar lansării unor lucrări, pentru deasigura atît premisele înfăptuiarii în bune condițiuni a planului pe acest an, cît și o bază trainică pentru anii următori. Avînd în vedere că în unele sectoare de activitate sînt încă serioase rămîneri în urmă în realizarea planului de investiții, se impune ca ministerele, comitetele județene de partid să ia toate măsurile necesare pentru realizarea obiectivelor stabilite la datele convenite. Trebuie să folosim posibilitățile existente de a suplimenta planul cu unele investiții în acest an, pentru a ușura astfel realizarea sarcinilor foarte mari pe care le avem în 1971. De aceea, rog atît conducerile ministerelor, cît și pe primii secretari, pe toți membrii Comitetului Central, să acorde cea mai mare atenție realizării planului de investiții și, acolo unde se creează posibilități, începerii înainte de termenul planificat a unor lucrări noi. In agricultură, ținînd seama de situația creată, este necesar să asigurăm cît mai rapid, atît reînsămînțarea tuturor suprafețelor de pe care se retrag apele cît și însămînțarea, după strîngerea recoltelor de păioase, a unor suprafețe cît mai mari cu porumb, legume și culturi furajere ; aceasta va permite recuperarea pierderilor provocate de inundații. Trebuie să luăm toate măsurile pentru strîngerea la timp și în bune condițiuni a culturilor de vară. Atrag în mod deosebit atenția asupra acestei probleme, deoarece și în această lună se prevăd ploi , nu trebuie să se aștepte numai timpul bun, situația cere să se muncească pe orice vreme pentru a asigura strîngerea la timp a griului si orzului. Ținînd seama de volumul mare de investiții pe care îl avem de realizat în agricultură, îndeosebi în sectorul zootehnic, se impun măsuri pentru realizarea la timp a tuturor lucrărilor prevăzute. Aceasta cu atît mai mult cu cît pe primele 6 luni ale anului planul investițiilor în agricultură este rămas în urmă. De asemenea, este necesar să se acorde o atenție mai mare lucrărilor de hidroameliorații și desecări, realizării întregului volum de lucrări prevăzut pentru acest an ; orice rămînere în urmă în acest domeniu poate avea repercusiuni negative asupra înfăptuirii programului stabilit de Plenara din martie a Comitetului Central al partidului. In perioada următoare va trebui să dăm o mare atenție pregătirii planului pe anul 1971. Proiectul de plan pe anul viitor este cunoscut în toate întreprinderile, de către toate comitetele județene, deci există timp pentru pregătirea lui temeinică. In acest scop, este necesar să se intensifice acțiunea de încheiere a contractelor economice pentru 1971, precum și a contractelor de lungă durată privind aprovizionarea cu materii prime, mașini și utilaje, desfacerea producției, cooperarea în producție, executarea lucrărilor de construcții, temele de cercetare. In semestrul II al acestui an se va dezbate - începînd de la secțiile uzinale și pînă la colegiile ministerelor - planul pe 1971 și planul cincinal 1971 — 1975, urmărindu-se identificarea unor noi resurse de creștere producției și productivității muncii, de ridicare a rentabilității, reducerea cheltuielilor materiale, realizarea integrală și cu o înaltă eficiență a programului de investiții. Ținînd seama că se cunosc cu aproape 2 ani înainte prevederile planului cincinal de către întreprinderi, de toate organele de partid - putem spune că există premisele pentru începerea noului plan în condiții bune, pentru asigurarea din primul an a înfăptuirii lui cu succes. Tovarăși. Cele două proiecte de supuse dezbaterii plenarei lege sunt menite să contribuie la perfecționarea conducerii activității economice. Ele fac parte integrantă din programul de măsuri stabilit de Conferința Națională a partidului din 1967 privind îmbunătățirea organizării, planificării și conducerii activității economice și sociale. De altfel, Congresul al X-lea a dat ca sarcină Comitetului nostru Central ca în cursul anului 1970 să termine luarea măsurilor prevăzute în această direcție, urmînd ca la începutul anului 1971 să raporteze partidului - probabil în cadrul unei Conferințe Naționale - despre felul cum s-a realizat această sarcină. De aceea, va trebui să pregătim în continuare celelalte măsuri - îndeosebi Legea planificării, Legea comerțului exterior și altele încît pînă la sfîrșitul anului toate să capete formă legală, aprobată de Marea Adunare Națională, să devină călăuze practice ale activității noastre economice. Măsurile privind organizarea producției și a muncii în agricultură constituie de fapt o completare a celor prevăzute în Legea adoptată în primăvara acestui an cu privire la organizarea și disciplina muncii în unitățile industriale și alte organizații de stat. După cum se știe, în țara noastră agricultura constituie o ramură de bază a activității economice. De aceea, organizarea temeinică a producției și a muncii în acest sector, în vederea creșterii continue a producției vegetale și animale, constituie o sarcină de importanță deosebită. Pornind de la faptul că pămîntul reprezintă principalul mijloc de producție în agricultură, că, indiferent de proprietate, el este bun al întregii națiuni și că deci întreaga națiune este interesată în buna folosire și lucrare a lui, în creșterea fertilității și potențialului său productiv — partidul și statul nostru se preocupă permanent de conservarea și buna gospodărire a fondului funciar, de creșterea suprafețelor arabile, de executarea unor vaste lucrări de ameliorații, desecări și irigații, de crearea condițiilor pentru asigurarea unor recolte tot mai îmbelșugate. Proiectul de lege prevede un șir de măsuri și obligații pentru organele de stat cît atît și pentru lucrătorii din I.A.S.-uri, pentru cooperatori și producătorii individuali în executarea la timp și în mod corespunzător a lucrărilor agricole care au o importanță hotărîtoare pentru cantitatea și calitatea producției agricole. Problema calității muncii are o însemnătate centrală atît în industrie cît și în agricultură. Este de înțeles că în condițiile orînduirii socialiste statul are obligația să vegheze ca în toate sectoarele să existe condiții optime pentru desfășurarea activității pe baza celor mai noi cuceriri ale Faptul că baza științei și tehnicii socială a orînduirii noastre o constituie alianța clasei muncitoare cu țărănimea presupune ca cele două clase prietene să-și unească eforturile în vederea înfăptuirii cu succes a întregului program de dezvoltare a bazei tehnicomateriale a societății, Iată de ce se impun reglementări clare privind organizarea muncii producției în agricultură - la fel și cum se impun și în industrie — întărirea ordinii și disciplinei ; iată de ce societatea noastră nu poate fi indiferentă față de felul cum se desfășoară lucrările în agricultură - acest sector deosebit de important al activității economice. Proiectul de lege a fost larg dezbătut cu oamenii muncii de la sate. Faptul că toți lucrătorii, cooperatorii au salutat proiectul de lege, făcînd, totodată, propuneri pentru ca el să răspundă cît mai bine cerințelor organizării activității în agricultură, întăririi ordinii și disciplinei, dovedește atît nivelul înalt al conștiinței socialiste a țărănimii noastre, cît și justețea prevederilor cuprinse în proiectul de lege.Desigur, numai adoptarea legii nu va rezolva de la sine problema. Este necesar ca Ministerul Agriculturii și Silviculturii, organele agricole, Consiliul Uniunii Naționale a Cooperativelor Agricole de Producție și uniunile județene, conducerile întreprinderilor de stat, ale întreprinderilor de mecanizare a agriculturii și ale cooperativelor agricole, consiliile populare, comitetele județene și organizațiile de partid să acționeze cu toată hotărîrea în vederea transpunerii în viață a prevederilor legii, pentru ridicarea nivelului activității de conducere, organizare și planificare a agriculturii, pentru creșterea inițiativei unităților agricole, a fiecărui lucrător și cooperator. Este știut că partidul și statul au luat în ultimul timp un șir de măsuri pentru creșterea cointeresării oamenilor muncii de la sate , cu aproape două luni în urmă au fost adoptate măsuri privind creșterea prețurilor la o serie de produse agricole, îndeosebi animaliere. Aceasta demonstrează preocuparea de a asigura, și din punct de vedere al cointeresării oamenilor muncii, înfăptuirea programului de dezvoltare a acestei importante ramuri a economiei naționale. Trebuie să îmbinăm însă în mod just cointeresarea materială cu buna organizare a muncii, cu ordinea, cu disciplina, cu executarea lucrărilor în cele mai bune condițiuni. Numai așa vom putea îndeplini sarcinile mari prevăzute în următorul cincinal în domeniul agriculturii. Legea pe care o va dezbate Marea Adunare Națională este chemată să servească și ea acestui scop. Nu există nici o îndoială că, folosind cu pricepere cadrul legal creat prin măsurile amintite, vom obține o îmbunătățire simțitoare a activității noastre în agricultură. Aceasta va trebui să se reflecte în creșterea rapidă a producției agricole mai a Veniturilor ț Sfâlhimei."În sporisirea contribuției agriculturii la creșterea avuției naționale, la edificarea societății socialiste multilateral dezvoltate în patria noastră. In ce privește proiectul de lege privind gospodărirea mijloacelor materiale și bănești și organizarea controlului financiar el are drept scop să precizeze mai clar rolul și răspunderea conducerilor de întreprinderi organizații socialiste în folosirea și cu rezultate cît mai bune a mijloacelor materiale și bănești încredințate de statul nostru socialist. Viața a demonstrat că este necesar să se asigure o mai bună organizare a controlului asupra folosirii acestor mijloace și o îndrumare unitară a controlului financiar. Problema bunei gospodăriri a mijloacelor materiale și bănești, creșterii eficienței fiecărui leu cheltuit, are o importanță capitală pentru desfășurarea cu succes a construcției socialiste. De aceea, conducerile întreprinderilor, ministerelor, toți cei cărora statul, poporul le încredințează sarcini de gestionare și administrare a bunurilor materiale și bănești trebuie să simtă o înaltă răspundere, să depună toate eforturile pentru gospodărirea lor cu rezultate optime. Este adevărat, tovarăși, avem rezultate bune in această privință , mai însă și multe lipsuri. Dacă sunt ar exista o preocupare mai susținută, permanentă, pentru buna gospodărire din partea tuturor celor ce au un anumit rol în conducerea economiei, am avea rezultate mult mai bune ; însuși programul de dezvoltare a socialismului ar progresa intr-un ritm mai intens, s-ar putea asigura creșterea și mai susținută a veniturilor oamenilor muncii, Iată de ce trebuie să gîndim, să reflectăm serios asupra importanței bunei gospodăriri, a cheltuirii cu maximum de eficiență a mijloacelor pe care statul, poporul le pun la dispoziție în vederea activității economice ; iată de ce trebuie să acordăm o atenție deosebită pregătirii oamenilor pe care îi punem să gospodărească aceste fonduri, să exercităm o îndrumare și un control mai efectiv. Desigur, ca și în alte domenii — numai măsura de îmbunătățire a controlului nu rezolvă singură problema. Va trebui — și măsurile pe care le avem în vedere urmăresc acest lucru să realizăm o mai bună pregătire a cadrelor de conducere. Ne gîndim — și se lucrează în acest sens la o lege ca în viitor să nu mai fie numiți în funcții de conducere economică decît oameni care dispun de temeinice cunoștințe, nu numai tehnice, ci și economice, de gospodărire, oameni care au dovedit în practică știința de a gospodări, de a conduce cu rezultate bune activitatea economică. Deci măsurile pe care le cuprinde proiectul de lege pe care l-am dezbătut constituie numai o latură — desigur, importantă, dar totuși numai o latură a procesului de îmbunătățire a administrării și gospodăririi mijloacelor materiale și bănești ; controlul financiar nu reprezintă decît o parte a urmăririi și evidenței activității economice. Ținînd seama de deficiențele pe care le mai avem în domeniu, este necesar ca acest Ministerul Finanțelor, celelalte ministere, conducerile organizațiilor socialiste să acționeze cu toată fermitatea pentru întărirea spiritului de răspundere în folosirea fiecărui leu. Totodată, se impune ca organele și organizațiile de partid să exercite un control mai susținut, să îndrume și să organizeze mai eficient buna gospodărire și folosire a mijloacelor materiale și bănești, să atragă masele largi populare, oamenii muncii la realizarea controlului, la îmbunătățirea activității la fiecare loc de muncă. Pornind de la faptul că adevărații stăpîni ai tuturor mijloacelor de producție, ai tuturor bunurilor materiale sunt oamenii muncii, poporul, trebuie să organizăm în așa fel activitatea încît cei ce muncesc să simtă răspunderea și să participe efectiv la buna gospodărire și folosire a mijloacelor materiale și bănești. Numai în felul vom putea obține rezultate acesta superioare, la nivelul condițiilor și posibilităților sporite de care dispune astăzi economia noastră națională. Numai astfel activitatea noastră economică se va încheia cu rezultate tot mai bune, vom putea obține atît o dezvoltare în ritm susținut a industriei și agriculturii, cît și creșterea într-o măsură mai mare a nivelului de trai al întregului popor. Tovarăși. Informarea prezentată cu privire la inundațiile din primăvară v-a putut da o imagine atît asupra dimensiunilor acestei calamități fără precedent care s-a abătut peste țara noastră, cît și, mai cu seamă, asupra vastei activități depuse pentru limitarea sau prevenirea efectelor catastrofei, asupra muncii uriașe a sute și sute de mii de oameni care, zi și noapte, nu și-au precupețit eforturile în lupta cu furia apelor. Trebuie să spunem că dacă inundațiile nu au provocat daune și mai mari, aceasta se datorește măsurilor ferme, hotărîte, care au fost luate, eroismului de care au dat dovadă cetățenii patriei noastre. Aț ascultat aici pe primii secretari din județele care au avut cel mai mult de suferit de pe urma inundațiilor. Dar ceea ce au arătat aici tovarășii nu decît într-o mică măsură redlă și este și greu de altfel de redat în cuvinte - amploarea și gravitatea inundațiilor din mai și iunie. Am vizitat în perioada aceea aproape toate județele calamitate. Dacă nu aș fi fost la fața locului, nu aș fi înțeles poate pe tovarășii care dădeau telefon din oră în oră pentru a solicita sprijin în lupta cu apele dezlănțuite. Intr-adevăr, tovarăși, nu s-a exagerat cu nimic ceea ce s-a prezentat în presă — dimpotrivă, poate mai degrabă nu s-a reușit să se redea la dimensiunile ei reale această calamitate. Trebuie să spunem că inundațiile au fost de o gravitate cu totul deosebită și în fapt, s-a făcut tot ceea că, ce se putea face de către comitetele județene, organizațiile noastre de partid, de către toți oamenii muncii — pentru a opri furia apelor, pentru a diminua și limita pagubele. S-a lucrat în unele locuri - îndeosebi de-a lungul Dunării — săptămîni întregi în condițiuni extrem de grele pentru a preîntîmpina noi revărsări. La Porțile de Fier, în două rînduri, au fost situații excepțional de dificile, dar întregul colectiv a lucrat zi și noapte pentru a înlătura pericolul care amenința grav întreaga lucrare. De-a lungul Dunării, zeci și zeci de mii de oameni au lucrat la înălțarea digurilor, la astuparea imediată a fisurilor ce se creau în diguri. Numai astfel am putut împiedica o catastrofă cu consecințe greu de reparat : inundarea Luncii Dunării, a bălților de pe Dunăre care ar fi afectat sute și sute de mii de hectare, nenumărate localități. Iată de ce doresc, în mod deosebit, ca și în cadrul plenarei să aduc mulțumiri tuturor celor care în acele zile și săptămîni au depus o muncă cu adevărat eroică. Merită să subliniez că în aceste grele împrejurări s-a demonstrat o dată mai mult solidaritatea și unitatea întregului nostru popor în jurul partidului. Felul în care toți cetățenii patriei au răspuns chemării partidului și guvernului pentru ajutorarea zonelor calamitate, dovedește, de asemenea, o înaltă conștiință socialistă, încrederea nestrămutată in partidul nostru comunist. Se cuvine să relev în mod deosebit atitudinea clasei muncitoare care, și de data aceasta, s-a aflat in primele rînduri, îndeplinindu-și în mod strălucit său de clasă conducătoare rolul societății socialiste. De asemeanea, trebuie să evidențiez atitudinea țărănimii noastre, aliata de nădejde a clasei muncitoare, care de atîtea ori in istorie a înțeles să facă totul pentru a-și aduce contribuția la învingerea marilor greutăți prin care a trecut poporul român. Așa cum am mai spus și în alte ocazii intelectualitatea nu a rămas mai prejos ; ea a răspuns cu însuflețire chemării partidului, contribuind - alături de clasa muncitoare, de țărănime - la refacerea și asigurarea cursului normal al vieții economice și sociale. Iată de ce partidul și statul nostru au apreciat și apreciază rolul important pe care îl are intelectualitatea în societatea noastră - intelectualitatea care s-a identificat în întregime cu cauza construcției socialiste. Viața a demonstrat încă o dată că unirea muncitorilor, țăranilor, intelectualilor, sub conducerea partidului, reprezintă o forță uriașă, capabilă să învingă orice greutăți, să asigure înfăptuirea cu succes a sarcinilor construcției socialiste. Consider că este de datoria mea să subliniez și în cadrul plenarei rolul important jucat de militarii forțelor armate, înalta răspundere și devotamentul cu care ei și-au îndeplinit datoria față de patrie în aceste grele împrejurări. De asemenea, doresc să evidențiez aportul însemnat al gărzilor patriotice, al minunatului nostru tineret, al unităților de pregătire militară ale acestuia. Față de amploarea fără precedent a inundațiilor din acest an se impun măsuri deosebite pentru evitarea unor noi distrugeri în viitor, in primul rînd sînt necesare lucrări suplimentare, față de ceea ce ne gîndisem inițial, pentru regularizarea cursurilor unor ape, pentru construirea de baraje și diguri. Așa cum s-a arătat în plenară, acolo unde au existat baraje pe cursul unor ape, s-a putut evita sau diminua pericolul inundațiilor. Va trebui, de aceea, să revedem programul de hidroameliorații, ținînd seama de măsurile noi ce se impun a fi luate imediat. In momentul de față se lucrează la întocmirea studiilor necesare ; va trebui să facem o mobilizare generală a poporului pentru realizarea volumului de lucrări care se impun în această direcție; încă din acest an este necesar să fie refăcute și consolidate digurile care au avut de suferit, să se ridice noi diguri pentru protejarea localităților și întreprinderilor. Considerăm că este de datoria fiecărui comitet județean, a fiecărui comitet orășenesc să treacă de îndată cu sprijinul specialiștilor la realizarea acestor măsuri pentru ca în eventualitatea unei situații asemănătoare să evităm pierderile suferite în acest an. Exemplul unui șir de orașe și întreprinderi a dovedit că dacă avem o serie de diguri nu prea mari — putem diminua în măsură însemnată pierderile provocate de inundații. De aceea, organele și organizațiile de partid trebuie să ia măsuri hotărîte pentru a realiza încă din vara acestui an lucrări de protejare a localităților și obiectivelor economice expuse. De asemenea, este necesar să organizăm mai bine activitatea Institutului Meteorologic. Se pare că va trebui să-l înzestrăm mai bine, dar să vedem, în același timp, mai îndeaproape cum își desfășoară activitatea, pentru că n-au fost puține cazurile cînd prevederile sale s-au confirmat ... pe dos. Va trebui, de asemenea, să punem la punct sistemul de informare și avertizare, pentru că și aici au apărut unele deficiențe, care au făcut ca în timpul inundațiilor o serie de localități să fie luate surprindere. De asemenea, prin va trebui să se îmbunătățească colaborarea cu țările vecine, în special cu acelea cu care avem rîuri comune, inclusiv în domeniul informării și avertizării, pentru ca în comun să evităm pe viitor asemenea catastrofe. Unitatea și hotărîrea cu care poporul român a răspuns chemării partidului în aceste momente grele demonstrează încă o dată ce forță uriașă reprezintă un popor liber și stăpîn pe destinele sale, care făurește orînduirea socialistă, care muncește pentru dezvoltarea multilaterală a patriei, pentru victoria socialismului și comunismului. Tovarăși. La ordinea zilei avem și pregătirea celei de-a 50-a aniversări a partidului. Această aniversare va trebui să prilejuiască trecerea în revistă a întregii lupte desfășurate de partidul nostru în slujba clasei muncitoare, a poporului, a activității sale pentru îndeplinirea rolului de forță conducătoare în societatea socialistă. In condițiile grele ale inundațiilor, organele și organizațiile partidului nostru s-au dovedit la înălțimea rolului și răspunderii pe care le au față de popor. Comuniștii, organizațiile și organele de partid au stat în primele rînduri ale luptei cu furia apelor, nu au precupețit nimic pentru asigurarea reluării cursului normal al întregii vieți sociale. In aceste împrejurări s-a dovedit încă o dată cît de strînsă este legătura partidului cu oamenii muncii de la orașe și sate, fără deosebire de naționalitate, cu cîtâ încredere urmează poporul nostru partidul comunist, cu ce avînt înfăptuiește el politica sa marxist - leninistă care corespunde pe deplin intereselor și năzuințelor întregii națiuni. Iată de ce aniversarea partidului va fi o sărbătoare a întregului popor. Ea trebuie să constituie un prilej de îmbunătățire a activității organizatorice și politice generale a partidului, a muncii tuturor organelor și organizațiilor de partid, a fiecărui comunist. Intîmpinarea celei de-a 50-a aniversări trebuie să marcheze afirmarea și mai puternică a rolului conducător al partidului în toate sectoarele de activitate. Organele de partid trebuie să îmbunătățească conducerea activității din întreprinderi, din instituții, să desfășoare o intensă muncă politică pentru înfăptuirea cu succes a sarcinilor stabilite de Congresul al X- lea. Sărbătorirea a 50 de ani de la crearea partidului va avea loc în primul an al noului cincinal. De aceea ea va trebui să fie strîns legată de lupta pentru dezvoltarea bazei tehnico - materiale a societății, secționarea relațiilor pentru persocialiste, pentru dezvoltarea științei și culturii, adîncirea democrației socialiste, pentru făurirea societății socialiste multilateral dezvoltate. In același timp, aniversarea creării partidului trebuie să se desfășoare sub semnul intensificării activității internaționale a partidului și statului nostru, pentru dezvoltarea colaborării și unității țării noastre cu statele socialiste, cu partidele comuniste și muncitorești, pentru sporirea contribuției României la extinderea cooperării internaționale, a colaborării cu toate țările, fără deosebire de orînduire socială, la înfăptuirea securității și păcii în Europa și în întreaga lume. Partidul și poporul nostru sunt profund conștiente că înfăptuirea cu succes a sarcinilor construcției socialiste în România constituie un aport de seamă la cauza generală a socialismului. Totodată, prin activitatea sa internațională România își aduce contribuția la întărirea sistemului mondial socialist, a frontului antiimperialist, la lupta popoarelor pentru pace și progres social. Desigur, tovarăși,punem în activitatea noastră un accent deosebit pe rezolvarea problemelor construirii socialismului din țara noastră. De altfel nici nu se poate altfel în cazul unui partid de guvernămînt , el trebuie să dovedească că știe să rezolve problemele practice ale construcției socialiste, să aplice învățătura marxist - leninistă în situația concretă din țara în care își desfășoară activitatea. Aceasta nu este nici pe departe o politică de izolare sau naționalistă — cum încearcă câteodată unii să spună despre partidul și țara noastră. Dimpotrivă, a înfăptui țelurile socialismului înseamnă a te preocupa — acolo unde trăiești, unde muncești, unde istoria ți-a încredințat sarcina de a conduce societatea — de soluționarea în condițiuni cît mai bune a marilor probleme ridicate de făurirea noii orînduiri. In același timp, tovarăși, noi înțelegem că este necesar - și acționăm în acest spirit - să studiem și experiența altor partide, a altor țări socialiste și ceea ce corespunde condițiilor noastre nu ne sfiim să aplicăm, siderăm drept o necesitate Conca între țările socialiste, între partidele comuniste de guvernămînt să existe schimb de păreri, de informații, ca ele să-și studieze reciproc experiența în construcția socialismului și comunismului. Totodată, socotim necesar să extindem colaborarea și întrajutorarea atît cu țările socialiste care fac parte din C.A.E.R., cît și cu toate celelalte țări socialiste, în scopul dezvoltării și înfloririi fiecărei națiuni socialiste și, totodată, al întăririi întregului sistem socialist mondial. După cum ați văzut din informările prezentate plenarei, partidul și guvernul țării noastre au desfășurat în ultimele luni o largă activitate internațională. întreagă această activitate a fost realizată în spiritul hotărîrilor Congresului al X-lea al partidului de a acționa cu fermitate și consecvență pentru dezvoltarea colaborării și unității tuturor țărilor socialiste, pentru depășirea divergențelor existente - condiție indispensabilă în afirmarea forței și influenței socialismului în lume. Partidul Comunist Român participat la aniversarea centenarului nașterii lui Lenin, iar în cursul lunii mai, o delegație a partidului nostru a făcut o vizită în U.R.S.S. avînd convorbiri cu delegația Partidului Comunist al Uniunii Sovietice, cu tovarășii L. I. Brejnev, N. V. Podgornîi, M. A. Suslov și alți conducători ai partidului și statului sovietic. In cadrul discuțiilor de la Moscova dintre delegația partidului nostru și delegația P.C.U.S., au fost abordate o serie de probleme privind relațiile dintre partidele și statele noastre, cît și un cerc larg de probleme ale situației internaționale. Aș dori să menționez că discuțiile s-au desfășurat într-o atmosferă de lucru și în urma lor am ajuns la concluzia comună de a acționa pentru dezvoltarea continuă a relațiilor dintre partidele și țările noastre pe baza principiilor marxist - leniniste, ale internaționalismului proletar, egalității în drepturi, respectului reciproc și neamestecului in treburile interne. De asemenea, apreciem pozitiv discuțiile purtate ulterior, la Moscova, între delegația guvernului român, condusă de tovarășul Ion Gheorghe Maurer, și delegația guvernului Uniunii Sovietice, condusă de tovarășul A. N. Kosîghin. Zilele acestea, după cum cunoașteți, a avut loc vizita în România a unei delegații de partid și guvernamentale a Uniunii Sovietice, condusă de tovarășul Kosîghin, cu care prilej a fost semnat Tratatul de prietenie, colaborare și asistență mutuală dintre Republica Socialistă România și Uniunea Sovietică. Vizita delegației de partid și guvernamentale a Uniunii Sovietice, discuțiile pe care le-am avut cu acest prilej s-au desfășurat într-o atmosferă caldă, de prietenie tovărășească, au permis desfășurarea unui rodnic schimb de păreri, au contribuit la mai buna cunoaștere, la adîncirea înțelegerii reciproce. Noul Tratat româno - sovietic semnat în aceste zile la București, care reglementează relațiile dintre România și Uniunea Sovietică pe o perioadă de 20 de ani, deschide noi perspective pentru dezvoltarea în continuare a colaborării, prieteniei și alianței dintre partidele și țările noastre. El promovează principiile raporturilor de tip nou dintre țările socialiste, bazate pe marxism - leninism, pe internaționalism proletar, pe egalitate în drepturi și neamestec în treburile interne, pe respectul independenței și suveranității naționale, pe întrajutorare și avantaj reciproc. Fără îndoială că acest tratat va aduce o contribuție de preț la cauza colaborării și unității țărilor socialiste, a progresului și păcii în lume. Partidul și poporul nostru vor face totul pentru dezvoltarea continuă a relațiilor cu Partidul Comunist al Uniunii Sovietice, cu popoarele Uniunii Sovietice, con. (Continuate în pagina a IIl-a) i * “S \ K \ y