Zori Noi, august 1970 (Anul 23, nr. 7035-7059)

1970-08-04 / nr. 7037

* V w A Proletari din toate târile, uniți­ vâ­­ organ al Comitetului județean Suceava al P.C.R. și al Consiliului popular județean ANUL XXIV Nr. 7037 marți 4 august 1970 4 pagini 30 bani • fndepliniindu-și sarcinile de planu pe primele șapte luni ale anului încă de la 18 iulie, colectivul de muncitori, ingineri­i și tehnicieni cil Fridrik­i He mii­? cara Molid a realizat, pînă la­­ începutul lunii august, o produc­ție suplimentară în valoare de 1 790.000 lei, dînd, printre altele,­­ în plus, 120 tone mucavale, 30.000 bucăți filtre auto și 15 tone diverse confecții din mu­cava. lată, însă, că o coinci­dență fericită va face ca data de 18 iulie să rămînă consem­nată cu majuscule în palma­resul colectivului și din­tr-un alt motiv : în aceeași zi au fost realizate și sarcinile de plan la producția globală pe întreg cincinalul actual. Calculele­­ preliminare arată că la 12 au­­­gust va fi realizat și planul fi­­­zic la macavale. Se creează, astfel, condiții pentru obținerea unei producții suplimentare, pînă la sfîrșitul anului, în va­loare de 11.700.000 lei la pro­ducția globală și depășirea I­ducția globala și depășirea ee SUB SEMNUL ENTUZIASMULUI SI ELANULUI CREATOR ! Ca­­r, fiecare an, intîmpinarea glo­rioasei aniversări a eliberării patriei de sub jugul fascist aduce cu sine­­ in întreprinderi și organizații economice, pe ogoare, în instituții, pretutindeni unde se muncește pentru a se transpu­ne in viață programele de dezvoltare elaborate de partid - o intensă efer­vescență creatoare, stimulează energiile angrenate în întrecerea socialistă, sporește entuziasmul cu care oamenii muncii acționează in vederea îndepli­nirii exemplare a sarcinilor lor de pro­­fesor pe care și le-au asumat, este, însă, îmbogățită de evenimente cu nostru : aniversarea eliberării reprezin­­manifestări premergătoare sărbătoririi uman, și are loc la un an după Con­­hotăriri de importanță istorică au și planului fizic la mucava cu 3.165 tone, o bază solidă pen­tru abordarea cincinalului 1971 — 1975 sub cele mai bune auspicii. • Muncitorii, inginerii și teh­nicienii primei unități construc­toare de mașini unelte din ju­dețul­ nostru - întreprinderea mecanică Suceava­­ au a­­dăugat, la șirul succeselor de pînă acum, încă unul , înfăp­tuirea înainte de termen a sar­cinilor de plan pe actualul cincinal. Astfel, pe baza cal­culelor făcute în întreprindere, se preconizează obținerea u­­nei producții suplimentare pînă la sfîrșitul anului în valoare de 32 de milioane lei. In func­ție de cerințele beneficiarilor, care apreciază mereu mai mult calitatea produselor rea­lizate aici, aceasta se va con­cretiza în diverse tipuri de po­­lizoare, mașini de roluri și bor­durat tablă, foarfece de tăiat oțel beton, felurite confecții metalice cu u­n grad sporit de tehnicitate. • Angrenat în munca pentru deschiderea unor noi drumuri forestiere, veritabile artere că­tre inima pădurilor, colectivul Șantierului Spătărești al între­prinderii de construcții fores­tiere din Piatra Neamț, îmbo­gățește rețeaua traseelor de exploatare cu încă 4,2 km., dați în folosință în luna trecută pe tronsoanele Bogățica, Dumbră­veni, Țiganca și Calu ; pe lin­gă calitatea lor, care a dat deplină satisfacție beneficiari­lor, este de remarcat faptul că aceste obiective aveau termen de recepție la sfîrșitul trimes­trului III.. Noile drumuri, pe care remorcile cu material lemnos și-au și început fluxul, asigură exploatarea optimă a peste 130.000 m.c. foioase pro­venite din doborîturile de vint, contribuind din plin la valori­ficarea corespunzătoare, în timp util, a acestei importante bogății.­­ Cea de a șaptea lună a anului în curs a fost încheiată de către colectivul Fabricii de cherestea din Cacica cu un bilanț rodnic, in urma măsuri­lor aplicate privind aprovizio­narea ritmică a secțiilor cu materie primă, planul produc­ției globale și de marfă a fost depășit cu , 200.000 lei. Fores­tierii acestei unități au produs peste plan 1.000 traverse nor­male de stejar, 10 m.c. de doage de fag. De la începu­tul acestui an, au fost realiza­te peste plan și 26.000 lăzi de diferite tipuri. Colectivul fabricii acordă o a­­tenție sporită reducerii pe toa­te căile a consumului specific de lemn. In luna trecută, eco­nomia realizată la acest capi­tol se cifrează la 30 m.c. de bușteni de fag, inceput să devină realități. Totodată, a­­propierea lui 23 August oferă un minu­nat prilej de recapitulare a succeselor obținute în lupta îndîrjită pentru înlă­turarea urmărilor calamităților natura­le, pentru recuperarea pierderilor aduse de către acestea economiei naționale, încadrate în ansamblul realizărilor în­tregii țări, cele ale oamenilor muncii din județul nostru vin să confirme, o dată in plus, neîncetata creștere și diver­sificare a potențialului acestor locuri, hotărîrea și eficiența cu care el este valorificat. Publicăm, în cele ce urmea­ză, vești din industria suceveană, do­vezi concludente despre asemenea suc­cese, despre dăruirea care le garan­tează permanența și necontenita am­plificare. _____________________________________________________________f­ ducție și pentru depășirea angajamen în acest an, semnificația sărbătorii profundă rezonanță în viața poporului că în același timp una dintre marile semicentenarului Partidului Comunist ,­aresul al X-lea al partidului, ale cărui I Unul dintre compartimen­tele de bază ale Filaturii de in, și cânepă din Fălticeni, secția preparație fuior — de unde prezentăm această li­nie de laminoare —, asigu­ră prelucrarea superioară a fuiorului pieptănat, ali­­mentînd mașinile de tors din bandă pe care se filea­ză, între altele ața cizmă­­rească, produs de largă so­licitare al întreprinderii. Nu de mult, fluxul tehnologic al acestei secții a fost sim­țitor îmbunătățit, prin apu­carea unor judicioase mă­suri de organizare științifi­că a producției și muncii. Chiar lingă „foarte bine“ rămîne loc destul pentru „încă mai bine“ Acțio­nînd cu fermitate pentru înlăturarea multiplelor greutăți provocate de furtunile din anul trecut­­ de înzăpeziriile de iarnă și, apoi, de inundațiile și vîn­­turile din primăvară, colectivul Unității de exploatare și indus­trializare a lemnului din Vatra Dorn­ei, comitetul său de direc­ție, sub conducerea comitetului de partid și cu sprijinul larg al organizațiilor de masă, au reușit să asigure, în semestrul expirat, un ritm normal activității de pro­ducție, să realizeze sporuri im­­portante la principalii indicatori de plan, să-și onoreze la un inalt nivel angajamentele. Acesta este cadrul în care se părea că vor fi înscrise lucrările adunării ge­nerale a reprezentanților sala­riaților din unitate, fiindcă a înce­pe să-ți analizezi activitatea por­nind de la 117,3 la sută la pro­ducția globală, de la 111,5 la sută la cea de marfă — cu de­pășirile respective obținute atît in exploatări, cît și la sectorul de industrializare­­ înseamnă, practic, a avea dreptul să pri­vești cu foarte multă încredere­­ viitorul. Cu încredere, da , dar — după cum a devenit limpede încă de la începutul prezentării dării de seamă — nu și cu automulțumi­­re, nu și cu sentimentul că tot ceea ce era de făcut s-a fă­cut și că, de acum încolo, lu­crurile vor merge oarecum de la sine, în virtutea inerției pozitive ADUNĂRILE GENERALE ALE SALARIAȚILOR ce li s-a imprimat. Comentariile pe marginea resurselor totuși in­suficient folosite, planul de mă­suri și programele de activitate prezentate, discuțiile de largă și competentă participare au avut darul să ilustreze tocmai aceas­tă sănătoasă și extrem de fruc­tuoasă concepție : este bine, dar putea fi și mai bine. Astfel că, in mod cu totul semnificativ pen­tru sensul hotăririlor de viitor ale colectivului, lângă prezentarea fiecărei realizări (depășirile la producția în unități naturale, respectarea strictă a sortimente­lor, sporirea valorii nenominali­­zatelo­r, încadrarea în toate con­sumurile specifice planificate și reducerea celui privind buștenii pentru cherestea, diminuarea pînă la 27 la sută a rămășițe­lor, creșterea ponderii calități­lor superioare la cherestea, de­pășirea sarcinilor la export, in­dici „peste sută" în activitatea utilajelor și mecanismelor din dotare, un spor de 9,13 la sută față de anul trecut la producti­vitatea muncii, înfăptuirea­ a pes­te jumătate din planul anual de investiții, beneficii peste plan, reducerea cu 13,84 lei a cheltu­ielilor pentru fiecare mie de lei producție marfă) — lingă fieca­­re dintre aceste remarcabile in­ ȘTEFAN STROE (Continuare în pagina a lll-a) Pe unul din lanurile cu griu ale I.A.S. Suceava Foto : I. MINDRESCU BLEBSBER duminică, EFORTURILE AU FOST CONTINUATE lnțelegîndu-se importanța folo­sirii intense a oricărei zile bune de lucru pentru grăbirea recoltării grînelor și treierișului, în nume­roase unități agricole din județ, duminică, numeroși cooperatori și mecanizatori au fost prezenți, în haine de lucru, pe cîmp. Poposind, dimineața, la ferma vegetală III - Ițcani a Stațiunii experimentale agrozootehnica Suceava, am constatat că lucrul în cîmp se desfășura din plin. Pe tarlaua „Măreția", în prezen­ța șefului de fermă, ing. Mihai Simioniuc, echipele care deser­veau cele trei combine dădeau zor la treieratul staționar al or­zoaicei. Operațiunea , fiind pe terminate, se știa și producția medie la hectar : 2800 kg. Este un rezultat pe măsura eforturilor făcute de lucrătorii acestei fer­me pentru obținerea unor pro­ducții mulțumitoare. „Și griul de pe­ cele 50 hectare cultivate cu soiul „București !“, ne spunea șeful fermei,­ l-am recoltat. Am dat toată atenția lucrării deoa­rece recolta de pe această su­prafață este destinată produce­rii de sămînță elită. De mîine, o vom treiera staționar, întrucît recoltarea s-a făcut manual. Tot azi, sprijinim ferma „Cucorăm­" cu o combină „Gloria", pentru a recolta 25 hectare cu grîu, precum și cu o presă și două mijloace auto pentru transportul cerealelor. Grăbim eliberarea terenului de aici de­oarece imediat executăm arături adînci de toamnă, încorporînd 500 kg. superfosfat și 200 kg. în­grășăminte complexe. In acest fel, punem baza producției de cartof din anul 1971. Paralel, la magazia fermei, lucrătorii ca­re deservesc cele două selectoa­re nu și-au permis repaus nici astăzi, condiționînd griul și or­­zoaică". Iată un exemplu de grijă și responsabilitate pentru soarta recoltei: Puțin mai departe, pe tarlaua „Ancuțea" a brigăzii a IV-a Da­nila, aparținînd de C.A.P. Mă­reția, 8 conductori de atelaje și numeroși cooperatori, avînd în mijlocul lor pe brigadierul Th. Corniciuc, transportați la arie re­colta de orzoaica. O făceau cu un scop bine definit. In primul rînd, pentru a da posibilitatea să se înceapă, de luni, treierul, iar în al doilea rînd, pentru a putea să participe, a doua zi, alături de mijloacele de transport din celelalte brigăzi, la continu­area transportării finului. Chibzuind bine, consiliul de conducere al C.A.P. Milișăuți a dirijat întreaga forță mecanică existentă la secția ce deservește unitatea, în „Lunca Mihalcea“, la grîu, și în „Deal“ la brigada a II-a Bădeuți, la recoltatul or­zoaicei.. La această formațiune de lucru acționau și două prese de balotat. De altfel, duminică, era pe terminate recoltatul gri­ului de pe întreaga suprafață cultivată de brigada a V-a, con­dusă de Trifan Pascaru. Din dis­cuția avută cu președintele C.A.P., Arcadie Calenciuc, și cu inginerul șef, Mircea Waserman, GH. ZAHARESCU (Continuare în pagina a H-a) ZIUA MARINEI o impresionantă demonstrație a vigoarei marinei românești Jalon între saloanele noi din calendarul epocii socialiste a Ro­mâniei, prima duminică din au­gust consemnează sărbătoarea consacrată oamenilor mării. Zi-simbol, ca multe altele, mo­ment în care poporul nostru a­­duce un fierbinte omagiu, închi­nă sentimentele sale cele mai nobile de gratitudine muncii fă­ră preget a navigatorilor de pe vasele comerciale, a militarilor din forțele navale, a constructo­rilor de nave. In această zi, toate navele mi­litare și civile au arborat însem­ne de zile mari - Marele pavoaz — iar prin programe prin întreceri sportive și artistice, jocuri pline de fantezie și umor, mari­narii au umplut de clocot și far­mec porturile dunărene, cele de pe apele interioare, porturile ma­ritime. Sărbătorirea celor care trăiesc și muncesc pe întinsul a­­pelor a cunscut însă farmec și strălucire aparte la Mangalia, cadru devenit tradițional pentru celebrarea Zilei Marinei. încă de cu zori, navele flotei maritime militare aliniate în a­­vanport, masivul dig interpus în­tre bazinul de acostare și largul mării au dobîndit ambianța săr­bătorească a marilor festivități. Pe catarguri flutură, în­­ adierea brizei marine, mii și mii de ste­­gulețe multicolore. Vasul-coman­­dant, bogat drapat în tricoloruri și drapele purpurii, purtînd stema și inițialele Partidului Comunist Român, așteaptă, ancorat la chei, ca pe puntea sa să urce oaspeți de seamă. La sărbătoare participă tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretarul general al partidului, președintele Consiliu­lui de Stat, comandant suprem al Forțelor Armate ale Republi­cii Socialiste România. Participă, de asemenea, alți conducători de partid și de stat, demnitari ai ță­rii, oaspeți de peste hotare, ata­șați navali ai numeroase state. Este o atmosferă de aștepta­re, in același timp și calmă și febrilă. Pe străzile Manga­liei, pe faleza orașului, în balcoanele impunătoarelor clă­diri ce dau spre plajă și către bazinul avanportului, mii și mii de localnici, turiști români străini, aflați în vacanță pe în­și­soritul nostru litoral, țărani veniți din satele împrejmuitoare, aș­teaptă începerea festivităților. Este în această masivă pre­zență umană, constatată ple­nar și pe întreg parcursul dru­mului, viu exprimată dorința, bu­curia de a-l vedea și saluta pe secretarul general al partidului, tovarășul Nicolae Ceaușescu, a cărui tonifiantă prezență în mij­locul maselor este totdeauna pri­lej de mișcătoare manifestare a unității indestructibile dintre partid și popor. La festivitățile organizate cu prilejul Zilei Marinei participă ca invitați de onoare Mitia Ri­­bicici, președintele Vecei Exe­cutive Federale a R.S.F. Iugosla­via, Dmitri Poleanski, membru al Biroului Politic al C.C. al P.C.U.S., prim-vicepreședinte al Consiliului de Miniștri al U.R.S.S., Eugeniusz Szyr, membru al C.C. al P.M.U.P., vicepreședinte al Consiliului de Miniștri al R. P. Polone,­­ Jean Vincent, membru al Secretariatu­lui Colectiv al Partidului Muncii din Elveția, Adalberto Minucci, membru al Direcțiunii P. C. Ita­lian, Karl Heinz Notzel, mem­bru al Direcțiunii Comitetului Fe­deral al P.C. German, Kurt Erle­­bach, membru al Prezidiului Co­mitetului Federal al P.C. Ger­man, Gustavo Espimosa Mon­­tesimos, membru al Comisiei Politice a C.C. al P. C. Peruvian, secretar general al Confedera­ției generale a oamenilor mun­cii peruvieni, Harry Nicholas, se­cretar general al Partidului La­burist din Marea Britanie, James Stewart, membru al Comitetului Executiv Național și al Secreta­riatului P. C. din Irlanda. Ora 10. După ce au străbătut drumul de la Neptun, tînăra și cocheta stațiune Neptun, din constelația Mangalia Nord, mașinile ce compun convoiul oficial pătrund în incinta avanportului, urmind coama digului, printre ziduri de trupuri bronzate și explodînd de sănătate și voie bună. Trecerea prin mulțime a mașinii deschise, în care se află tovarășul Nicolae Ceaușescu, tovarășul Ion Gheor­­ghe Maurer și tovarășul Emil Bodnaraș, este însoțită de vii a­­plauze, de urale îndelungate. Se scandează în cor numele condu­cătorului partidului, alăturîndu-se ca o indisolubilă legătură a conducătorului cu partidul, ca un simbol al unei organice simbio­ze, cele trei atît de cunoscute și tot pe atît de simbolice inițiale „P.C.R.“. In întîmpinarea tovarășului Nicolae Ceaușescu vine genera­lul locotenent Ion Coman, ad­junct al ministrului forțelor ar­mate. Viceamiralul inginer Gri­­gore Marteș, comandantul mari­nei militare, dă raportul. Coman­dantul suprem al Forțelor Ar­mate, tovarășul Nicolae Ceau­șescu, trece apoi în revistă compania de onoare, urcă pe puntea vasului comandant și a­­dresează tuturor marinarilor fe­licitări cu prilejul Zilei Marinei și urări de noi succese în pre­gătirea de luptă și politică. Pionieri cu fețele îmbujorate de emoție oferă tovarășului Nicolae Ceaușescu și soției sale Elena Ceaușescu, tovarășului Ion Gheorghe Maurer, precum celorlalte persoane oficiale și in­si vitaților, bogate buchete de tran­dafiri și garoafe roșii. Erau pre­zenți în tribună tovarășii Gheor­ghe Pană, Ilie Verdeț, Maxim Berghianu, Florian Dănălache, Vasile Vîlcu, Iosif Banc, Miron Constantinescu, Ion Iliescu, Va­sile Patilineț, Ion Pățan, Corneliu Mănescu, Petre lonescu, prim-se­­cretar al Comitetului jude­țean Constanța al P.C.R., preșe­dintele consiliului popular jude­țean, șefi de secție la C.C. al P.C.R., membri ai guvernului, ge­nerali și ofițeri superiori, începe serbarea marinăreas­că. .. Vreme de o oră și jumătate puntea vasului-comandant, pun­țile celorlalte vase ancorate la chei, treptele digului, digul însuși, faleza mării, balcoanele clădi­rilor ce dau spre mare, spre ba­zinul­­ avanportului, devin o imen­să, o uriașă sală de spectacol. Vreme de o oră și jumătate, mii și mii de oameni aveau să asis­te la o virtuoasă demonstrație artistică, la o dezlănțuire de vi­goare și măiestrie sportivă. Incepînd cu fantastica a­­pariție pe spinarea cenușie a unei balene și în tovărășia unor salve de tunete, răzbătînd din a­­dîncuri, a severului zeu Neptun, stăpînul necontestat al întinderi­lor și străfundurilor de ape și pînă la plinul de umor - joc­­concurs al prinderii rațelor, totul a respirat imaginație, voioșie și (Continuare in pagina a lll-a) am ADUNARE CETĂȚENEASCA DE LUCRU Duminică, la Casa de cultură a sindicatelor din Suceava, a avut loc o adunare cetățeneas­că cu caracter de lucru. Cu acest prilej, tovarășul Petre Lupu, membru al Comite­tului Executiv al C.C. al P.C.R., ministrul muncii, deputat în cir­cumscripția electorală nr. 1 Su­ceava pentru Marea Adunare Națională, s-a întîlnit cu un ma­re număr de oameni ai muncii din municipiul Suceava. La adunare au participat membrii birourilor comitetelor județean și municipal de partid și ai comitetelor executive ale consiliilor populare județean și municipal, membri ai consiliilor județean și municipal ale Fron­tului Unității Socialiste, activiști de partid și de stat, reprezen­tanți ai organizațiilor de masă și obștești, conducători de între­prinderi și instituții, cadre di­dactice și medico-sanitare, lu­crători din comerț, alte categorii de oameni ai muncii din muni­cipiu. In cadrul adunării, tovarășul Constantin Moroșanu, prim-se­­cretar al comitetului municipal de partid, primarul municipiului, a prezentat o informare cu pri­vire la rezultatele obținute, sub conducerea organelor și organi­zațiilor de partid, în îndeplini­rea sarcinilor de plan, a an­gajamentelor asumate în întrece­rea socialistă, măsurile luate pentru învingerea greutăților și compensarea pagubelor provoca­te economiei naționale de cala­mitățile naturale, precum pentru crearea condițiilor nece­si­sare realizării exemplare a pla­nului de stat pe anul în curs și pregătirii corespunză­toare a producției anului 1971, primul an al viitorului cincinal. O parte însemnată din informa­re s-a axat pe felul cum au fost studiate și soluționate propune­rile și sugestiile făcute de mase­le largi de oameni ai muncii în timpul campaniei electorale și stadiul înfăptuirii lor, subliniin­­du-se prețiosul sprijin acordat de partid și de stat, rolul deputa­ților și aportul mereu mai mare al cetățenilor la traducerea în viață a sarcinilor economice și social - culturale. Despre preocupările majore ale oamenilor muncii din muni­cipiul Suceava, încadrați în e­­forturile constructive ale întregu­lui nostru popor, au mai vorbit tovarășii Vasile Sava, directorul general al combinatului de ex­ploatare și industrializare a lem­nului, inginer Viorica Ciobanu, de la fabrica de pielărie încălțăminte „Străduința", Nico­și­lae Arușilor, maistru, secretarul comitetului de partid de la gru­pul șantierelor de construcții, Ion Lucaci, directorul uzinei de utilaje și piese de schimb, Con­stantin Miclea, profesor, deputat în consiliul popular municipal, Florica Ivanov, muncitoare la fa­brica de tricotaje „Zimbrul", de­putată în consiliul popular muni­cipal, și Nicolae Moraru, secre­tarul comitetului de partid din unitățile comerțului de stat. Dînd glas sentimentelor tu­turor oamenilor muncii din colectivele din care fac par­te, vorbitorii și-au exprimat deplina lor adeziune față de po­litica științifică, profund realistă a partidului și statului nostru, hotărîrea lor fermă de a munci cu pasiune și dăruire pen­tru înfăptuirea programului tra­sat de Congresul al X-lea al partidului, pentru aplicarea în practică a prețioaselor indicații date de tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretarul general al partidului, cu prilejul recentei sale vizite în orașul nostru, pen­tru creșterea producției și pro­ductivității muncii și recuperarea, pe această cale, a pierderilor pricinuite economiei naționale de calamitățile naturale. Indreptîndu-și atenția spre cele mai esențiale aspecte ale activității economice, ei au pus accent pe utilizarea mai bună a capacităților și spa­țiilor de producție, crește­rea eficienței investițiilor, gospo­dărirea rațională a lemnului și metalului, perfecționarea organi­zării producției și a muncii, edu­­carea corectă a noului sistem de salarizare și promovarea princi­piilor de echitate și dreptate so­cială, calificarea și ridicarea ca­lificării profesionale, întărirea disciplinei și răspunderii în mun­că, înfrumusețarea orașului, im­­bunătățirea aprovizionării și de­servirii populației. In legătură cu multitudinea de probleme abor­date, vorbitorii au făcut și va­loroase propuneri. Prin aceasta, adunarea a pus incă o dată în evidență forța democratismului profund ce caracterizează desfă­șurarea întregii vieți sociale din țara noastră, hotărîrea oamenilor muncii de a-și spori eforturile pentru obținerea unor noi și im­portante succese în toate dome­niile de activitate. In­ încheierea adunării, tova­rășul Petre Lupu a făcut o am­plă expunere cu privire la preo­cupările conducerii partidului și statului nostru pentru înde­plinirea integrală a planului de stat pe anul în curs, punerea unor temelii trainice noului cin­cinal și pregătirea tuturor con­dițiilor pentru trecerea cu succes la producția anului 1971 și sar­cinile ce­­ revin în acest sens or­ganelor și organizațiilor de parr­tid, tuturor oamenilor muncii. Ex­­primîndu-și bucuria pentru fap­tul că sucevenii au răspuns, a­­semeni întregului nostru popor, chemării partidului de a-și în­zeci eforturile pentru ca prin munca lor avîntată să contribuie la înlăturarea efectelor negati­ve ale calamităților naturale din luna mai, tovarășul Petre Lupu a apreciat rezultatele obținute, a adresat felicitări pentru ele și a subliniat că trebuie desfășu­rată o activitate și mai intensă pentru consolidarea și amplifica­rea lor. Vorbitorul a insistat a­supra necesității găsirii unor noi căi și posibilități pentru crește­rea producției și productivității muncii și îmbunătățirea indica­torilor de plan, pentru perfecți­onarea organizării producției și a muncii și sporirea eficienței întregii activități economice. In expunerea sa, tovarășul Petre Lupu s-a referit pe larg și la ac­tivitatea legislativă a Marii A­­dunări Naționale, la sensul și conținutul legilor adoptate in acest an, la îmbunătățirile ce se vor mai aduce legislației, a­ C­­tind că se impune mai multă grijă pentru popularizarea, ex­plicarea și aplicarea legilor, a­­ceasta fiind o condiție hotărî­­toare pentru realizarea progra­mului de dezvoltare multilaterală a patriei adoptat de de-al X-lea Congres al partidului. 1

Next