Zori Noi, septembrie 1970 (Anul 23, nr. 7060-7085)

1970-09-01 / nr. 7060

r \ Organ al Comitetului județean Suceava al P.C.R. și al Consiliului popular județean ANUL XXV Nr. 7060 marji 1 septembrie 1970 4 pagini 30 bani Însămînțarea griului în această toamnă solicită un plus de efort, organizare și răspundere începe anotimpul strînsului re­coltelor, începe anotimpul pregă­tirii viitorului an agricol. O pro­blemă se pune acum cu deose­bită acuitate: pregătirea și însă­­mînțarea griului și secarei de toamnă. In legătură cu tehnolo­gia acestor culturi, pentru punc­tarea unor măsuri tehnico - or­ganizatorice care trebuie luate acum în unitățile agricole, ne-am adresat tovarășului ing. Constan­tin Păcuraru, director adjunct al direcției agricole județene.­­ Treierișul fiind, practic, în­cheiat, v-am ruga, pentru în­ceput, să vă referiți la rezultatele obținute la cultura griului, in a­­cest an. — După cum se știe, an de an, pentru grîu, principala cultu­ră cerealieră din județ, (ocupă circa 28 la sută din suprafața a­­rabilă), s-a asigurat o bază teh­nico - materială mereu sporită. Este suficient să amintim că din suprafață totală de grîu, peste 90 la sută este ocupată cu soiuri in­tensive și semiintensive și că în­­grășămintele afectate acestei culturi se ridică la sute de kilo­grame pentru fiecare hectar. Cheltuielile făcute n-au avut însă corespondent în producțiile ce s-au obținut. Astfel, in acest an, pe județ, sectorul cooperatist ob­ține recolte de grîu care nu depășesc 1.000-1.150 kg. la hec­tar. Această producție necores­punzătoare se datorește, pe lîn­gă existența unor condiții de cli­mă mai puțin favorabile, dar și unor cauze subiective, concreti­zate, în special, prin numeroase abateri de la tehnologia stabili­tă pentru această cultură. — Concret, care sunt acestea ? — In primul rind, specialiștii, conducerile cooperativelor agri­cole, în fața unor greutăți de moment ivite în procesul de pro­ducție, au abdicat mult prea ușor de la aplicarea unor reguli agrotehnice de bază. Astfel, ară­turile s-au făcut de slabă calita­te, neuniforme și la adîncimi ne­corespunzătoare. Exigența, con­trar tuturor indicațiilor primite, a fost dată uitării. De asemenea, sămînța utilizată a fost cu o va­loare culturală slabă, uneori în­săși cantitatea folosită la hectar dovedindu-se insuficientă asigu­rării unei densități normale. Și, ca urmare a unor deficiențe or­ganizatorice, datorită întîrzierii recoltării unor premergătoare tîr­­zii, semănatul s-a făcut mai mulți ani de-a rîndul, în mod fortuit, grîu după grîu, însuși controlul din partea organelor agricole de stat județene nu a fost intran­sigent față de abaterile consta­tate în unități.­­ Pentru a preîntîmpina re­petarea unor astfel de practici care, așa cum au­ precizat, au dus nemijlocit la obținerea unor producții nesatisfăcătoare, ce măsuri esențiale veți întreprinde, pentru ca, in anul 1971, primul an al noului cincinal, recolta să corespundă prevederilor ? — Vom insista asupra respec­tării unei discipline ferme de că­tre toți cei care răspund de soarta producției de grîu și, în primul rind, din partea ingine­rilor șefi din C.A.P. Orice aba­tere de la normele stabilite pe plan județean, sau central, vor fi sancționate exemplar. In momentul de față, prin mă­surile luate, sunt pe cale să fie definitivate, în toate unitățile, schițele de amplasare a culturii de griu-secară. Cu acea­stă oca­zie, inginerii șefi au sarcina de a întocmi, diferențiat, pentru fie­care tarla, procese - verbale cu precizări privind agrotehnica ce va trebui aplicată, solul ce se va însămînța, cantitatea de să­­mînță la hectar, dozele de în­grășăminte, epoca de aplicare a acestora și termenul de însămîn­­țare. Toate aceste­­ precizări vor deveni sarcini de lucru obliga­torii pentru brigadieri și mecani­zatori. Pentru a elimina pierderile da­torate practicării monoculturii, se vor alege ca premergătoare le­guminoasele și prășitoarele, ne­­admițîndu-se cultivarea griu­lui după grîu mai mult de doi ani. Dar în acest caz, fertilizarea și tra­tarea cu erb­leid­e, cu insecte­ fun­­gicide va trebui să se facă în­ mod cu totul deosebit. Pe solele ocupate cu culturi tîrzii și care sînt destinate griului se va sta­bili data precisă a recoltării și eliberării terenului de recoltă, in așa fel încît, cel mai tîrziu la 30 septembrie, ele să fie arate și să se poată începe în­­sămînțările. Celelalte suprafețe care au fost ocupate cu culturi de vară vor fi arate, patul ger­minativ pentru semănatul griului urmînd a fi pregătit pînă la 5 septembrie a.c. Pînă la începe­rea semănatului (contrar unor practici dăunătoare din anii tre­cuți, care au dus la îmburuieniri masive în lanuri) se vor aplica cel puțin 3 discuiri pentru dis­trugerea buruienilor, a samu­­lastrei sau a crustei solului. — Desigur, datorită folosirii u­­nor soluri intensive și fertilizarea se va face adecvat. Ce precizări faceți în acest sens ? — Aplicarea îngrășămintelor minerale este obligatorie, în spe­cial acolo unde se va însămînța grîu după grîu. In această cam­panie, spre deosebire de alți ani, nu vom admite ca administrarea îngrășămintelor să se facă ori­cum. Aceasta ar duce iar la apa­riția de lanuri „dungate", ceea Interviu consemnat de ing. GH. ZAHARESCU (Continuare in pagina a II- a) Con­structorii ,te utilaj pe­trolifer de la cunoscuta U­­zina „­ Mal“ din Ploiești, au realizat, o nouă instala­ție de foraj : F-320-3DH, destinată forării sondelor de țiței și gaze cu adîncimi mari pînă la 6.000 metri. Semnificativ este și faptul­­ că F-320-3DH este al 15-lea tip de instalație modernă de foraj fabricată în anii socialismului la uzina plo­­ieșteană. Noua instalație va fi expusă la „Tirgul inter­national București ’70“. • O • Delta Dunării, împărăția apelor și păsărilor, rămîne t un interesant punct de a­­tracție pentru turiști. Nu­mai în ultimele luni, acest pitoresc colț a fost vizitat de peste lo­ooo turiști din țară și de peste hotare. • 6 • In urma lucrărilor de foraj efectuate în comuna Bicsad din județul Satu Mare, a fost pusă în evidență sursă de apă minerală ca­r­­o­bogazoasă cu un conținut de bioxid de carbon de 2,5 grame la litru. Totodată, s-a stabilit că debitul sur­sei este de peste 2 litri pe secundă. Apa minerală de la Bic­sad, valoroasă din punct de vedere terapeutic, urmează să fie îmbuteliată și valo­rificată de întreprinderea industrială „Oșana“ din Ne­grești — Oaș. Pentru oamenii de pe va­lea Bistriței, mineritul, ală­turi de exploatarea păduri­lor, se înscrie drept una din­tre principalele lor îndelet­niciri. Țara Domelor înseam­nă pentru economia naționa­lă lemn, dar și minereu. Iar prezența acestei bogății se face simțită pe o întindere impresionantă, de la Arșița la Barnar și de la Iacobeni la Dealul Rusului și, mai de­parte, spre noile zone ce se conturează dincolo de Gura Haitii. Noua istorie a mineritului în Țara Dorelor poartă am­prenta profundelor transfor­mări sociale petrecute în anii noștri. Lapidar, ea ar putea fi sintetizată astfel: perfora­torul a luat locul „sfredelu­­lui“ manual și tîrnăcopului, locomotivele, autocamioane­le, drumurile modernizate au înlocuit trocul, sania și carul cu boi. Productivitatea mun­cii înregistrează azi o depă­șire de aproape trei ori față de media din perioada inter­belică. Prin 1955, un grup de geo­logi întreprindea aici un mi­nuțios studiu de cunoaștere a potențialului de rezerve, pe baza explorării zăcămin­telor din centrele cunoscute. De atunci a început adevăra­ta exploatare sistematică, la baza căreia se află o vastă documentație de specialitate. După cum se știe, ponde­rea punctelor de extracție o dețin minele de mangan. De­ocamdată. Pentru că nu de­parte, în masivul Călimani, au început pregătirile pen­tru darea in exploatare a mi­nereului de sulf, aici urmînd să fie cel mai mare centru de acest gen din țară. De ani și ani, manganul a fost și mai este „hrana“ furnale­lor de fontă și oțel. Dar în condițiile impuse de cerințe­le economiei naționale, mi­nereul de mangan „trebuia revitalizat“. Expresia aparți­ne inginerului șef al Exploa­tării miniere Vatra Dornei Gheorghe Florian. Ce înseamnă, de fapt, a­­ceastă revitalizare? —Colectivul nostru de spe­cialiști, ne preciza interlocu­torul, a început, cu cîțiva ani în urmă, o amplă acțiune de diversificare a producției. Pentru a spori eficiența eco­nomică a întreprinderii, noi am căutat să obținem produ­se rentabile, solicitate de be­neficiari și care să înlocu­iască, treptat, importul. Mai întîi, am realizat concentra­tul special de mangan, uti­lizat în producerea elemente­lor galvanice. Acum am a­­juns la circa o mie de tone concentrat special pe an. Din 1969, mangan, obținem sulfatul de o dată realizat sulfatul de mangan, am pu­tut trece — cu ajutorul In­stitutului de cercetări minie­re — la prepararea pirolu­­zitei artificiale. Introdus in fabricație, acest sortiment — care se importă în momentul de față — va însemna pentru unitatea noastră o producție suplimentară de aproape 10 milioane lei. In prezent, se află în faza inițială realiza­rea manganului metalic și, tot la Iacobeni, la stația de flotare, se studiază separa­rea magnetică în combinare cu aglomerarea minereurilor mărunte care, în final, va da „naștere“ unui nou de­rivat al zăcămîntului de bază. Iată, deci, cum vechea în­deletnicire din Țara Dome­lor a intrat pregnant în cir­cuitul industriei moderne. Mineritul nu mai este o me­serie ce se fură, înnobilarea sa începe din momentul in care zăcămîntul trebuia pus în ecuațiile valorificării su­perioare. Viitorii căutători ai adîncurilor desprind tainele acestei metamorfoze încă din sălile de cursuri ale școlii de ION BELDEANU (Continuare în pagina a lll-a)J GINDIREA CREATOARE, ÎN ACI IRRE Mesajul președintelui Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, NICOLAE CEAUȘESCU, adresat participanților la cel de-al XXII-lea Congres international de istoria medicinii In numele Consiliului de Stat, al guvernului Republicii Socialis­te România și al meu personal, adresei participanților la cel de-al XXII-lea Congres interna­țional de istoria medicinii, care își începe astăzi lucrările la București, un salut cordial. România este bucuroasă să a­­corde - pentru a doua oară - ospitalitate acestui înalt for știin­țific internațional care reunește savanți și cercetători de presti­giu dintr-un însemnat număr de țări ale lumii. In epoca noastră, caracterizată prin profunde și continui prefa­ceri înnoitoare, știința este un aliat de nelipsit al popoarelor în lupta pentru o viață mai bu­nă. In acest cadru, științele me­dicale au, prin însuși obiectul lor, un rol de o covîrșitoare în­semnătate, fiind chemate să con­tribuie la apărarea sănătății și vieții celui mai prețios fond al societății — omul. Fără îndoială, cunoașterea preocupărilor uma­niste ale savanților și cercetăto­rilor din trecut, a uriașelor inves­tiții de gîndire și de strădanii ale omenirii în lupta împotriva boli­lor și a durerii constituie un fac­tor prețios în eforturile care se depun pentru a soluționa cu succes problemele complexe ale medicinii contemporane. Apre­ciem de aceea în mod deosebit această întîlnire a dumneavoas­tră, menită să aducă noi con­tribuții la cunoașterea doctrine­lor și practicilor medicale din trecut, să înlesnească, pe aceas­tă bază, obținerea de noi pro­grese în medicina zilelor noastre. Lupta împotriva bolilor, apă­rarea sănătății oamenilor este o cauză comună a tuturor popoa­relor, un domeniu în care sa­vanții și cercetătorii din toate țările lumii pot colabora fruc­tuos, cu bune rezultate. In acest spirit este orientată activitatea oamenilor de știință și a tuturor slujitorilor pe tărîmul medicinii din patria noastră, activitate că­reia statul, guvernul țării se stră­duiesc să-i creeze condiții tot mai bune de desfășurare. Avem convingerea că abordarea în ca­drul Congresului dumneavoastră a temei relațiilor medicale ale României cu alte țări — așa cum se prevede în ordinea de zi a reuniunii — va înlesni mai buna cunoaștere și punere în lumină a realizărilor și a vocației umaniste a medicinii românești, dornică să conlucreze strîns cu școlile me­dicale de pretutindeni în lupta pentru ocrotirea sănătății indivi­dului și a colectivității, pentru împlinirea înaltelor deziderate de bunăstare și fericire, de pro­gres și pace ale popoarelor. Prin însăși natura ei, medici­na slujește vieții, ocrotirii sănă­tății omului, păcii și, ca atare, ea este profund interesată ca popoarele să trăiască în pace, ca umanitatea să fie apărată de urgiile războiului, ca în lume să se instaureze relații de înțele­gere și colaborare între toate națiunile. Progresul științelor, inclusiv al medicinii, este strîns legat de dezvoltarea largă a raporturilor multilaterale dintre savanții și cercetătorii de pretutindeni, in­tensificarea cooperării dintre toa­te statele pe baza deplinei ega­lități în drepturi, a respectului independenței și suveranității fie­cărui popor. Arez succes deplin lucrări­lor celui de-al XXII-lea Congres internațional de istoria medicinii, exprimîndu-și convingerea că el va reprezenta un moment impor­tant în dezvoltarea științelor me­dicale, în întărirea colaborării internaționale a oamenilor de știință. RECOLTEAZĂ CARTOFII DE VARĂ Cooperatorii din Salcea au cultivat în acest an 75 ha. cu cartofi elită, din soiul „Urgenta". Contractul încheiat cu Agros­semul a început să fie onorat încă de săptămîna trecută. Pină ieri se recoltase mai mult de 45 la sută din suprafață, fiind predate în baza Verești, cu destinația fond de sămînță, 262 tone. Duminică, peste 120 oameni au acționat la transportul cartofilor în bază. Cei din brigada I, condusă de I.­ Ciofu, au acționat cu 10 camioane și 3 tractoare cu remorci, în timp ce cooperatorii de la Varatec, în frunte cu brigadierul V. Zaiț, au transportat cu atelajele. Producția rezultată, în medie, pînă acum, 19.000-20.000 kg. la ha., este atent sortată, ambalată în saci și predată con­form condițiilor STAS stabilite prin contract. (De la C. BIRGAOANU) Laboratorul de metrologie din Suceava desfășoară o ac­tivitate fructuoasă. Specialiștii acestuia veghează la buna funcționare a aparatelor de coitarit, de măsură și control, folosite de către toate unitățile industriale și agricole din jude­țul nostru. Timp de citeva saptâmini, salariații laboratorului au verificat 90 la sută din aparatele de cintarit (bascule, cintare) aparținind cooperativelor agricole de producție. In zilele urmă­toare, operațiunea de verificare a aparatelor de cintarit din acest sector va fi terminată. Sectorul Nicolae tainer Siret al I.M.I.L. Rădăuți, in imagine Seredenciuc lucrând la finisarea unui con- Ar fi greșit să se creadă că „alunecările" unor minori pe panta actelor antisociale se pro­duc doar în așa numitele fami­lii „dezorganizate“. In unele cazuri, asemenea situații regre­tabile survin și acolo unde a­­parențele pledează pentru sta­bilitatea relațiilor de familie, unde climatul existent între ascendenți și descendenți oferă suficiente garanții morale și materiale pentru realizarea condiții corespunzătoare a pro­­n­ceselor educative. Beneficiind, uneori, de o neîngăduită greșit înțeleasă „independență" și din partea celor care sunt datori să-i supravegheze și dincolo de perioada copilăriei, acordîn­­du-li-se nejustificate „giruri de încredere" pe linia folosirii timpului liber, răsfățați pînă la limite nepermise și tolerîndu-li-se, de către părinți, escapade în aparență inofensive dar profund dăunătoare fizicului și psihicu­lui în formare al tinerilor, ase­menea „odrasle", făcîndu-și men­drele pe posturi de „mici idoli" ai familiei, devin, mai devreme sau mai tîrziu, „probleme" pen­tru cei din jurul lor. Desigur, geneza unor asemenea situații - în majoritatea cazurilor evita­bile - acuzînd accidentale sau mai îndelungi eclipse ale răs­punderii părintești, se pot conju­ga și cu alte împrejurări, obiec­tive sau subiective, de natură a altera relațiile normale între pă­rinți și copii. Dincolo, însă, de conjuncturile în care se produc asemenea dereglări, bilanțul ne­gativ al acestora invită la re­flecții serioase pe toți acei căro­ra le incumbă obligații de ser­viciu, dar mai ales de conștiință, în această privință. FLORIN ȘI „MIRAJUL MARILOR ORAȘE" In vîrstă de 15 ani, FI. S. din Suceava — fiul unor părinți ono­rabili — ambii în cîmpul mun­cii — a început să vagabondeze, cu trei ani în urmă, atras de „mirajul marilor orașe". București și Constanța constituiau escalele sale preferate. De fiecare dată era redat familiei cu concursul organelor de miliție, atrăgîn­­du-li-se părinților atenția să-și supravegheze mai atent copilul. Tratat, însă, „cu mănuși", satis­­făcîndu-i-se toate capriciile de către niște părinți care judecau mai mult afectiv „crizele“ mino­rului, lucrurile, după cum era și firesc, n-au întîrziat să se agra­veze. Fl. S. a comis și alte acte antisociale. Astfel, și-a însușit de acasă o sumă relativ importantă de bani, plecînd la rude. Dîn­­du-și seama că ceva nu e în or­dine, acestea l-au obligat să facă cale întoarsă. Dar la numai două săptămîni de aventură, a­­r­er fi la această trebuit să dea serios de gîndit părinților, minorul comite o spargere, pre­­judiciind avutul obștesc cu pes­te 3.000 lei, bani pe care ie cheltuia Capitală pe diverse distracții în (i-au fost suficiente doar cinci zile pentru a toca ba­nii furați), întors acasă, comite o nouă spargere și, la puțin timp după aceasta, nu ezită să fure, într-un autobuz, banii taxatoarei. Fără îndoială că sinuoasa tra­iectorie a acestui minor — de altfel, un copil înzestrat cu o remarcabilă inteligență nativă­­ acuză, flagrant, pe cei care­­ repetăm că respectivul provine dintr-o familie organizată — nu au operat, în relațiile cu mino­rul, dozajul exact între afect și rațiune, prin intermediul celor mai adecvate metode educative. — Și cumpăram tot ceea ce își dorea ... Avea și acordeon ... au recunoscut părinții lui FI. S., atunci cînd au trebuit să dea socoteală în fața autorității tute­lare de felul cum copilul. Deși bine și-au educat intenționați, este cazul să le reproșăm în­crederea necontrolată acordată MIHAI BÎNDEA (Continuare în pagina a ll-a) ANCHETA SOCIALA Traiectoria sinuoasă a unor „mici idoli“ de familie Industria laptelui din Cîmpulung. Vedere parțială Foto : D. VINTILA Conserve din producția acestui an in aceste zile. In Fabrica de conserve din legume și fructe din Burdujeni se lucrează intens la prepararea conservelor din go­­goșari, ardei și roșii. Serviciul producție din cadrul fabricii ne-a informat că, pînă la finele lunii august, aici au fost realizate 968,6 tone fasole în saramură, 274 tone de castraveți în oțet, 150 tone roșii în bulion, 15,2 tone salată de ardei, 6,3 tone suc de roșii și o tonă de gogoșari în oțet. ITALIA. Probleme economice La Palazzo Chigi din Roma — sediul Președinției Consiliului de Miniștri — a avut loc o reuniune lărgită a cabinetului italian, pre­zidată de Emilio Columbo, consa­crată examinării situației economi­ce a țării. In urma acestei ședin­țe, care a durat peste șase ore, au fost adoptate o serie de mă­suri menite să ducă la depășirea stagnării economiei italiene în a­­nul 1969: încă înainte de constitu­irea actualului guvern, Emilio Co­lombo menționa existența unor „grave și urgente” probleme eco­nomice care trebuie să-și găsească o soluționare. După cum se știe, marea temă a campaniei electorale, pentru ale­gerile regionale de la 7 iunie, a constituit-o situația economică a țării. Criza de guvern care a ur­mat a accentuat și mai mult ne­mulțumirile maselor largi ale oa­menilor muncii. In presa italiană au apărut în ultimul timp o serie de articole relevind creșterea con­tinuă a prețurilor, deteriorarea ba­lanței de plăți — simptom că emi­grarea capitalurilor nu a încetat — precum și o sporire rapidă a importurilor față de exporturi. Datele statistice menționau, tot­odată, că numărul întreprinderilor deficitare s-a ridicat de la 3.566 în 1965, la 3.913 la sfîrșitul anului 1969. încercarea guvernului de a de­păși această situație, prin sporirea impozitelor la benzină, băuturi al­coolice, cosmetice, serviciile telefo­nice, asistența medicală, taxele de­ timbru etc. are drept scop obți­nerea de fonduri suplimentare de aproximativ 300 miliarde lire în vederea finanțării unor proiecte cu caracter industrial și social. O bu­nă parte din aceste măsuri vor a­­vea însă repercusiuni nefavorabi­le asupra nivelului de trai al oa­menilor muncii. Intr-o declarație dată publicită­ții de către direcțiunea P.C. Ita­lian se arată că hotărârile fiscale și economice adoptate la 27 au­gust de către guvern „dovedesc incapacitatea sa de a avansa pe calea unei profunde reorientări a politicii economice, care a devenit astăzi deosebit de necesară și ur­gentă. Angajamentul guvernului de a proceda la adoptarea unor NICOLAE BADEA (Continuare in pagina a lll-a) £

Next