Zori Noi, octombrie 1970 (Anul 23, nr. 7086-7112)
1970-10-01 / nr. 7086
ZORI NOI IN PAGINA 2 Cif [ARC PENTRU AFIRMAREA MODULUI ÎNAINTAT DE A CINCI ȘI ACȚIONAR t f Recent încheiate, adunările generale ale salariaților, ale reprezentanților acestora, au luat în dezbatere cifrele de plan ale viitorului cincinal, au stabilit soluții eficiente, direcțiile în care trebuie să se acționeze pentru ridicarea pe o treaptă superioară întregii activități economice. Ele au marcat un moment important în contextul eforturilor pentru înfăptuirea obiectivelor majore stabilite de către cel de-al X-lea Congres al P.C.R. cu privire la continua dezvoltare și modernizare a economiei naționale. Desprinse din sarcinile de bază trasate de Congres, cifrele care revin întreprinderilor se caracterizează printr-o accentuată ascensiune spre un superior nivel al eficienței, prin sporirea substanțială a productivității muncii, micșorarea cheltuielilor, îmbunătățirea caracteristicilor tehnice ale produselor. Sarcinile viitorului cincinal, substanțial majorate, au fost primite cu optimism de către colectivele de muncă. Pornind de la succesele dobîndite, insistând asupra înlăturării deficiențelor care mai există, participanții la dezbateri au stabilit soluții concrete pentru continua îmbunătățire a activității, au făcut propuneri valoroase, care au completat programele de măsuri, acestea reflectînd hotărîrea colectivelor de muncă de a participa efectiv la realizarea exemplară a obiectivelor următorului cincinal. Constituie o sarcină majoră a comitetelor de direcție aplicarea în timp optim a măsurilor stabilite, precum și a propunerilor făcute. Creație a socialismului din ultimii ani ai actualului cincinal, Fabrica de tricotaje „Zimbrul" din Suceava se numără printre tinerele unități industriale din județ. Tânăr e și colectivul său de muncă. Vorbind de tinerețea colectivului avem, desigur, in vedere nu numai media de vizată a oamenilor, ci și experiența lor profesională. Ceea ce ni se pare și mai important de consemnat e însă faptul că în întreprindere cîștigă tot mai mult teren ideea că multiplele aspecte ale activității economice trebuie abordate, în orice împrejurare, cu maturitatea politică necesară fiecărui colectiv. De modul înaintat de a gîndi și acționa, caracteristic comuniștilor și altor salariați, care socotesc, cu destul temei, că tinerețea colectivului nu poate fi invocată la nesfirșit pentru justificarea diverselor lipsuri, ne-a convins și felul cum s-au pus problemele în adunarea reprezentanților salariaților pentru dezbaterea cifrelor de plan ale noului cincinal. Cu îndreptățită mândrie și satisfacție s-au evidențiat în adunare rezultatele obținute în folosirea capacităților de producție și în îndeplinirea sarcinilor de plan, apreciindu-se că ele sunt o garanție a atingerii înainte de termen a indicatorilor tehnico - economici proiectați și o bună bază de plecare spre viitorul cincinal, care pune în fața fabricii obiective deosebit de mobilizatoare. Cum era și firesc, nimeni nu s-a declarat însă mulțumit cu ceea ce s-a făcut pînă în prezent, deși faptele confirmă că s-au depus eforturi pentru ca „rodajul" colectivului să fie cît mai scurt. Informarea prezentată de inginerul Dumitru Mocănescu, președintele comitetului de direcție, și mai ales discuțiile purtate pe marginea ei au conturat concluzia că existența multor deficiențe constituie o dovadă că trebuie desfășurată o muncă mai susținută pentru dezvoltarea și conștiinței și răspunderii oamenilor, pentru valorificarea deplină a tuturor rezervelor de creștere a producției și productivității muncii, de reducere a consumurilor de materii prime și materiale și de îmbunătățire continuă a calității produselor. Din cuvîntul maistrului Gheorghe Farcașiu am reținut că in fabrică sînt și oameni care nu manifestă destulă grijă față de mașini, din care cauză întreținerea unor utilaje lasă de dorit. După ce a precizat că nici păstrării materiei prime și materialelor nu i se acordă atenția cuvenită, fapt ilustrat de neglijența cu care acestea se manipulează sau se folosesc, el și-a exprimat părerea că e necesară o opinie mai hotărîtă pentru prevenirea neregulilor din procesul de producție. Neîmpăcîndu-se cu comoditatea de care dau dovadă unii salariați în verificarea și întreținerea mașinilor, precum și cu risipa care se întâlnește prin secții, inginerul Traian Bondar a adus în discuție o altă cerință care se impune reținută : starea utilajelor și gospodărirea materiei prime și a materialelor să preocupe în egală măsură atît cadrele tehnice și comitetul sindicatului, cît și pe fiecare muncitor în parte. Mai mulți vorbitori s-au referit îndeosebi la calitatea producției. A reieșit, astfel, că diferențele de nuanțe și petele de ulei sunt cele mai frecvente cauze care strică aspectul tricotajelor. Deși observă aproape zilnic o serie de incorectitudini, totuși unii salariați nu atrag atenția celor care se fac vinovați de ele. După cum arăta inginera Adriana Bejan, unii muncitori ajung chiar pînă acolo nicit afirmă că pe ei nu-i doare capul de ceea ce fac alții (!). Această tendință dăunătoare se îmbină cu slabul control efectuat în unele faze ale procesului de producție, precum și cu insuficienta exigență cu care se recepționează produsele pe fluxul tehnologic. Pentru ca asemenea anomalii să nu se mai repete, Elena Curcă, ajutor de maistru la secția confecții, a propus urmărirea calității pe schimburi și introducerea autocontrolului, iar inginerul Gheorghe Onica a subliniat că ridicarea nivelului politic, cultural și profesional al fiecărui salariat e un imperativ de mare însemnătate pentru creșterea răspunderii în muncă și îmbunătățirea calității producției. In același scop, ajutorul de maistru Cornelia Șoldan a propus ca ajutorii de maiștri să supravegheze cu mai mare atenție desfășurarea procesului de producție și să explice permanent muncitorilor cum anume trebuie să procedeze pentru a-și îndeplini cît mai bine obligațiile profesionale. Așa cum remarca în cuvîntul său și inginera Silvia Marian, multe neajunsuri privind calitatea produselor, întreținerea și funcționarea mașinilor pornesc de la desele și variatele cazuri de indisciplină. Unii muncitori, pe lângă faptul că nu folosesc cu destulă eficiență timpul de lucru, nu respectă nici tehnologia de fabricație. Pe bună dreptate inginerul Eugen Cojocaru a susținut că trebuie insistat ca disciplina să fie înțeleasă într-un sens larg, nu numai sub aspectul punctualității la program, cum se mai întâmplă. In discuții s-au făcut observații critice, însoțite de propuneri concrete, și în legătură cu sustragerile unor materiale, risipa de apă, combustibil și energie electrică, încurcarea fișelor care însoțesc pachetele cu tricot, transporturile încrucișate din secții, cheltuielile încă ridicate la mia de lei producție marfă, numeroasele deteriorări de piese, insuficienta colaborare dintre secții și servicii, bagajul redus de cunoștințe profesionale ale unor muncitori. Dorința vorbitorilor de a se pune capăt neajunsurilor de orice natură a fost ilustrată și de interesantele coordonate pe care le-au vizat în cuvîntul lor : popularizarea generalizarea experienței pozitiive ; control riguros asupra activității fiecăruia ; nici o concesia față de cei care încalcă disciplina de producție și tehnologică, opinie de masă împotriva lor ; închiderea tuturor canalelor și supapelor risipei ; asigurarea finalizării fiecărei măsuri , îmbunătățirea stilului de muncă al cadrelor care conduc nemijlocit producția. Păcat că în discuții nu a fost auzit și punctul de vedere al unui muncitor. Faptul acesta surprinde cu atît mai mult cu cît în adunarea reprezentanților salariaților s-a vorbit și despre minunatele însușiri ale unor oameni care, la locul lor de muncă, nu precupețesc nici un efort pentru ca marca „Zimbrul" și colectivul fabricii să se bucure de un prestigiu în continuă creștere. Minusurile existente la ora actuală în organizarea și controlul producției, chiar dacă unii le mai pun pe seama greutăților inerente începutului, rămînerile în urmă în ceea ce privește atitudinea față de muncă, faptul că opiniile în problemele majore vin, de obicei, numai de la oamenii care prin natura funcției au obligația să gîndească și să acționeze, afirmarea unor abonați la discuții și eclipsarea masei largi de salariați tocmai într-o adunare care îndeplinește rolul unei noi și importante instituții de conducere colectivă a activității economice reprezintă tot atîtea dovezi că forțele politice din întreprindere, respectiv organizația de partid, sindicatul și organizația U.T.C., nu și-au făcut pe deplin datoria și nu au format un front comun pentru creșterea conștiinței oamenilor, mobilizarea tuturor salariaților la crearea condițiilor pentru bunul mers al producției și extinderea modului înaintat de a gîndi și acționa, intrucît și din adunare a reieșit că intensificarea muncii politico-educative este o condiție hotărîtoare pentru ca realizarea exemplară a sarcinilor de plan să devină o preocupare permanentă a întregului colectiv e de presupus că organizația de partid din fabrică a tras, măcar acum, concluziile cuvenite pentru activitatea ei viitoare. C. CLEMENT g» mm) «si wm M a Constructorii de mașini suceveni au trecut cu bine, pînă acum, examenele la care au fost supuși, îndeosebi în ultimii trei ani, de a produce primele mașini unelte, de a asigura acestora o tehnicitate tot maii înaltă. Sarcinile cantitative, însoțite de o ascendentă îmbunătățire a calității, au fost îndeplinite ritmic, în condiții de eficiență sporită. Planul actualului cincinal, atît la producția globală, cît și la producția marfă, a fost îndeplinit încă de la 1 aprilie, anul acesta, scontându-se ca, pînă la încheierea perioadei, să se obțină în plus produse echivalând cu 28 milioane lei. Sunt realizări meritorii, ele constituind o esențială condiție pentru înfăptuirea sarcinilor mobilizatoare ale următorului cincinal. Amintim că, în afară de introducerea în fabricație a unor noi produse, de o tehnicitate mai înaltă, mai valoroase, ritmul de creștere a producției este foarte accentuat. In anul 1971 va trebui să se realizeze o producție globală cu 51 la sută mai mare față de acest an, volumul producției care se va realiza în 1975 echivalând cu producția globală a întregului cincinal actual. Mașinilor-unelte care se produc în momentul de față li se vor alătura, încă în acest an, mașina de găurit „G—12,5", iar ulterior mașina de găurit „C—6", mașinile de filetat țevi de 2 și 4 țoli, mașinile de robotot, ferăstrăul alternativ „FAM-250 ". Parallel cu sporirea tehnicității produselor, o creștere accentuată o va cunoaște productivitatea muncii, care va spori, în cursul cincinalului, cu peste 100.000 lei pe salariat urmând ca în 1975 să fie aproape dublă față de realizările preliminarii ale acestui an. La fel, cheltuielile la 1.000 lei producție marfă vor fi reduse, de la 802,5 lei ci se preconizează a se realiza în acest an, la 570 lei în 1975. Am înfățișat acești indicatori de bază fiindcă ei reprezintă coordonatele dezvoltării viitoare a întreprinderii, discuțiile axîndu-se, în majoritatea cazurilor, asupra modalității înfăptuirii lor. Inginerul Dimitrie Fătu, constructorul șef al întreprinderii, își exprima satisfacția că acestui colectiv, încă tînăr, i se încredințează sarcina de onoare de a asigura economiei cantități sporite de mașini-unelte, de tehnicitate tot mai înaltă, multe dintre acestea urmînd a lua drumul exportului. Pînă acum au fost obținute rezultate bune, dar au existat, în activitatea colectivului, și deficiențe. înfăptuirea sarcinilor mobilizatoare ale viitorului cincinal impune, obligatoriu, îmbunătățirea calitativă a muncii, funcționarea perfectă a tuturor compartimentelor, incepînd cu aprovizionarea și terminările cu livrarea produsului fit.... Reducerea consumului de metal, cale principală de micșorare a cheltuielilor, impune reproiectarea unor produse, deoarece în ceea ce privește greutatea unora dintre mașini nu s-a ținut pasul cu cerințele eficienței economice. Documentația tehnică, în cazul unor mașinii, a fost preluată cu întîrziere, n-a existat timpul util analizării ei temeinice, spre a se putea reproiecta unele repere și a pregăti, pînă ia cele mai mici amănunte, producția. Reprezintă o obligație majoră, care condiționează îndeplinirea exemplară a sarcinilor viitoare, procurarea din vremea documentației, revizuirea fiecărei piese în parte, spre a interveni atît în ce privește micșorarea consumului de metal, cît și pentru îmbunătățirea caracteristicilor funcționale. Muncitorul Constantin Voloșciuk a insistat asupra îmbunătățirii activității de aprovizionare, pentru asigurarea materialelor ritmic, nu în salturi, și menținerea unui decalaj normal între sectorul uzinaj și montaj. Lipsa, în anumite perioade, a materialelor a avut ca urmare, cum se înțelege, micșorarea ritmului de execuție, fiind ulterior nevoie de eforturi mari pentru recuperarea restanțelor, după cum nerespectarea specificațiilor înseamnă un consum sporit de metal. Vorbitorul s-a referit, în continuare, la faptul că, deși sosește iarna, constructorul, în loc să grăbească execuția, a slăbit ritmul de lucru, cu toate că hala nu este închisă, iar încălzirea nu este asigurată ! La rândul său, inginerul Nicolae Oprea, șeful serviciului producție, a afirmat că fondul de timp nu este folosit în mod corespunzător, mai ales în ultimul timp, de la intrarea în producție a absolvenților școlilor profesionale. Cu tinerii muncitori, majoritatea avînd încă multe de învățat, trebuie să se lucreze cu atenție, încît aceștia să-și desăvârșească cunoștințele profesionale, să se încadreze în disciplina de producție. Ei trebuie să justifice, prin rezultatele pe care le obțin, cheltuielile efectuate pentru pregătirea lor profesională. Obligații revin în acest sens comitetului de direcție, fiecărui cadru tehnic, după cum măsuri corespunzătoare au datoria să ia comitetul sindicatului și organizația U.T.C. La rîndul ei, organizația de partid trebuie să coordoneze toate aceste acțiuni care se întreprind, încît în ceea ce privește educarea și creșterea tinerilor muncitori să se obțină rezultate bune. Nivelul de calificare a muncitorilor, continua perfecționare profesională a acestora, ca în general a tuturor cadrelor, trebuie să constituie obiectul unor acțiuni concrete. Referindu-se la aceasta, muncitorul Dumitru Lazu, președintele comitetului sindicatului, releva că în ultima vreme procentul de rebuturi a început să crească, că observațiile din partea beneficiarilor au început să se înmulțească. Este și consecința lucrului, în anumite perioade, în salturi, dar și a lipsei unor măsuri prompte, la anumite locuri de muncă, inginerul șef al întreprinderii, George Prepeliuc, se referea la contribuția pe care trebuie să și-o aducă fiecare cadru tehnic realizarea indicatorilor planilaficați, mai cu seamă a productivității muncii și a cheltuielilor planificate. Constructorii de mașini au dezbătut cu maturitate sarcinile care le revin, au stabilit, de pe acum, direcțiile în care vor acționa spre a se situa, fiecare an, la nivele superioaare, atît în ce privește tehnicitatea produselor, cît și eficiența economică. N. GROZA MAȘINI - UNELTE CU CARACTERISTICI TEHNICE SUPERIOARE RITMICITATEA IMPRE 0 AMA HUILIM ,1 MECANISMULUI ORGANIZABII Informarea prezentată în fața adunării generale, de către Vasile Chidovăț, directorul Fabricii de mobilă din Rădăuți, a relevat că, în curaul anului, colectivul de muncă al acestei moderne unități, în care, prin priceperea și hărnicia oamenilor, lemnul capătă valori superioare, a dobîndit importante succese. De notat că pionul producției marfă vîndută și încasată a fost realizat în procent de 101,7 la sută. Adunarea generală a avut un profund caracter de lucru. Participanții la discuții nu s-au mulțumit să evidențieze rezultatele bune obținute, ei au arătat, criticând unele aspecte posibilitățile care există negative, pentru mai buna organizare a producției și a muncii, pentru utilizarea eficientă a capacităților productive. Planul pentru viitorii cinci ani prevede sporuri însemnate, cu deosebire în ce privește indicatorii calitativi. De pildă, productivitatea muncii va spori cu 31 la sută. In 1975, față de Capacitatea proiectată, se vor obține cu 11.000 garnituri de mobilă etalon mai mult. Maistrul principal Ilie Dascălu și tehniciană Virginia Fasolă au arătat că desfășurarea normală a producției depinde, în măsură hotărîtoare, de aprovizionarea ritmică, cu materiale corespunzătoare. N-au fost puține cazurile când la locurile de muncă au ajuns materiale (panel, furnir de stejar) cu defecte, ceea ce a condus la rebutarea unor piese, și aceasta după ce se materializa o parte de muncă. Concomitent cu îmbunătățirea activității comisiilor de recepție, s-a hotărit să se refuze toate materialele care nu corespund calitativ. Sprijinind acest punct de vedere, alți vorbitori, între care maistrul principal Ionel Calotă, au arătat că nici feroneria, procurată prin C.E.I.S. Suceava, nu întrunește condiții calitative corespunzătoare. Desfășurarea ritmică a producției reprezintă o esențială condiție pentru obținerea unor produse superioare din punct de vedere calitativ. In acest sens, există încă o serie de lipsuri. Muncitorii Domnica Camenciuc și Gavril Chelba, precum și maistrul Ion Mihăieși au criticat faptul că, de multe ori, soturile de piese aparținînd unei anumite comenzi ajung, de la un sector la altul, descompletate, provocînd mari greutăți la montaj și retuș. Ritmicitatea este condiționată și de modul de funcționare a utilajelor. Relevând că se cuvine acordată, atît din partea muncitorilor, cît și a cadrelor tehnice, o mai mare atenție pentru exploatarea rațională a utilajelor, pentru îngrijirea lor, inginerul Alexandru Leșcimschî a arătat că acestea nu funcționează întotdeauna normal și datorită neastigurării pieselor de schimb necesare. Unele ele s-ar putea realiza pe dintre plan local, dar nu există întotdeauna materialele de care este nevoie. In același timp, alte piese, mai complexe, trebuie procurate, de către C.E.I.S., de la unități specializate. Inginerul șef al fabricii, Mircea Nuțu, s-a preocupat pe larg de pregătirea producției anului viitor, însistînd asupra necesității nominalizării grabnice, în întregime, a planului. In prezent se cunosc doar în parte produsele care urmează să se realizeze în 1971, ceea ce reprezintă un impediment serios în crearea condițiilor pentru îndeplinirea ritmică a planului. Mai ales că, după date informative, în anul viitor vor fi introduse in fabricație sortimente noi de mobilă, între care biblioteca „Nordic II“, caierul „Cornelia", canapele și fotolii, pentru acestea fiind necesară procurarea documentației tehnice, însușirea ei în producție. Asigurarea din timp a documentației va crea, totodată, posibilitatea reproiectării unor repere, stabilirii unor soluții constructive noi, în scopul reducerii consumului de lemn. Adunarea generală a reprezentanților salariaților a stabilit, în funcție de sarcinile mobilizatoare care revin colectivului, căile pe care se va merge pentru îndeplinirea ritmică a planului. Programele de măsuri, care stabilesc acțiuni concrete în fiecare domeniu de activitate, au fost completate cu încă 73 de propuneri. Aplicarea operativă a măsurilor stabilite, a propunerilor făcute in adunarea generală va crea condiții corespunzătoare desfășurării și în viitor a unei activități rodnice. DUMITRU ARUȘTEI de la Fabrica de mobilă din Rădăuți V Aprovizionarea, element esențial al continuei perfecționări a producției Adunarea generală a salariaților de la industria laptelui „Rarăul“ din Cîmpulung a constituit, pentru întregul colectiv al acestei unități din ramura alimentară, un prilej de amplă analiză a rezultatelor obținute pînă acum, de stabilire a direcțiilor în care se va acționa pentru înfăptuirea sarcinilor viitorului cincinal. In preajma sărbătoririi unui eveniment de seamă în viața colectivului, împlinirea a 10 ani de la intrarea fabricii în funcțiune a subliniat, în expunerea sa, inginerul șef al unității, inginerul Aurelian Prundeanu - muncitorii, inginerii și tehnicienii raportează realizarea sarcinilor cincinalului actual, la principalele sortimente, înregistrîndu-se, peste prevederi, 39.000 hei, lapte în produse echivalente, 450 tone brînzeturi și 2.000 tone lapte praf. Trebuie arătat că, față de 1961, primul an de activitate a unității, 1970 producția globală și marină s-a triplat, iar productivitatea muncii s-a dublat. In același timp, depășirea producției de lapte praf a fost posibilă datorită sporirii indicelui extensiv de funcționare a instalațiilor, în medie, cu 2 ore pe zi. In cursul cincinalului care expiră, fabrica a fost dotată cu un putinei de mare capacitate (de 6.000 litri smîntînă, capacitate dublă față de a celui vechi), a fost rezolvată problema înlocuirii răcirii apă-ghiață, prin răcire cu saramură, s-a dat în funcțiune un congelator cu 2 tunele de refrigerare. Aceste investiții au dus, în final, la sporirea capacității de fabricație de la 500 tone la 1.400 tone unt pe an, creșterea fiind de aproape 3 ori. Sarcinile stabilite pentru viitorul cincinal prevăd, concomitent cu cerințele sporite ale consumatorilor, creșterea substanțială a producției fizice : la produse proaspete — cu 80 la sută, la lapte pentru consum - cu 40 la sută, la unt — cu 61 la sută și la brînzeturi — cu 57 la sută. Sarcini mobilizatoare, care impun, în primul rînd, aplicarea unor măsuri eficiente pe linia perfecționării sistemului de aprovizionare, de modernizare a producției. Atît informarea inginerului șef, cît și cuvîntul unor participanți la discuții — specialiști cu experiență — între care inginera Eugenia Șindelaru și dispecerul Mihai Teodorescu, au scos în evidență necesitatea corelării aprovizionării cu materie primă cu sarcinile periodice ale producției. Este nevoie de aceasta pentru folosirea integrală, în tot cursul anului, a instalațiilor de concentrare și uscare a laptelui. Vorbitorii au subliniat că, în ultimii ani, în trimestrele I și IV, neasigurarea integrală a necesarului de materie primă a avut drept consecință folosirea numai in proporție de 65-75 la sută a instalațiilor amintite, ceea ce, implicit, a dus la nerealizarea pianului în aceste perioade. Eforturile depuse de colectivul fabricii în cursul trimestrelor II și III au determinat suprasolicitarea instalațiilor, reducerea la minim sau totală a lucrărilor de întreținere și igienizare, fapt care a dus, apoi, la depășirea normelor de consum și ivirea unor defecțiuni tehnice. Discuțiile purtate de șefii bazelor de contractare a laptelui de la Cîmpulung, Rădăuți, Fălticeni și Suceava au scos în evidență necesitatea unei mai bune organizări a sistemului de contractare și preluare a materiei prime, prin extinderea rețelei de colectare în toate cele 330 localități din zona de aprovizionare, printr-o mai strînsă colaborare cu cooperativele de consum, spre a asigura distribuirea ritmică a furajelor stimulatorii. Ei au insistat, mai ales, asupra îmbunătățirii organizării preluării laptelui de la centre, de către șoferii - recepționeri, după graficul orar. Datorită nerespectării graficului, au fost frecvente cazurile cînd mari cantități de lapte nu au fost preluate, altele au fost preluate cu întîrziere, depreciindu-se îmbunătățirea organizării transportului materiei prime și a produselor lactate a format un amplu obiect al discuțiilor. Tehnicianul auto Arcadie Horga și șeful secției de fabricație Suceava, Gavril Capră, au subliniat necesitatea întăririi răspunderii, la preluarea laptelui, a șoferilorrecepționeri. Unii dintre aceștia (Dumitru Țăranu, Gavril Sorocaniuc, Alexandru Moșuleac) nu aplică instrucțiunile privind indicatorii de calitate, nu execută toate analizele și nu respectă graficul orar de transport. S-au scos în evidență desele defecțiuni tehnice ivite la cisterne, ca urmare a lipsei pieselor de schimb, dar s-a subliniat și faptul că au existat cazuri cînd mașinile s-au defectat la scurtă vreme după ieșirea lor din atelier, ceea ce denotă că nu s-a acordat toată atenția efectuării unor reparații de calitate, că revizorii tehnici nu și-au făcut pe deplin datoria. In scopul efectuării normale a transporturilor, au fost făcute unele propuneri, între care și cea cu privire la înlocuirea cisternelor cu grad de uzură avansat cu cisterne avînd capacitate sporită, înlocuirea cisternelor „Carpați" cu cisterne „Bucegi" va avea ca efect sporirea indicelui de capacitate cu 20—25 la sută. In cuvîntul său, inginerul Mihai Gherman s-a referit la o serie de probleme care vizează sectorul mecano - energetic al unității. Lipsa de apă industrială, pe care I.G.O. Cîmpulung ar trebui s-o livreze ritmic, a provocat și provoacă în continuare mari pagube unității. Sunt necesare măsuri urgente, care să înlăture această stare de lucruri. In urma unei propuneri de raționalizare, unitatea va construi un dispozitiv pentru recircularea apei industriale. Aceasta nu este însă suficient pentru a asigura desfășurarea normală a producției. Se știe, într-o unitate a industriei alimentare, atît pentru fabricație, cît și pentru igienizare, sînt necesare mari cantități de apă. Sarcina de creștere a productivității muncii, substanțial majorată, poate fi realizată numai prin aplicarea unor multiple măsuri pentru înlocuirea muncii manuale din secțiile de fabricație, prin extinderea mecanizării. S-a propus, în acest sens, procurarea unei mașini de îmbuteliere a laptelui, iaurtului, precum și a unei mașini pentru ambalarea untului. Propuneri interesante au fost făcute și în ce privește îmbunătățirea calității produselor. Printre soluțiile stabilite, în scopul creșterii conservabilității laptelui praf, se află și cea cu privire la ambalarea, în viitor, a peste 20 la sută din producție în cutii de metal, în locul celor de carton. S-a propus, de asemenea, ambalarea laptelui lichid în pungi de plastic, sterilizate. Concluziile discuțiilor au scos în evidență operativitatea, gradul înalt de responsabilitate cu care trebuie finalizate, în timp optim, propunerile făcute, spre a asigura condițiile realizării ritmice, la toți indicatorii, a sarcinilor stabilite. F. MICHIROVICI economist principal Industria laptelui „Rarăul" Cîmpulung A \ I I