Zori Noi, ianuarie 1971 (Anul 24, nr. 7165-7189)
1971-01-22 / nr. 7181
<*1 1 Organ al Comitetului județean Suceava al P.C.R. și al Consiliului popular județean ANUL XXV Nr. 7181 vineri 22 ianuarie 1971 4 pagini 30 bani («Fif» anTlu vSl ) ! REDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚIA : Suceava, str. Tipografiei nr. 1. Telefoane : Redactor șef — 10766 Redactor șef adjunct — 11998 Secretariatul de redacție — 11692 Industrie, viața de partid — 10765 Cultură, informații — 10764 Agrară, administrație — 11995 Construcție de stat, scrisori și corespondenți — 11696 Vizita de lucru a tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU în întreprinderi bucureștene Ieri, tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general Partidului Comunist Român, a fost din nou oaspetele colecvivl velor de muncitori, tehnicieni și ingineri, cu prilejul vizitei de lucru făcute în mari întreprinderi bucureștene, unități reprezentative pentru industria constructoare de mașini, pentru subramuri importante ale acesteia: Uzina de motoare și compresoare „Timpuri noi“, Uzina de mașini grele, Secția de pereți membrană și țevi pentru cazane de aburi a uzinei „Vulcan", uzinele „Autobuzul", „Steaua roșie” și „Semănătoarea". Secretarul general al partidului a fost însoțit de tovarășii Paul Niculescu - Mizil, Ilie Verdeț, Dumitru Popa, Dumitru Popescu, Mihai Marinescu, vicepreședinte al Consiliului de Miniștri, precum și de ministrul industriei construcțiilor de mașini, Ioan Avram. Ca și cu atîtea alte prilejuri, cînd a avut loc un contact nemijlocit al conducerii partidului și statului cu oamenii muncii din fabrici și uzine, de pe șantiere, din unitățile agriculturii socialiste, cu reprezentanți ai culturii și științei țării noastre, într-un cuvînt cu cetățeni de toate vîrstele și profesiile, români, maghiari, germani și de alte naționalități, la început de an, de nou cincinal, și de data aceasta discuțiile de lucru, cunoașterea concretă la fața locului a problemelor de viață și de muncă ale oamenilor, analizarea sarcinilor actuale și de perspectivă pentru ridicarea eficienței întregii activități, marchează pregnant o revelatorie realitate a societății noastre : indisolubila legătură dintre partid și popor, temelie de granit a orînduirii socialiste a României. Din realizările prezente la locurile de muncă vizitate, din cuvîntul oamenilor se desprind nu numai succesele dar și idei apte să se concretizeze în noi realizări, în noi fapte de viață menite să ridice patria noastră pe noi trepte ale progresului și civilizației. Programul de lucru al zilei începe cu uzina de motoare și compresoare „Timpuri noi", în întîmpinarea secretarului general al partidului, a celorlalți conducători de partid și de stat, vin cu bucurie și entuziasm și salută din inimă sute de salariați. Cei prezenți aclamă îndelung, ovaționează pentru partid și Comitetul său Central, pentru secretarul general al partidului, pentru indisolubila unitate dintre partid și popor. Este nota obișnuită, de căldură, de dragoste și respect în care se desfășoară întânirila conducătorilor partidului, ai țării, cu masele de oameni ai muncii de la orașe și sate. Vechile ateliere „Lemaître" — astăzi „Timpuri noi" — au devenit în anii construcției socialiste o unitate modernă producătoare de motoare Diesel cu puteri cuprinse între 12 și 110 C.P., motoare cu benzină de 9—18 C.P., compresoare de aer cu debite cuprinse între 0,01 și 10 m.c. pe minut, agregate care echipează o gamă largă de instalații fabricate de întreprinderile constructoare de mașini, toate tipurile de locomotive moderne produse în țară. La „Timpuri noi" nu a fost asimilată nici o licență, totul este produs original. In actualul plan cincinal valoarea producției uzinei va crește de la 215 milioane lei în acest an, la 420 milioane lei în 1975. In secția de prelucrări mecanice, se prezintă oaspeților o serie de piese și subansamble din componența motoarelor și compresoarelor care în urma reproiectării lor sunt fabricate astăzi cu gabarite mult mai mici. In secția montaj motoare, se dau alte explicații în legătură cu parametrii îmbunătățiți ai motorului D 120,introdus recent în fabricație. Intre oaspeți și factorii de răspundere ai uzinei are loc un schimb de opinii în legătură cu dezvoltarea în continuare a acestei întreprinderi și cu profilarea ei mai precisă. Pentru realizarea acestor obiective se dau indicații în vederea extinderii unor suprafețe de producție, dotarea întreprinderii cu noi instalații și utilaje, folosirea la întreaga capacitate a mașinilor din dotarea întreprinderii. Se ajunge la concluzia că uzinele „Timpuri noi" își pot spori eficiența printr-o mai bună profilare, printr-un grad mai înalt de tipizare a produselor. Se recomandă conducerii Ministerului Industriei Construcțiilor de Mașini, specialiștilor uzinei, găsirea unor modalități de cooperare cu întreprinderi din apropiere pentru construirea și exploatarea în comun a turnătoriei și forjei preconizate. — Întreprindeți cu mai curind studiile necesare și dați-se curs, spune tovarășul Nicolae Ceaușescu. De asemenea, restudiați toate posibilitățile de care dispun uzinele pentru dezvoltarea activității. Se cere să realizați un volum al producției mai mare și produse de și mai bună calitate. Se vizitează Uzina de mașini grele — București. La intrarea în blocul - turn care adăpostește birourile centralei industriale de utilaj termoenergetic și Institutul de cercetări și proiectări energetice și termoenergetice de pe lîngă această uzină, conducătorii de partid și de stat sînt întîmpinați de ing. Nicolae Constantin, director general al Centralei industriale, și de ing. Tiberiu Grecu, director general al uzinei, care prezintă cîteva din realizările și perspectivele întreprinderii. Intrată în funcțiune în primul an al ultimului cincinal, uzina a înscris în palmaresul industriei românești cîteva performanțe de înalt nivel tehnic, turnînd piese de mare gabarit și complexitate destinate hidroagregatelor ce se construiesc la Reșița pentru hidrocentrala de la Porțile de Fier. Oțelăria electrică produce anual peste 122.000 tone de oțel. Au fost asimilate mai mult de 150 mărci de oțeluri aliate și speciale menite să acopere cerințele calitative tot mai înalte ale uzinei. — Ați pornit bine, apreciază tovarășul Nicolae Ceaușescu, dar nu s-ar putea ca in acest cincinal oțelăria să ajungă la o capacitate de 200.000 tone ? — Am putea, într-adevăr, să amplasăm un nou cuptor electric de volum mare, sau două de capacitate mai mică, răspunde ministrul industriei construcțiilor de mașini, Ioan Avram. — Și, totodată, — continuă secretarul general al partidului — să facem aici un laminor mic, proiectat și construit în țară. Din acest dialog direct, la obiect, se naște o inițiativă importantă: se conturează un nou obiectiv mobilizator pentru ca(Continuare in pagina all-a) I— STIMULENT PUTERNIC PENTRU SPORIREA PRODUCȚIEI DE CARTOFI în fiecare an, cultura cartofului ocupă, în județul nostru, peste 16 la sută din suprafața arabilă. Toate cele 95 cooperative agricole și 4 întreprinderi agricole de stat cultivă această plantă, an de an, pe suprafețe mereu mai mari. Importanța cartofului pentru județul nostru este reliefată cu deosebire și de faptul că, în ansamblul producției Vegetale, el deține 30 — 33 la sută din venituri. Referindu-ne la producțiile realizate în ultimii ani, reiese că, deși condițiile de climă n-au fost dintre cele mai prielnice, totuși, media la hectar, pe județ, a fost mulțumitoare, în numeroase unități, dintre care amintim pe cele din Chilișeni, Reuseni, Salcea și altele, datorită unui plus de grijă pentu fertilizări și aplicarea tehnologiilor specifice lucrărilor de întreținere, s-au realizat, de pe sute de hectare, producții medii de 18.000-22.000 kg. la hectar. Dintre fermele de stat, cele mai le-a obținut cea bune producții din Sinăuți (șef fermă, ing. Aurora leșeanu), care a predat fondului de stat, în 1970, de pe fiecare hectar, cite 18.220 kg. tuberculi. Și în acest an, din discuțiile preliminare avute în C.A.P., se desprinde hotărîrea cooperatorilor de a cultiva, în continuare, importante suprafețe cu această plantă. Faptul nu este de loc întîmplător, deoarece Hotărîrea Consiliului de Miniștri 1013 din noiembrie 1970, privind majorarea prețurilor de contractare și achiziții la cartofi, se înscrie ca una din măsurile luate de conducerea superioară de partid și de stat pentru traducerea în viață a prevederilor Congresului al X-lea al P.C.R., pentru creșterea nivelului de trai al poporului. Cu certitudine, prevederile acestei hotărîri vor influenta in mod pozitiv veniturile țăranilor cooperatori, realizate atît în cadrul C.A.P., cit și în gospodăriile personale. în cele ce urmează ne vom referi la cîteva importante aspecte pe care le ridică această hotărîre. Una din căile principale ale creșterii prețurilor de contractare se referă la calitatea producției marfă care se valorifică. Soiurile superioare, cum sunt dintre Ostara, Desirée și Mercur, care fac parte din grupa A, vor beneficia de următoarele prețuri, pe clase de mărime : clasa I — 1,00 lei/kg. greutatea medie a tuberc. 100 gr., clasa a II-a — 0,85 lei/kg. greutatea medie a tuberc. 55 gri; clasa a III-a — 0,60 lei/kg., greutatea medie a tuberc. 40 gr La soiurile din grupa B, din care face parte și soiul Ora, cultivat la noi în județ, precum și la partizile care cuprind amestec de soiuri, prețurile sunt mai mici cu 0,10 lei/kg. la fiecare clasă de mărime. Dacă unitățile producătoare vor preda cartofi nesortați pe clase de mărime, prețul de preluare va scădea cu încă 0,10 lei per. kg. Pentru a evidenția avantajele pe care le pot obține unitățile cultivatoare de cartofi în anul 1971, prin aplicarea pre-Ing. VALERIAN TRIMBACIU director adjunct la direcția agricolă județeană (Continuare in pagina all-a) ECONOMIA FORESTIERĂ COORDONATA VIGOROASA IN AFIRMAREA INDUSTRIEI JUDEȚULUI % îi SPORIREA VALORII PRODUSELOR OBȚINUTE DINTR-UN METRU CUB DE MASA LEMNOASĂ EXPLOATATĂ Dominanta activității celor 27.780 de oameni ai muncii de pe meleagurile sucevene încadrați în unitățile aparținînd Ministerului Industriei Lemnului este atingerea, în cincinalul 1966 —1970, a unor cote noi, superioare, în fluxul continuu al valorificării unei importante resurse materiale a acestor locuri. Procentul de 52,6 la sută, care exprimă ponderea fondului forestier în suprafața totală a județului, are un corespondent la fel de grăitor: 51,2 la sută din producția globală industrială a județului este asigurată de întreprinderile care exploatează și prelucrează lemnul. Și, ca o consecință firească, județul Suceava ocupa, în 1969, locul I pe țară în ceea ce privește producția de hîrtie și de cherestea, și locul II în producția de celuloză și de plăci fibrolemnoase. In pagina a IlI-a a ziarului publicăm argumente ilustrînd succesele înregistrate, în cincinalul trecut, în acest important sector economicii ,4970 1969 <998 ' ISMEHJ' l i,% 'mww1 §• ^ = á % L- Aj 1 Pe una din cele mai tinere platforme ale industriei sucevene, dinamica prezentului socialist se manifestă în ritmuri majore. Fabrica de tricotaje „Zimbrul", rod al cincinalului care s-a încheiat, întregește, asemeni unui puternic accent, ansamblul noilor blocuri din cartierul Arini. Pînă nu de mult, în această parte a orașului - municipiu foșneau lanuri de porumb. Era o margine rurală convertită, pe neașteptate parcă, intr-un promontoriu industrial cu pulsații intense. Printre arbori bătrîni se înalță azi imensul blindaj al zidurilor albe. Vuiesc aici mașini ce poartă mărci prestigioase, de bobinat și tricotat, utilaje de vopsitorie, albire și calandrare, în mare parte realizate în țară. Tricotul se revarsă și călătorește mereu în valuri imaculate. E o imagine caracteristică epocii noastre de neîntrerupt avînt constructiv. Locul și timpul au de BIOGRAFII CONTEMPORANE bîndit valențe nebănuite înainte, o deosebită densitate. Ne reamintim etapele unui trecut încă foarte apropiat. Era în aprilie 1969. Terenul, răscolit, noroi specific șantierelor de construcții, treceam printre maldăre de cărămizi, pe lingă ziduri roșii. Alături de clădiri încheiate de acum apăreau temelii, se iveau ziduri neterminate, se deschideau șanțuri gropi, țișneau țevi de meșitar. Era un început de biografie. Simultan cu acțiunea pe verticală a constructorilor, in cîteva interioare improvizate, la cele dinții mașini, prima promoție de tricotori, de bobinatoare și confecționere se angajase în noile formule tehnologice. Tineri absolvenți ai cursurilor de calificare, ■ majoritatea lor de la țară, aducînd cu dinșii amintirea vîrtelniții și furcii de tors, intrau într-un univers inedit. Biografia fabricii, încă în construcție, se rotunjea cu experiența muncitorilor, a maiștrilor și a inginerilor sosiți din alte părți ale țării. între O ȘCOALĂ /IMnu ZĂRII REPORTAJ bai și ți se spunea : de la Buhuși, de la Oradea, din Timișoara, de la Arad. . . Se putea întocmi un vast repertoriu geografic cu numirile atîtor orașe. Se iveau profesii noi în Suceava, un puternic flux uman spre treptele înalte ale tehnicii moderne. Febra constructivă, elanurile și emoțiile debutului aveau un farmec aparte pe cea mai tînără arenă industrială a Sucevei. In septembrie 1969, un maistru electrician, angajat în terminarea lucrărilor la instalația electrică, rostise niște cuvinte ce nu se pot uita ușor ! La noi, totul a început de jos, din temelii. Există o frumusețe în asaprimea începuturilor. O amplă desfășurare de energii, în toate direcțiile, caracteriza această frumusețe. Reținem un amănunt grăitor. Deasupra u GEORGE SIDOROVIC! (Continuare în pagina a ll-a) j Lucrări de restaurare Construită cu peste 80 de ani in urmă și asemănătoare gării din Milano - Italia, clădirea gării Suceava (Burdujeni) este cunoscută ca un valoros monument arhitectonic. Aici s-au efectuat, în ultimii ani, unele lucrări de restaurare care urmăresc readucerea construcției la forma inițială, deoarece, între timp, s-au făcut unele adăugiri care au dăunat proiectului. Astfel, pentru ridicarea gradului de confort, s-au introdus încălzirea centrală și alimentarea cu apă, s-au înlocuit scările de lemn cu dale de beton, în etapa a doua, se prevăd, între altele, restaurarea și punerea în valoare a salonului de epocă, al cărui tavan prezintă elemente ornamentale decorative de o rară frumusețe. %