Zori Noi, ianuarie 1971 (Anul 24, nr. 7165-7189)

1971-01-22 / nr. 7181

<*1 1 Organ al Comitetului județean Suceava al P.C.R. și al Consiliului popular județean ANUL XXV Nr. 7181 vineri 22 ianuarie 1971 4 pagini 30 bani («Fif» anTlu vSl ) ! REDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚIA : Suceava, str. Tipografiei nr. 1. Telefoane : Redactor șef — 10766 Redactor șef adjunct — 11998 Secretariatul de redacție — 11692 Industrie, viața de partid — 10765 Cultură, informații — 10764 Agrară, administrație — 11995 Construcție de stat, scrisori și corespondenți — 11696 Vizita de lucru a tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU în întreprinderi bucureștene Ieri, tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general Partidului Comunist Român, a fost din nou oaspetele colecvi­vl velor de muncitori, tehnicieni și ingineri, cu prilejul vizitei de lucru făcute în mari întreprinderi bucureștene, unități repre­zentative pentru industria constructoare de mașini, pentru subramuri importante ale acesteia: Uzina de motoare și com­­presoare „Timpuri noi“, Uzina de mașini grele, Secția de pe­reți membrană și țevi pentru cazane de aburi a uzinei „Vul­can", uzinele „Autobuzul", „Steaua roșie” și „Semănătoarea". Secretarul general al partidului a fost însoțit de tovarășii Paul Niculescu - Mizil, Ilie Verdeț, Dumitru Popa, Dumitru Popescu, Mihai Marinescu, vicepreședinte al Consiliului de Miniștri, precum și de ministrul industriei construcțiilor de mașini, Ioan Avram. Ca și cu atîtea alte prilejuri, cînd a avut loc un con­tact nemijlocit al conducerii partidului și statului cu oame­nii muncii din fabrici și uzine, de pe șantiere, din unitățile agriculturii socialiste, cu reprezentanți ai culturii și științei țării noastre, într-un cuvînt cu cetățeni de toate vîrstele și profesiile, români, maghiari, germani și de alte națio­nalități, la început de an, de nou cincinal, și de data aceasta discuțiile de lucru, cunoașterea concretă la fața lo­cului a problemelor de viață și de muncă ale oamenilor, ana­lizarea sarcinilor actuale și de perspectivă pentru ridicarea eficienței întregii activități, marchează pregnant o revelatorie realitate a societății noastre : indisolubila legătură dintre partid și popor, temelie de granit a orînduirii socialiste a României. Din realizările prezente la locurile de muncă vizitate, din cuvîntul oamenilor se desprind nu numai succesele dar și idei apte să se concretizeze în noi realizări, în noi fapte de viață menite să ridice patria noastră pe noi trepte ale progresului și civilizației. Programul de lucru al zilei începe cu uzina de motoare și compresoare „Timpuri noi", în întîmpinarea secretarului gene­ral al partidului, a celorlalți conducători de partid și de stat, vin cu bucurie și entuziasm și salută din inimă sute de sala­riați. Cei prezenți aclamă­­ înde­lung, ovaționează pentru partid și Comitetul său Central, pen­tru secretarul general al parti­dului, pentru indisolubila uni­tate dintre partid și popor. Este nota obișnuită, de căldură, de dragoste și respect în care se desfășoară­­ întânirila­ conducă­­torilor partidului, ai țării, cu masele de oameni ai muncii de la orașe și sate. Vechile ateliere „Lemaître" — astăzi „Timpuri noi" — au devenit în anii construcției so­cialiste o unitate modernă pro­ducătoare de motoare Diesel cu puteri cuprinse între 12 și 110 C.P., motoare cu benzină de 9—18 C.P., compresoare de aer cu debite cuprinse între 0,01 și 10 m.c. pe minut, agregate care echipează o gamă largă de in­stalații fabricate de întreprin­derile constructoare de mașini, toate tipurile de locomotive moderne produse în țară. La „Timpuri noi" nu a fost asimi­lată nici o licență, totul este produs original. In actualul plan cincinal va­loarea producției uzinei va crește de la 215 milioane lei în acest an, la 420 milioane lei în 1975. In secția de prelucrări meca­nice, se prezintă oaspeților o serie de piese și subansamble din componența motoarelor și compresoarelor care în urma reproiectării lor sunt fabricate astăzi cu gabarite mult mai mici. In secția montaj motoare, se dau alte explicații în legă­tură cu parametrii îmbunătă­țiți ai motorului D 120,­­intro­dus recent în fabricație. Intre oaspeți și factorii de răspundere ai uzinei are loc un schimb de opinii în legă­tură cu dezvoltarea în conti­nuare a acestei întreprinderi și cu profilarea ei mai precisă. Pentru realizarea acestor o­­biective se dau indicații în ve­derea extinderii unor suprafe­țe de producție, dotarea între­prinderii cu noi instalații și utilaje, folosirea la întreaga capacitate a mașinilor din do­tarea întreprinderii. Se ajun­ge la concluzia că uzinele „Timpuri noi" își pot spori e­­ficiența printr-o mai bună profilare, printr-un grad mai înalt de tipizare a produselor. Se recomandă conducerii Mi­nisterului Industriei Construc­țiilor de Mașini, specialiștilor uzinei, găsirea unor modalități de cooperare cu întreprinderi din apropiere pentru construi­rea și exploatarea în comun a turnătoriei și forjei preconi­zate. — Întreprindeți cu­ mai cu­­rind studiile necesare și dați-se curs, spune tovarășul Nicolae Ceaușescu. De asemenea, restu­­diați toate posibilitățile de care dispun uzinele pentru dezvolta­rea activității. Se cere să rea­lizați un volum al producției mai mare și produse de și mai bună calitate. Se vizitează Uzina de mașini grele — București. La intrarea în blocul - turn care adăpos­tește birourile centralei indus­triale de utilaj termoenergetic și Institutul de cercetări și proiectări energetice și termo­­energetice de pe lîngă această uzină, conducătorii de partid și de stat sînt întîmpinați de ing. Nicolae Constantin, direc­tor general al Centralei indus­triale, și de ing. Tiberiu Gre­­cu, director general al uzinei, care prezintă cîteva din reali­zările și perspectivele între­prinderii. Intrată în funcțiune în primul an al ultimului cin­cinal, uzina a înscris în pal­maresul industriei românești cîteva performanțe de înalt nivel tehnic, turnînd piese de mare gabarit și complexitate destinate hidroagregatelor ce se construiesc la Reșița pentru hidrocentrala de la Porțile de Fier. Oțelăria electrică produ­ce­ anual peste 122.000 tone de oțel. Au fost asimilate mai mult de 150 mărci de o­­țeluri aliate și speciale menite să acopere cerințele calitative tot mai înalte ale uzinei. — Ați pornit bine, apreciază tovarășul Nicolae Ceaușescu, dar nu s-ar putea ca in acest cincinal oțelăria să ajungă la o capacitate de 200.000 tone ? — Am putea, într-adevăr, să amplasăm un nou cuptor electric de volum mare, sau două de capacitate mai mică, răspunde ministrul industriei construcțiilor de mașini, Ioan Avram. — Și, totodată, — continuă secretarul general al partidului — să facem aici un laminor mic, proiectat și construit în țară. Din acest dialog direct, la obiect, se naște o inițiativă im­portantă: se conturează un nou obiectiv mobilizator pentru ca­(Continuare in pagina a­ll-a) I— STIMULENT PUTERNIC PENTRU SPORIREA PRODUCȚIEI DE CARTOFI în fiecare an, cultura carto­fului ocupă, în județul nostru, peste 16 la sută din suprafața arabilă. Toate cele 95 coopera­tive agricole și 4 întreprinderi agricole de stat cultivă aceas­tă plantă, an de an, pe supra­fețe mereu mai mari. Impor­tanța cartofului pentru județul nostru este reliefată cu deose­bire și de faptul că, în ansam­blul producției Vegetale, el de­ține 30 — 33 la sută din veni­turi. Referindu-ne la producțiile realizate în ultimii ani, reiese că, deși condițiile de climă n-au fost dintre cele mai priel­nice, totuși, media la hectar, pe județ, a fost mulțumitoare, în numeroase unități, dintre care amintim pe cele din Chi­­lișeni, Reuseni, Salcea și alte­le, datorită unui plus de grijă pentu fertilizări și aplica­rea tehnologiilor specifice lu­crărilor de întreținere, s-au realizat, de pe sute de hectare, producții medii de 18.000-22.000 kg. la hectar. Dintre fermele de stat, cele mai le-a obținut cea bune producții din Sinăuți (șef fermă, ing. Aurora leșea­­nu), care a predat fondului de stat, în 1970, de pe fiecare hec­tar, cite 18.220 kg. tuberculi. Și în acest­ an, din discuțiile preliminare avute în C.A.P., se desprinde hotărîrea cooperato­rilor de a cultiva, în continua­re, importante suprafețe cu a­­ceastă plantă. Faptul nu este de loc întîmplător, deoarece Hotărîrea Consiliului de Miniștri 1013 din noiembrie 1970, privind majorarea prețurilor de con­tractare și achiziții la cartofi, se înscrie ca una din măsurile luate de conducerea superioa­ră de partid și de stat pentru traducerea în viață a prevede­rilor Congresului al X-lea al P.C.R., pentru creșterea nive­lului de trai al poporului. Cu certitudine, prevederile acestei hotărîri vor influenta in mod pozitiv veniturile țăranilor cooperatori, realizate atît în cadrul C.A.P., cit și în gospo­dăriile personale. în cele ce urmează ne vom referi la cîteva importante as­pecte pe care le ridică această hotărîre. Una din căile principale ale creșterii prețurilor de contrac­tare se referă la calitatea pro­ducției marfă care se valorifi­că. Soiurile superioare, cum sunt dintre Ostara, Desirée și Mercur, care fac parte din gru­pa A, vor beneficia de urmă­toarele prețuri, pe clase de mă­rime : clasa I — 1,00 lei/kg. greu­tatea medie a tuberc. 100 gr., clasa a II-a — 0,85 lei/kg. greutatea medie a tuberc. 55 gri; clasa a III-a — 0,60 lei/kg., greutatea medie a tuberc. 40 gr­ La soiurile din grupa B, din­ care face parte și soiul Ora, cultivat la noi în județ, pre­cum și la partizile care cuprind amestec de soiuri, prețurile sunt mai mici cu 0,10 lei/kg. la fiecare clasă de mărime. Dacă unitățile producătoare vor pre­da cartofi nesortați pe clase de mărime, prețul de preluare va scădea cu încă 0,10 lei per. kg. Pentru a evidenția avantaje­le pe care le pot obține unită­țile cultivatoare de cartofi în anul 1971, prin aplicarea pre-Ing. VALERIAN TRIMBACIU director adjunct la direcția agricolă județeană (Continuare in pagina a­ll-a) ECONOMIA FORESTIERĂ COORDONATA VIGOROASA IN AFIRMAREA INDUSTRIEI JUDEȚULUI % îi SPORIREA VALORII PRODUSELOR OBȚINUTE DINTR-UN METRU CUB DE MASA LEMNOASĂ EXPLOATATĂ Dominanta activității celor 27.780 de oameni ai muncii de pe melea­gurile sucevene înca­drați în unitățile aparți­­nînd Ministerului Indus­triei Lemnului este atin­gerea, în cincinalul 1966 —1970, a unor cote noi, superioare, în fluxul continuu al valorificării unei importante resurse materiale a acestor locuri. Procentul de 52,6 la sută, care exprimă ponderea fondului fores­tier în suprafața totală a județului, are un co­respondent la fel de gră­itor: 51,2 la sută din pro­ducția globală industria­lă a județului este asi­gurată de întreprinderi­le care exploatează și­ prelucrează lemnul. Și, ca o consecință firească, județul Suceava ocupa, în 1969, locul I pe țară în ceea ce privește pro­ducția de hîrtie și de cherestea, și locul II în producția de celuloză și de plăci fibrolemnoa­­se. In pagina a IlI-a a zia­rului publicăm argu­mente ilustrînd succese­le înregistrate, în cinci­nalul trecut, în acest im­portant sector economicii ,4970 1969 <9­98 ' ISMEHJ' l i,% 'mww1 §• ^ = á % L- A­j 1 Pe una din cele mai ti­nere platforme ale indus­triei sucevene, dinamica prezentului socialist se manifestă în ritmuri majo­re. Fabrica de tricotaje „Zimbrul", rod al cincina­lului care s-a încheiat, în­tregește, asemeni unui pu­ternic accent, ansamblul noilor blocuri din cartie­rul Arini. Pînă nu de mult, în această parte a orașu­lui - municipiu foșneau la­nuri de porumb. Era o margine rurală converti­tă, pe neașteptate parcă, intr-un promontoriu indus­trial cu pulsații intense. Printre arbori bătrîni se înalță azi imensul blindaj al zidurilor albe. Vuiesc aici mașini ce poartă mărci prestigioase, de bobinat și tricotat, utilaje de vopsi­­torie, albire și calandrare, în mare parte realizate în țară. Tricotul se revarsă și călătorește mereu în va­luri imaculate. E o imagine caracteris­tică epocii noastre de ne­întrerupt avînt construc­tiv. Locul și timpul au de BIOGRAFII CONTEMPORANE bîndit valențe nebănuite înainte, o deosebită densi­tate. Ne reamintim etapele u­­nui trecut încă foarte a­­propiat. Era în aprilie 1969. Terenul, răscolit, noroi specific șantierelor de con­strucții, treceam printre maldăre de cărămizi, pe lingă ziduri roșii. Alături de clădiri încheiate de a­­cum apăreau temelii, se iveau ziduri neterminate, se deschideau șanțuri gropi, țișneau țevi de me­și­tar. Era un început de bio­grafie. Simultan cu acțiunea pe verticală a constructorilor, in cîteva interioare impro­vizate, la cele dinții ma­șini, prima promoție de tricotori, de bobinatoare și confecționere se angajase în noile formule tehno­logice. Tineri absolvenți ai cursurilor de calificare, ■ majoritatea lor de la­ țară, aducînd cu dinșii aminti­rea vîrtelniții și furcii de tors, intrau într-un uni­vers inedit. Biografia fa­bricii, încă în construcție, se rotunjea cu experiența muncitorilor, a maiștrilor și a inginerilor sosiți din alte părți ale țării. între­ O ȘCOALĂ /I­Mnu ZĂRII REPORTAJ bai și ți se spunea : de la Buhuși, de la Oradea, din Timișoara, de la Arad. . . Se putea întocmi un vast repertoriu geografic cu nu­mirile atîtor orașe. Se iveau profesii noi în Su­ceava, un puternic flux u­­man spre treptele înalte ale tehnicii moderne. Febra constructivă, ela­nurile și emoțiile debutu­lui aveau un farmec apar­te pe cea mai tînără are­nă industrială a Sucevei. In septembrie 1969, un maistru electrician, anga­jat în terminarea lucrări­lor la instalația electrică, rostise niște cuvinte ce nu se pot uita ușor !­­ La noi, totul a înce­put de jos, din temelii. Există o frumusețe în as­a­primea începuturilor. O amplă desfășurare de energii, în toate direcții­le, caracteriza această fru­musețe. Reținem u­n amă­nunt grăitor. Deasupra u­ GEORGE SIDOROVIC!­ (Continuare în pagina a ll-a) j Lucrări de restaurare Construită cu peste 80 de ani in urmă și asemănătoare gării din Milano - Italia, clădirea gă­rii Suceava (Burdujeni) este cunoscută ca un valoros monu­ment arhitectonic. Aici s-au efectuat, în ultimii ani, unele lucrări de restaurare care ur­măresc readucerea construcției la forma inițială, deoarece, în­tre timp, s-au făcut unele a­­dăugiri care au dăunat proiec­tului. Astfel, pentru ridicarea gradului de confort, s-au intro­dus încălzirea centrală și ali­mentarea cu apă, s-au înlocuit scările de lemn cu dale de be­ton, în etapa a doua, se pre­văd, între altele, restaurarea și punerea în valoare a salonului de epocă, al cărui tavan prezin­tă elemente ornamentale deco­­­rative de o rară frumusețe. %

Next