Zori Noi, aprilie 1971 (Anul 24, nr. 7240-7265)
1971-04-20 / nr. 7256
i PROLETARI DIN TOATE TARILE. UNITIVA 1 Organ al Comitetului județean Suceava al P.C.R. și al Consiliului popular județean ANUL XXV Nr. 7256 marți 20 aprilie 1971 4 pagini 30 bani TRIBUi lam iilli POZITIVE 1 IN ACȚIUNE - CAPACITATEA CREATOARE A INOVATORILOR Uzina de reparații auto din Suceava este nouă, iar vizitatorii ei, care au trecut prin alte unități similare, afirmă că dispune de o bună înzestrare tehnică. Specialiștii de aici — și avem în vedere, în afară de ingineri și tehnicieni, un însemnat număr de muncitori cu o bogată experiență — spun că gradul dotării tehnice poate fi încă mult sporit. Cineva ne preciza că în unitate se pregătește momentul renunțării la clasicele chei fixe, care imprimă producției un ritm lent, că acestea vor fi înlocuite cu dispozitive moderne, productive, lesne de mînuit. Multe operații, efectuate încă manual, vor fi mecanizate. S-a creat o echipă specială de mecanizări. A luat ființă o grupă de proiectare. Inovatorii uzinei participă hotărîtor la această acțiune generală de modernizare a producției. Permanentul contact cu activitatea practică, o dorință continuă de perfecționare sunt finalizate, în multe cazuri, cu înlocuirea unor procedee „tradiționale” cu altele noi, mai productive. Este vorba, în fond, de modificarea concepției de a munci. Punțile din spate se intuiau, pînă nu de mult, manual, cu ciocanul. Dezavantajele, mai evidente după modificarea procedeului, erau mai multe. Instalația hidraulică propusă de muncitorul Nicolae Dura, un animator al noului, a creat condiții pentru ca operația să se execute, așa cum afirma un maistru, „elegant", fără eforturi, înlăturîndu-se zgomotul acela greu de suportat. Eficiența inovației, așa cum arată calculele, este de cîteva zeci de mii de lei. Dar, fără îndoială, eficiența cea mai mare constă în saltul făcut de la folosirea ciocanului la simpla comandă a unor manete, la executarea unei lucrări de calitate, similare celei efectuate în fabrică. Participam, în urmă cu cîteva luni, la o festivitate cu semnificații deosebite. Munca creatoare, desfășurată în 1970, eforturile cotidiene de perfecționare a producției erau încununate de o răsplată binemeritată : ocuparea, de către cercul inovatorilor, a locului al doilea pe județ. Tot atunci, inginerul șef al uzinei, Vasile Grumăzescu, totodată responsabil al comisiei inginerilor și tehnicienilor, lansa, către toate unitățile economice sucevene, o chemare la întrecere. Obiectivele formulate, îndrăznețe, vizînd soluționarea unor mari probleme ale producției, prevăd, între altele, aplicarea, în cursul acestui an, a 100 de inovații și raționalizări, realizarea, pe această cale, a 900.000 lei economii — sumă dublă față de cea obținută în urmă cu un an. Inovatorii și-au propus ca, prin noile procedee pe care le vor aplica, să economisească, față de angajamentul unității, alte 15 tone de metal, să găsească modalitatea recondiționării unei game mai largi de piese de schimb. Stimulată, activitatea creatoare cunoaște noi etape de afirmare. Muncitorul de înaltă calificare Gheorghe Gheorghiu ne-a prezentat elementele componente ale unei mașini, aflată în stadiu final, o presă hidraulică pentru injectarea, în matrițe, a maselor plastice. Ea va servi la confecționarea în uzină a diferitelor piese, de dimensiuni mai mici, cum sînt butoanele, capetele de manetă, diverse capace, poate în viitor și capacele stopuri , acestea, triple de la complicate, cer nu fiind mai pregătite. Concepînd timp de mașina, tehnicianul Eugen Gavriliu a avut în vedere, pe de o parte, reducerea consumului de metal, iar pe de alta, executarea în uzină, a unor piese care, în unele perioade, se procură mai greu. E posibil ca, ulterior, gama pieselor de schimb din mase plastice să se mărească. Inovația va fi un utilaj complex, modern, prevăzut cu sistem de încălzire electrică. In execuție va intra, apoi, alt utilaj, conceput de un grup de specialiști din uzină: mașina pentru rectificat sferic. Ea va reprezenta finalizarea unei preocupări mai îndelungate a maistrului Vasile Măciucă, a tehnicianului Eugen Gavriliu și a sculerilor Gheorghe Gheorghiu și Gheorghe Olaru. Intrarea în funcțiune a mașinii de rectificat sferic va permite lărgirea gamei de recondiționări, de astă dată putîndu-se prelucra piese mai complicate, în același timp avînd o valoare mai mare, cum sînt pinioanele de satelit. Autorii utilajului speră — și vor face totul pentru aceasta — să rectifice și racheții. Avantajele vor fi mult mai mari. Ne-am oprit doar asupra a două probleme mai deosebite aflate pe agenda de lucru a inovatorilor de la Uzina de reparații auto. In fază de aplicare se află și alte valoroase propuneri : o gamă diversă de dispozitive, toate avînd același scop — micșorarea efortului fizic, obținerea unei productivități superioare. Este o activitate nobilă, care, cu siguranță, se va reflecta, în curînd, în scurtarea ciclului de reparare a autovehiculelor, în realizarea unor lucrări de calitate, în ultimul domeniu rămînînd încă probleme care se cer a fi rezolvate. N. GROZA * 1«. ÎN CURÎND: „SUCEAVA“ supliment politic, social-cultural al ziarului „Zori noi“ DIN CUPRINS, Partidul Comunist Român — forța și conștiința societății noastre socialiste. O jumătate de secol de luptă pentru progres social. Momente din activitatea revoluționară a maselor muncitoare sucevene. Județul Suceava — geneze contemporane. Comuniștii — promotori ai progresului. Un larg cadru instituțional de afirmare a democrației socialiste. Nicolae Labiș — poet comunist. Știința și imperativele producției. Noi valențe ale vieții spirituale sucevene. Coordonate ale civilizației satului de azi. Probleme psihologice ale muncii independente la elevi. Gînduri despre Țara de Sus. Geografia aplicată și transformarea naturii. Acorduri ale spiritului popular cu sensibilitatea modernă. Versuri și proză. Eseuri, cronici literare și științifice, repere citadine, note etc. 32 DE PAGINI, BOGAT ILUSTRATE. » Filatura de in și cînepă din Fălticeni, Oltea Bălău, una dintre bobinatoarele cu rezultate bune în producție Foto: I. MÎNDRESCU IN AGRICULTURĂ • IN AGRICULTURĂ Duminică, în numeroase cooperative agricole de producție, din județ, s-a efectuat un volum însemnat de lucrări specifice sezonului. Iată cîteva aspecte surprinse la fața locului: • SALCEA. La ora 6,30 a început plantatul cartofului cu 4 mașini. Pînă la sfîrșitul zilei, acțiunea a totalizat 181 ha., față de 175 ha. care au fost planificate. „Sînt posibilități și le vom valorifica din plin, ne spunea inginerul șef Vasile Oanea. Vom planta în continuare cartofi pînă la atingerea suprafeței de 200 ha. Este o cultură care ne aduce venituri însemnate". Am notat cîțiva dintre țăranii cooperatori și mecanizatorii care s-au evidențiat la plantat: Savel Guriuc, Petru Marin, Mandache Iacobeț, C. Rață, V. Novac, V. Belcic, P. Aparaschivei ș.a. Tot duminică, mecanizatorul Ion Siminiceanu a semănat primele 20 ha. cu porumb, pregătind patul germinativ pe 45 ha., destinate aceleiași culturi. • FĂLTICENI. In tarlaua „Stoica" a fermei Țarna Mare, mecanizatorii Pavel și Vasile Nedelcu, ajutați de cooperatorii V. Gaman, Gh. Prisăcaru și Elena Prisăcaru, au însămînțat porumb pe primele 20 hectare. De asemenea, mecanizatorii Gh. Tănase și Toader Gherasim au pregătit teren pentru însămînțat în tarlaua „Intre case“, Gh. Acatincăi a împrăștiat mușuroaie pe pășune cu freza, iar Neculai Anița a lucrat cu combinatorul. In acest fel, s-au creat condiții pentru a se grăbi, în zilele Următoare, ritmul însămînțării plantelor din ultima epocă. • BUNEȘTI. In ziua de duminică, și-n această unitate s-a încheiat plantatul celor 240 ha. cu cartofi. Paralel, brigăzile lui Costan Gavrilovici și Constantin Ștefăroi au însămînțat, cu trei semănători, primele hectare cu porumb. Menționăm numele mecanizatorilor SECVENȚE DIN CAMPANIE care au lucrat pe semănători : Grigore Cioloteanu, Mircea Jugaru și Mihai Maxim. • FERMA ferma de stat VICȘANI. La Vicșani s-a lucrat din plin la plantarea cartofilor. Cu ajutorul a 4 mașini, mecanizatorii Simion Pauliuc, Nicolae Niculăescu, Gh. Zarojan și Gh. Aivănesei au plantat 11 ha. cu cartofi din soiul valoros Ostara. „Nu vrem să pierdem nici o zi bună de lucru — ne spunea șeful fermei, tovarășul Petru Bortă, de aceea mobilizăm și duminica toate forțele pentru desfășurarea ritmică a campaniei de primăvară". • DOLHASCA. De dimineață, inginerul șef al C.A.P., Silviu Anistoroaie, împreună cu șeful secției, discutau despre repartizarea mașinilor pe brigăzi. La ferma de la Siliștea se lucra la sortarea cartofilor, iar pînă spre amiază s-au plantat 5 ha. de cartofi cu mașina tractată de Iroaie Vasile, mecanizatorul toate lucrau la Alte 7 tracpregătirea terenului și la însămînțarea sfeclei de zahăr. Pe una din tarlalele cooperativei, secretarul comitetului de partid, președintele și directorul I.M.A. verificau calitatea lucrărilor efectuate de către mecanizatori în ziua precedentă. Buna organizare a muncii a creat premise ca însămînțarea culturilor de primăvară să se încheie în următoarele zile. De altfel, s-a trecut, de curînd, la semănatul porumbului pe o suprafață de 60 ha. • PROBOTA. Și aici, ca în majoritatea cooperativelor din județ, duminică s-a lucrat cartofului. Intens la plantatul Trebuie spus însă că lucrarea a rămas în urmă și este necesar să fie intensificate eforturile pentru cultivarea în timpul optim a suprafeței planificate. • DOLHEȘTI Cu două mașini, tractoriștii Rotaru Dumitru și Cărăbuș Dumitru au plantat aproape 10 hectare cu cartofi. Tot aici se lucra intens la însămînțatul sfeclei de zahăr și la pregătirea terenului. In alte brigăzi din C.A.P., duminică, au lucrat 7 grupe cu discuri și două semănători S.P.C. 6 la însămînțat porumb. I ÎN ACEST NUMĂR: I PORNIND DE LA O SCRISOARE ! CONTRAPUNCT I SPORT —SPORT I DIALOG I Tn pag 2 » MEMENTO — MEMENTO « în pag. 3 » Plecarea la Sofia a delegației Partidului Comunist Român care va participa la lucrările Congresului Partidului Comunist Bulgar Luni la amiază a plecat la Sofia delegația Partidului Comunist Român, condusă de tovarășul Gheorghe Pană, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent, secretar al C.C. al P.C.R., care va participa la lucrările celui de-al X-lea Congres al Partidului Comunist Bulgar. Din delegație fac parte tovarășii Vasile Vîlcu, membru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., prim - secretar al Comitetului județean Constanța al P.C.R., și Nicolae Blejan, ambasadorul Republicii Socialiste România în Republica Populară Bulgaria. La plecare, pe aeroportul Otopeni, delegația a fost salutată de tovarășii Manea Mănescu, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent, secretar al C.C. al P.C.R., Dumitru Popescu, membru al Comitetului Executiv, secretar al C.C. al P.C.R., Vasile Vlad și Ion Cîrcei, șefi de secție la C.C. al P.C.R.. de activiști de partid Au fost de față Borislav Konstantinov, însărcinatul cu afaceri ad-interim al Republicii Populare Bulgaria la București, și membri ai ambasadei. ★ In aceeași zi, delegația a sosit la Sofia. La aeroport, au venit în întâmpinare Pencio Kubacinski, membru al Biroului Politic al C.C. al P. C. Bulgar, vicepreședinte al Consiliului de Miniștri, ministrul construcțiilor și arhitecturii, Anghel Țanev, membru supleant al Biroului Politic al C.C. al P.C.B., Mari Ivanov, membru al C.C. al P.C.B., ministrul construcțiilor de mașini, Constantin Atanasov, adjunct de șef de secție la C.C. al P.C.B., Spas Gospodov, ambasadorul R. P. Bulgaria la București. Au fost prezenți Nicolae Blejan, ambasadorul României la Sofia, membri ai ambasadei și ai agenției economice române. Luni după - amiază, delegația Partidului Comunist Român, condusă de tovarășul Gheorghe Pană, a depus o coroană de flori la Mausoleul lui Gheorghi Dimitrov. (Agerpres) FILE DE ISTORIE ACTIVITATEA DESFASURATA DE P.C.R. IN HVIDUT OSTAȘILOR DIN UNELE UNITATI MILITARE Crearea Partidului Comunist Român, acum 50 de ani, a constituit un moment de cea mai mare importanță în istoria proletariatului și a întregului popor român. Preluînd și ridicînd pe trepte mereu mai înalte cele mai bune tradiții ale luptei poporului nostru pentru libertate națională și socială, comuniștii s-au situat întotdeauna în fruntea acțiunilor revoluționare ale maselor. Inălțînd steagul luptei pentru apărarea drepturilor și libertăților democratice ale maselor largi populare, Partidul Comunist Român a stîrnit ura și furia cercurilor dominante împotriva sa. Cercurile guvernante din România, făcînd uz de puterea de care dispuneau în mod discreționar, au ridicat teroarea și represiunile la rangul politicii de stat. In fiecare zi deveneau cunoscute noi arestări, schingiuiri, trimiteri la închisori fără judecată. Oricine și oricînd putea să devină o victimă a poliției și siguranței statului. Sute de comuniști și membri ai sindicatelor revoluționare, muncitori, țărani și intelectuali erau întemnițați pentru cele mai mici învinuiri sau simple bănuieli și înscenări fără să știe pentru ce. In țară se prelungea starea de asediu. Organizațiile muncitorești erau dizolvate, presa muncitorească era cenzurată și confiscată. In aplicarea măsurilor represive, clasele dominante se foloseau de un CILIE doctor în istorie vast aparat represiv, bine pus la punct, compus din siguranță, poliție, jandarmerie, armată, justiție și alte elemente. Pornind de la o astfel de stare de fapt, Partidul Comunist Român și-a propus, intre preocupările sale de bază, acțiuni ferme, permanente și bine organizate printre militarii armatei burghezo - moșierești, pentru a-i determina să nu participe la înfăptuirea măsurilor represive și înăbușirea luptei revoluționarare a maselor. în atingerea acestui obiectiv, partidul comunist a folosit o gamă largă de forme și metode adecvate muncii politice printre soldați. Scopul urmărit de partid prin desfășurarea muncii în rîndul ostașilor era formarea conștiinței politice și ideologice a acestora, ridicarea lor la posibilitatea înțelegerii sensului măsurilor antipopulare și represive luate de clasele dominante și participarea militarilor la acțiunile revoluționare ale maselor largi populare. Pentru realizarea scopului propus, P.C.R. a precizat sarcinile comuniștilor și uteciștilor în cadrul activității lor printre militarii de documente de într-o serie partid din perioada anilor 1921 — 1933, cum ar fi : documentele Congresului I din 1921 și ale Congresului al IV-lea ; Textul de directive pentru munca printre soldați ; rezoluțiile Congresului al V-lea ; hotărîrile plenarelor C.C. al P.C.R. din aprilie și octombrie 1932, din iulie 1933 și altele. Ca urmare a sarcinilor concrete și clare puse de către partid, s-a intensificat activitatea comuniștilor și uteciștilor în rîndul militarilor. Începînd cu anul 1921, partidul a desfășurat o serie de acțiuni concrete pentru atragerea militarilor la lupta revoluționară, pentru a-i determina să fraternizeze cu muncitorii ,țSă se pună la demonstrații — se preciza într-un document de partid — lozinca fraternizării și acțiunilor comune ale soldaților cu muncitorii". Un rol important în desfășurarea activității revoluționare în rîndul soldaților l-a avut Uniunea Tineretului Comunist. La Congresul al Il-lea al U.T.C., din octombrie 1924, s-au stabilit și sarcinile ce (Continuare în pagina a lll-a) Rezultatele înregistrate la finele primului trimestru ne conduc la concluzia că, în majoritatea cooperativelor agricole de producție, în zootehnie, s-au depus eforturi susținute pentru a se ajunge și chiar depăși indicatorii de plan. Astfel, pe județ, planul producției totale de lapte a fost depășit cu 10,1 la sută, iar cel al producției de carne cu 20 la sută. Comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, anul acesta, producția medie de lapte pe vacă furajată a crescut cu 18 litri. Această sporire s-a realizat în condițiile creșterii efectivului de vaci cu peste 1.200 capete. Unitățile agricole cooperatiste dispun de însemnate resurse, care, folosite judicios, pot ridica zootehnia la un grad mai înalt de dezvoltare. La Gălănești, de exemplu, așa după cum ne spunea tovarășul inginer Vasile Gheorghiță, șeful fermei zootehnice, „creșterea animalelor reprezenta, an de an, punctul nevralgic al activității cooperativei, aceasta în ciuda faptului că avem condiții excelente pentru dezvoltarea zootehniei, fiind situați într-o regiune submontană cu suprafețe mari de pășuni naturale". Căutînd să pună capăt rezultatelor slabe, consiliul de conducere al acestei unități și-a stabilit ca principal obiectiv ridicarea sectorului zootehnic peste limitele nivelului mediu, asigurîndu-i o poziție fruntașă pe județ. Intr-adevăr, rezultatele obținute vin să confirme acest lucru. De la cele 259 vaci furajate s-a obținut, la sfîrșitul primului trimestru, o producție totală de 104.000 1. lapte. Aceasta înseamnă că producția medie pe vacă furajată a fost de 424 litri, mai mult cu 156 t. decît media pe județ. Față de realizarea aceluiași indicator în trimestrul 1 al anului trecut (361 L), acum s-a înregistrat o creștere de 63 %. Aceste sporuri sunt rodul eforturilor conjugate ale tuturor factorilor de răspundere din cooperativă, care au știut să-și organizeze munca în așa fel, încît să obțină rezultatele scontate. Alt factor care a concurat la obținerea rezultatelor bune a fost furajarea rațională a animalelor și respectarea unui riguros program de grajd. Astfel, furajele se administrează la ore fixe, după ce în prealabil au fost tocate și saramurate. Alături de grosiere, fînuri și porumb șiloz, o pondere satisfăcătoare în rațiile furajere o dețin suculentele (gulii furajere) și concentratele (tărîțe, uruieli). Planul de producție al fermei este defalcat pe îngrijitori, fiecare avînd sarcini precise. Dintre cei care s-au evidențiat în mod deosebit în muncă, amintim pe Arcip Rusu, Sfiehi Victor, Ioan Tiron, precum și pe soții Eufrosina și Petru Crăciun. Rezultatele obținute în producție își găsesc reflectarea în situația financiară a cooperativei. Față de 201.000 lei venituri planificate a se realiza din creșterea animalelor, C.A.P. Gălănești a realizat, la încheierea trimestrului 1, 262.000 lei, ceea ce reprezintă o depășire de 61.000 lei. Asigurarea animalelor cu masă verde în cantități abundente este una din preocupările actuale ale consiliului de conducere al Cooperativei agricole de producție din Gălă ION BĂNCESCU (Continuare în pagina a H-a) Preocuparea, simțul gospodăresc determină volumul producției în zootehnie MANIFESTĂRI CONSACRATE SEMICENTENARULUI PARTIDULUI COMUNIST ROMĂN în pag. 3