Zori Noi, noiembrie 1971 (Anul 24, nr. 7424-7448)
1971-11-25 / nr. 7444
încheierea vizitei tovarășului Iosip Broz Tito în țara noastră Dineu oferit de tovarășul Nicolae Ceaușescu în onoarea tovarășului Iosip Broz Tito Tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Român, președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, a oferit miercuri un dineu în onoarea tovarășului Iosip Broz Tito, președintele Republicii Socialiste Federative Iugoslavia, președintele Uniunii Comuniștilor din Iugoslavia în saloanele hotelului Continental. Au participat tovarășii Ion Gheorghe Maurer, Paul Niculescu - Mizil, Ilie Verdeț, Emil Drăgănescu, Mihai Telescu, Cornel Mănescu, Vasile Vlad, Vasile Șandru, ambasadorul României la Belgrad, și alte persoane oficiale române. Au luat parte tovarășii Gemal Bredici, Dragoslav Markovici, Stane Dolanț, Mirko Tepovaț, Dușan Gligorievici, Iso Njegovan, ambasadorul Iugoslaviei la București, și alte persoane oficiale iugoslave. La dineu au participat, de asemenea, conducători ai organelor locale de partid și de stat, personalități ale vieții științifice, culturale și artistice din Timișoara, ziariști români și iugoslavi, corespondenți ai presei străine acreditați în țara noastră, numeroși trimiși speciali ai presei și radioteleviziunii din diferite țări. Dineul s-a desfășurat într-o atmosferă deosebit de cordială. Tovarășii Nicolae Ceaușescu și Iosip Broz Tito au rostit toasturi. Toastul tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU Dragă tovarășe Tito, Dragă tovarășe Bredici, Dragi tovarăși, îmi pare rău că timpul pe care ai stabilit să-l petreceți în România se apropie de sfîrșit. Am însă satisfacția să pot spune că aceste două zile au fost deosebit de folositoare. în primul rînd, v-ați putut întîlni cu zeci de mii de oameni ai muncii. Ați putut constata că oamenii muncii din Timișoara, ca întregul nostru popor, știu să-și primească bine prietenii, doresc să dezvolte relații de prietenie cu vecinii iugoslavi, ca de altfel cu toți vecinii. Ați putut vedea — desigur în treacăt — și cile ceva din munca muncitorilor, tehnicienilor și inginerilor din Timișoara. Ați avut posibilitatea de a vedea că ceea ce v-am informat în legătură cu preocupările poporului nostru de construcție socialistă constituie o realitate. De aceea, cred că, din acest punct de vedere, vizita — deși scurtă — a fost deosebit de utilă. în al doilea rînd, am discutat un cerc foarte larg de probleme. în ce privește relațiile bilaterale, am constatat cu satisfacție că ele au înregistrat o dezvoltare foarte puternică și am ajuns la concluzia unanimă că există o bază trainicăentru ca ele să cunoască nn viitorii ani un progres continuu. Este și natural să fie așa, deoarece sîntem vecini și întotdeauna între popoarele noastre au fost relații de prietenie, nu a existat nici o problemă care să întunece aceste relații. Nu o dată în decursul istoriei, popoarele noastre au luptat împreună pentru eliberarea lor națională și socială. Construim cu succes socialismul și noi și dumneavoastră , sîntem interesați să realizăm asemenea forme de dezvoltare a relațiilor care să asigure bunăstarea și fericirea popoare. De ambelor noastre aceea există o bază foarte puternică pentru o largă cooperare în toate domeniile de activitate. Am discutat, de asemenea, multe probleme internaționale — și este de înțeles aceasta pentru că construind socialismul în țările noastre, dorim să avem condiții de pace, spre a ne putea consacra eforturile în această direcție. în același timp, înțelegem că nu se pot realiza progrese fără o largă colaborare cu toate statele — atît cu țările socialiste, cît și cu celelalte țări. Sîntem interesați ca în Balcani să se realizeze o zonă a păcii și cooperării. Dorim ca zona Balcanilor să nu mai poată fi niciodată manevrată de forțele imperialiste, ci, dimpotrivă, să devină un puternic centru al cooperării și păcii. De asemenea, sîntem interesați în realizarea securității în Europa. Considerăm că sînt condiții favorabile pentru a se ajunge la o conferință europeană, pentru a se pune bazele unor relații noi pe acest continent, care să excludă folosirea forței sau amenințarea cu forța în raporturile dintre state, să asigure deplina egalitate între toate statele, respectul independenței și securității tuturor națiunilor, și, totodată să creeze condiții pentru o largă cooperare economică, științifică și culturală, fără nici o îngrădire. Știm că realizarea securității europene corespunde nu numai intereselor statelor de pe acest continent, dar și cauzei cooperării și păcii în întreaga lume. Nu vreau să mă mai refer la celelalte probleme pe care le-am discutat. In convorbirile noastre, noi am discutat și despre Orientul Apropiat, despre situația din Indochina, despre agravarea relațiilor dintre India și Pakistan, precum și despre necesitatea de a se depune eforturi pentru încetarea războiului din Peninsula Indochineză, pentru a se ajunge la pace în Orientul Apropiat, pentru a se rezolva toate problemele litigioase pe calea tratativelor, în interesul păcii în lume. Ne-am preocupat, totodată, de avîntul luptei de eliberare națională, de sprijinirea popoarelor care luptă pentru dreptul de a trăi libere și de a-și dezvolta patria lor, așa cum o doresc. De asemenea, ne-am preocupat de dezvoltarea relațiilor între partidele noastre, de întărirea colaborării cu partidele comuniste și muncitorești, cu toate forțele revoluționare, de eliberare națională, antiimperialiste. Fiind comuniști, sîntem interesați în întărirea mișcării revoluționare, a forțelor antiimperialiste, pentru ca ele să joace un rol tot mai important în dezvoltarea omenirii pe calea păcii și progresului. Consider că tot ceea ce noi am discutat corespunde pe deplin intereselor partidelor și popoarelor noastre, intereselor tuturor țărilor socialiste, mișcării comuniste și revoluționare și izvorăște din dorința sinceră de a face totul pentru triumful ideilor socialismului, păcii și cooperării internaționale. De aceea, noi dăm o apreciere deosebită rezultatelor vizitei și convorbirilor, — care sunt, de altfel, o continuare a celorlalte întîlniri și convorbiri pe care le-am avut — și doresc să exprim convingerea că ele vor fi urmate de noi asemenea întîlniri, de adîncirea în continuare a colaborării și cooperării între partidele și popoarele noastre. Doresc să ridic acest pahar pentru înflorirea continuă a relațiilor româno - iugoslave și să urez popoarelor Iugoslaviei succese tot mai mari în construcția socialismului. Urez tovarășului Tito, tovarășului Bredici și celorlalți tovarăși un călduros drum bun și îmi exprim speranța că vor duce cu ei cele mai bune sentimente din partea poporului și partidului nostru : le doresc multă sănătate și succes în activitatea lor în sănătatea dumneavoastră : Dragă tovarășe Ceaușescu, Dragă tovarășe Maurer, Dragi tovarăși, Vă mulțumesc in modul cel mai deosebit pentru toastul dv. Vă mulțumesc foarte mult pentru primirea atît de ospitalieră pe care ne-ați făcut-o aici, în aceste două zile. Mulțumesc prin dv. tuturor locuitorilor care s-au aflat zile întregi, și chiar noaptea, pe străzile Timișoarei pentru a ne saluta, exprimînd cea mai grăitoare dorință pentru dezvoltarea unor relații bune, așa cum trebuie să existe între două țări vecine. Cred că populația acestui oraș nu s-a înșelat în dorințele și speranțele sale, pentru că noi am lucrat în spiritul lor; am în vedere, în primul rînd, dezvoltarea în continuare a relațiilor noastre de colaborare multilaterală. Pe de altă parte, populația acestui oraș știe că noi nu ne-am întîlnit pentru a discuta numai despre relațiile noastre bilaterale, ci că am fost interesați să discutăm și despre relațiile Internaționale și desigur și despre acele relații Internaționale care nu sînt bune. Dorința popoarelor noastre ne obligă deci să acționăm și mai mult, să depunem și mai multe eforturi, să fim și mai prezenți pentru calmarea acelor situații care pot amenința omenirea. Sunt total de acord cu cele spuse de tovarășul Ceaușescu în toastul rostit aici, de aceea nu aș dori să intru în detalii. Aș dori să subliniez doar cîteva probleme, în primul rînd aceea a situației din această zonă a Balcanilor. Nu aș putea spune că este vorba de o zonă nevralgică. Ar trebui să acționăm mai mult, să facem în așa fel încit situația din Balcani să aibă influente pozitive și asupra situației mai largi, internaționale. Un Balcani ferm, realizat în acest sens, poate să constituie o importantă contribuție la înfăptuirea dorinței noastre mai largi, și anume la asigurarea securității europene și a păcii în lume. Timpul cînd Balcanii erau considerați un.butoi de pulbere" a trecut, este un timp depășit de noi. De aceea, Balcanii trebuie să contribuie, prin reglementarea lucrurilor din această zonă, la evoluția intr-un mod pozitiv a situației din întreaga lume, în măsura în care mai există încă unele elemente mai apar în distonanță, care noi putem, prin eforturi, să le rezolvăm cu ușurință. Aceasta este dorința noastră, acesta este lucrul pe care ni-l cer popoarele noastre. Și această tendință a popoarelor noastre o vom înfăptui ! Așa cum a spus tovarășul Ceaușescu, în lume există încă multe probleme care-și caută soluționarea. Prin eforturi neîntrerupte însă — ale popoarelor mici și mijlocii, ale popoarelor mari, fiindcă și popoarele țărilor mari nu urmăresc altceva decât ceea ce urmărim și noi, soluționarea acestora — vom ajunge la aceste scopuri pe care le urmărim, scopuri dorite, de toate popoarele, indiferent de mărimea lor. Popoare mici sau mijlocii, sau popoare mari au scopul de a trăi în egalitate, fără amestec din afară, de a-și reglementa fiecare problemele sale așa cum dorește. Evident că răspunderea cea mai mare apasă asupra marilor puteri. Dacă privim în Urmă cu trei ani, putem constata, de pildă, ce salt mare și pozitiv s-a realizat în acești ani în ce privește evoluția situației din lume. Această evoluție pozitivă nu s-a născut de la sine, ea a venit în urma unor eforturi neîntrerupte, a unor acțiuni continue, pozitive, care au influențat și asupra marilor puteri. Evident că aceasta s-a realizat în cea mai mare măsură prin intermediul Națiunilor Unite. Am obținut anul acesta un lucru deosebit de pozitiv în direcția transformării Națiunilor Unite într-o organizație universală. Intrarea Chinei în Națiunile Unite reprezintă un succes deosebit de însemnat în ce privește universalizarea organizației; deci și structura internațională s-a schimbat, forțele progresiste se evidențiază tot mai mult. In aceste zile ale vizitei noastre în România am avut, într-adevăr, un program plin: am discutat foarte mult, am avut în schimb și puține clipe libere pentru a vizita două fabrici, împreună cu tovarășul Ceaușescu, pentru a stabili contacte cu muncitorii de aici, cărora — ca și clasei muncitoare din întreaga Românie — le doresc succes deplin în îndeplinirea programului pe care îl au de realizat. Ne-am înțeles ca între țările noastre colaborarea să se extindă și mai mult. Să colaborăm mai mult, nu numai în ce privește relațiile noastre bilaterale, ci și în ce privește situația internațională. Cred că ne întoarcem din această țară vecină, prietenă, cu rezultate bune. Vom avea ce spune popoarelor noastre, cărora le vom transmite simpatia de care ne-am bucurat din partea poporului dv. în acest oraș, vom fi interpreții fideli, la noi, ai acestei simpatii a orașului dv. transmițîndu-le popoarelor noastre că au în poporul român un prieten foarte bun și că noastră este foarte perspectiva pozitivă. Va trebui să facem totul pentru a asigura construirea noii orinduiri sociale în țările noastre. A sosit timpul să încheiem totuși vizita noastră în această foarte ospitalieră țară, să ne luăm rămas bun de la dumneavoastră, dragi tovarăși. Ridic paharul în sănătatea dv., tovarășe Ceaușescu și tovarășe Maurer, în sănătatea tuturor ! Pentru prosperitatea României ! Pentru relațiile de prietenie dintre țările noastre!Urmare din pagina Irele electrice produse aici, în peste 60 de tipodimensiuni, sunt livrate în prezent în 37 de țări, întreprinderea produce și o gamă largă de bunuri de consum destinate populației: aspiratoare, ventilatoare de masă sau de geam, radiatoare cu ventilator pentru încălzire, executate în serii anuale de sute de mii de bucăți. Muncitorii, tehnicienii și inginerii aflați în halele de producție întîmpină pe tovarășii Nicolae Ceaușescu și Iosip Broz Tito cu bucurie în inimi, cu multă căldură. Ei raportează cu mîndrie rezultatele dobîndite în înfăptuirea sarcinilor de plan, expresie grăitoare a entuziasmului și hotărîrii cu care colectivul de aici, asemeni tuturor oamenilor muncii, traduce neobosit în viață politica Partidului marxist - leninistă a Comunist Român. Nivelul tehnic de dotare a noilor capacități de producție date în exploatare, liniile tehnologice cu flux continuu automatizat, concepute și realizate de specialiștii uzinei, fac o impresie plăcută oaspeților. în discuțiile dintre oaspeți și gazde se arată că larga acțiune de modernizare și diversificare a fabricației, extinderea acțiunii de autoutilare a contribuit la creșterea spectaculoasă a volumului producției și productivității muncii, la ridicarea nivelului calitativ al producției, la sporirea eficienței activității în general. In cincinalul trecut, volumul producției a crescut cu 66 la sută, într-un ritm mediu anual de 11,6 la sută, în ultimii ani, „Electromotor" Timișoara a devenit principalul furnizor de motoare electrice cu puteri cuprinse între 4 și 37 Kw. Numai în două zile, uzina realizează în prezent întreaga producție valorică a anului 1948. Oaspeții iugoslavi se interesează de unele aspecte ale procesului de producție, de caracteristicile unor mașini și utilaje, de activitatea pe care o desfășoară comitetul oamenilor muncii din această întreprindere. Răspunzând întrebărilor, gazdele informează despre realizările la zi ale întreprinderii. Oaspeților li se prezintă în continuare, în cadrul unei expoziții organizate recent, o parte din cele circa 129 de produse de bază și derivate ale uzinei. Se remarcă, cu acest prilej, spiritul novator al colectivului uzinei, care a conceput și realizat aceste produse. Cu ajutorul unor machete și grafice, se arată stadiul actual de dezvoltare și perspectivele ce se deschid acestei uzine în anii viitori. l In timpul vizitei prin halede producție, muncitorii aplaudă, salută cu deosebită ospitalitate pe cei doi președinți. Tovarășii Nicolae Ceaușescu și Iosip Broz Tito răspund prietenește urărilor de bun venit, în încheierea vizitei în această unitate, cei doi președinți mulțumesc pentru primirea făcută gazdelor și le urează noi succese în activitatea viitoare pentru realizarea mărețelor sarcini ce le stau în față în actualul plan cincinal. ... Pe străzile orașului, în drum spre o altă importantă unitate industrială timișoreană, — întreprinderea „Industria lînii", veche citadelă a mișcării muncitorești din țara noastră. De-a lungul traseului, împodobit cu drapelele celor două țări, cetățenii salută cu bucurie pe tovarășii Nicolae Ceaușescu și Iosip Broz Tito. Sosirea conducătorilor de partid și de stat ai României și Iugoslaviei la această întreprindere prilejuește o puternică manifestare a sentimentelor de prietenie pe care poporul nostru le nutrește față de popoarele Iugoslaviei. In secția de filatură, directorul unității, Dumitru Vinereanu, informează pe cei doi președinți că această întreprindere s-a dezvoltat simțitor. Se arată că s-a construit o vopsitorie nouă, s-a reutilat complet filatura de lînă cardată și pieptănată, iar recent a fost dată în funcțiune o nouă hală de producție pentru filatură, care a dus la creșterea capacității acestui sector cu 650 tone pe an. Importante lucrări de investiții s-au făcut și pentru dezvoltarea sectorului de țesătorie, a cărui capacitate a crescut în ultimul an cu circa 1 milion m.p. țesături. Oaspeții sunt invitați să viziteze, apoi, o expoziție cu produse ale industriei ușoare, fabricate de întreprinderile timișorene, care dețin o pondere însemnată în producția industriei ușoare naționale. Sunt apreciate aici varietatea confecțiilor fabricate de întreprinderea „1 Iunie", a țesăturilor realizate de uzinele textile, pantofi purtînd marca fabricii „Guban", a fabricii de încălțăminte „Victoria", produsele fabricii de mănuși și ale altor întreprinderi. Pretutindeni, prin toate secțiile vizitate oaspeții sunt înconjurați cu dragoste și căldură. Un grup de muncitoare se apropie de tovarășii Nicolae Ceaușescu și Iosip Broz Tito, le oferă flori, le string mîinile. Oamenii își manifestă sentimentele de profundul internaționalism de care sunt animați, exprimîndu-și totodată dragostea față de conducătorul încercat al partidului și statului nostru, tovarășul Nicolae Ceaușescu. Se face, apoi, un popas în noul cartier muncitoresc „Zona tipografilor", unde se vizitează unități de desfacere a produselor alimentare din cadrul marelui complex comercial de pe bulevardul Leontin Sălăjan. Aici, oaspeții se interesează îndeaproape de modul în care este organizată buna aprovizionare a populației, apreciind varietatea produselor, organizarea vînzării, întîlnirea oaspeților cu colectivele de muncă din cele două mari întreprinderi timișorene, cu zecile de mii de cetățeni ai orașului, care au ținut să-i salute cu bucurie și entuziasm, a constituit o nouă și grăitoare manifestare a sentimentelor de prețuire și stimă ale poporului nostru pentru popoarele Iugoslaviei socialiste. Așa cum sublinia în toastul rostit la recepția de miercuri seara tovarășul Nicolae Ceaușescu : „Ați putut constata că oamenii muncii din Timișoara, ca întregul nostru popor, știu să-și primească bine prietenii, doresc să dezvolte relații de prietenie cu vecinii iugoslavi, ca de altfel cu toți vecinii". Aceste întîlniri directe cu oamenii muncii din Timișoara au îmbogățit agenda vizitei tovarășului Iosip Broz Tito în țara noastră, încheiată cu rezultate deosebit de fructuoase. Toastul tovarășului IOSIP BROZ TITO Vizită în întreprinderi timișorene Plecarea tovarășului Iosip Broz Tito (Urmare din pagina I) al C.C. al P.C.R., vicepreședinte al Consiliului de Miniștri, președintele părții române în Comisia mixtă româno - iugoslavă de colaborare economică, Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe, Vasile Vlad, șef de secție la C.C. al P.C.R. Erau, de asemenea, prezenți pe platoul din fața gării conducători ai organelor locale de partid și de stat, un mare număr de oameni ai muncii din întreprinderile și instituțiile municipiului Timișoara. In vizita de prietenie făcută în țara noastră, președintele R.S.F. Iugoslavia a fost însoțit de tovarășii Gemal Bredici, președintele Consiliului Executiv Federal, Dragoslav Markovici, președintele Adunării R. S. Serbia, membru al Prezidiului R.S.F. Iugoslavia, Stane Dolani, președintele în funcțiune al Biroului Executiv al Prezidiului U.C.I., Mirko Tepavaț, secretar federal pentru afacerile externe, membru al Prezidiului U.G.I., Dușan Gligorievici, membru al Consiliului Executiv Federal, președintele părții iugoslave în Comisia mixtă de colaborare economică iugoslavo - română, și de alte persoane oficiale. Este ora 21,30, în vasta piață a gării, împodobită cu drapelele române și iugoslave, o gardă militară prezintă onorul. Se intonează imnurile de stat ale celor două țări. Tovarășii Nicolae Ceaușescu Iosip Broz Tito trec în revistită garda militară. Mulțimea prezentă scandează „Ceaușescu —Tito", „Ceaușescu — P.C.R.". Cei doi președinți și persoanele oficiale care îi însoțesc se îndreaptă spre peronul gării. Tovarășul Tito și ceilalți conducători de partid și de stat iugoslavi își iau rămas bun de la conducătorii de partid și de stat români, înainte de despărțire, tovarășii Nicolae Ceaușescu și Iosip Broz Tito se îmbrățișează prietenește. Un mare număr de cetățeni prezenți pe peronul gării plandă, ovaționează îndelungapentru prietenia româno - iugoslavă, pentru dezvoltarea colaborării dintre partidele și popoarele celor două țări, în aplauzele mulțimii, trenul special cu care călătorește tovarășul Iosip Broz Tito părăsește gara Timișoara, îndreptîndu-se spre patrie. De la fereastra vagonului, președintele Republicii Socialiste Federative Iugoslavia răspunde urărilor de drum bun adresate de cei veniți să conducă pe soliii poporului iugoslav. Pînă la punctul de frontieră Stamora Moravița, tovarășul Iosip Broz Tito și ceilalți oaspeți au fost însoțiți de tovarășii Ilie Verdeț, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R., prim - vicepreședinte al Consiliului de Miniștri al Republicii Socialiste România, Mihai Telescu, membru supleant al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., primsecretar al Comitetului județean Timiș al P.C.R., Vasile Șandru, ambasadorul României la Belgrad, precum și de Isa Njegovan, ambasadorul R.S.F. Iugoslavia la București. In aceeași seară, președintele Iosip Broz Tito a sosit la Belgrad. La sosire a fost salutat de Mialko Todorovici, președintele Adunării Federale a Republicii Socialiste Federative Iugoslavia, Krste Trvenkovski, vicepreședinte al Prezidiului R.S.F. Iugoslavia, de alți conducători de stat și de partid iugoslavi, precum și de membri ai Ambasadei române la Belgrad. ★ întîlnirea dintre tovarășii Nicolae Ceaușescu și Iosip Broz Tito constituie o nouă și remarcabilă contribuție la întărirea și dezvoltarea continuă relațiilor româno - iugoslave, pe multiple planuri. Opinia publică din țara noastră a urmărit cu deosebit interes vizita în Republica Socialistă România a solilor poporului iugoslav, dînd o înaltă apreciere spiritului de cordialitate, deplină înțelegere și încredere reciprocă, care au caracterizat întreaga desfășurare a vizitei și convorbirilor. I 1 ZORI NOI A PAGINA 3 * m In laboratorul de fizică al Liceului „Petru Rareș" din Suceava Foto : D. VINTILA © MEMENTO ® MEMENTO © JOI 25 NOIEMBRIE 17,30 Daschidaral «misiunii. Emisiune în limba maghiară. 18,30 La volan emisiune pentru conducatorii auto. 18.50 Timpu anu»împ îrt agricultură. 10 milioane de hectare i prevederile cincinalului în vederea mai ‘bunei uti»lizari a fondului funciar , Iazul Domnesc (10,000 hectare amenajate pentru irigații in județul Dîmbovița) ; Zootehnia — ce este,, ce trebuie sa fie. Disciplina muncii intra în calcul, cu o pondere însemnata, cînd ne referim la sporirea producției animaliere . Institutul agronomic din Cluj vă prezintă noutăți din domeniul medicinii veterinare. 19.10 Pentru sănătatea dv. „Ce, cum, cît și cînd mîncam 19.20 — 1001 de seri. 19.30 Telejurnalul de seară, 20.00 Cincinalul în acțiune. Județul Buzău la cotele Industrializării, 20.10 Reflector, 20.25 Avanpremieră, 20.30 Pagini de umor. Mari comici ai ecranului. 21.30 Interpretul saptâmînii : Benone Sînglescu. 21.45 Cadran internațional. 22.15 Luminile rampei. Arii din opere și operete. 22.50 Telejurnalul de noapte. PE ECRANE JOI 25 NOIEMBRIE SUCEAVA : „Modern" : Omul orchestra ; „Tineretului“ : Tabla viselor ; „Arta" : Serata ; „Burdujeni" : Facerea lumii ; CIMPUL LUNG ; „Moldova" : Cromnel ; „Luceafărul" : Boxerul; RĂDĂUȚI; „Unirea“ : Cele 7 logodnice ale caporalului Zbruev : „Flacăra" : 100 de dolari pentru șerif ; FĂLTICENI.* „Doina“: Asediul; „Popular" : Dincolo de barieră ; VATRA DORNEI : „Dorna“ : Greșeala fatală ; GURA HUMORULUI : „Lumina" : O floare și doi grădinari ; DOLHASCA : „DoLhasca“ : Genoveva de Brabant ; FALCAU : „Falcou“ : Vinatoare de vrăjitoare ; FRASIN ; „Frasin" : Darclée; MOLDOVIȚA : „Moldovița“: Răscoala ; IACOBENI : „Minerul" : Buna ziua, contesă ; SOLCA : „Solca" : Haiducii lui Șaptecai ; ȘIRET : „Șiretul“ : Pomul de Crăciun ; VAMA : „Vama" : Los Tarantos. DIRECTIM REMIIMEMOCRATIE SOCIAISII CONSTIINTI SOCIALISTA (Urmare din pagina I) socialismului. Cu cît este mai înalt nivelul de conștiință al maselor cu atît se realizează mai efectiv, mai eficient și mai deplin participarea lor la viața de stat, cu atît sporește capacitatea lor de a-și asuma responsabilități pentru conducerea treburilor obștești pe plan național și local, iar participarea celor ce muncesc, fără deosebire de naționalitate, la conducerea societății reprezintă nu numai o dezvoltare continuă a democrației socialiste, dar și o înaltă școală politică de educare socialistă, de creștere a răspunderii fiecărui cetățean față de interesele generale ale colectivității, ale întregii națiuni socialiste. în această viziune se reliefează și mai clar excepționala însemnătate a programului de educație comunistă elaborat de tovarășul Nicolae Ceaușescu și însușit cu însuflețire de întregul partid, de întregul popor, ca un factor nu numai de elevare spirituală și morală a constructorilor socialismului, dar și de desăvîrșire a democrației. Adîncirea democrației socialiste, ca element constitutiv al procesului de făurire a societății socialiste multilateral dezvoltate, reclamă tot mai mult înțelegerea de către fiecare om al muncii a înaltelor sale îndatoriri, impune creșterea conștiinței sale politice, morale și civice. Aceasta pentru că, în actuala etapă, hotărîtoare devine calitatea participării, a activității social - utile în toate domeniile vieții sociale, calitate apreciată prin devotamentul față de socialism și spiritul de responsabilitate socială. Cînd vom ajunge ca fiecare cetățean al patriei noastre să dovedească o plenară răspundere atît față de el cît și față de popor, de societate, cînd fiecare își va înțelege și îndeplini exemplar îndatoririle pe care le are și va acționa cu toată convingerea pentru dezvoltarea orînduirii noastre, atunci vom putea spune că am realizat societatea multilateral dezvoltată atît din punct de vedere material cît și spiritual. „In țara noastră — spunea tovarășul Nicolae Ceaușescu — are loc un proces continuu de dezvoltare și adîncire a democrației socialiste care presupune participarea conștientă a populare, a întregului maselor nostru popor, la elaborarea politicii interne și externe, la înfăptuirea în viață a acestei politici. Este de înțeles că această participare tot mai activă și exercitarea în fapt a acestor drepturi cer un om cu un ridicat nivel de cunoștințe filozofice și politice, în stare să înțeleagă evoluția societății, să contribuie la elaborarea căilor ei de dezvoltare". Democrația noastră socialistă, specificul ei, constă in aceea că ea nu se limitează la domeniul vieții politice, de stat, ci cuprinde întreaga sferă a relațiilor economice. Crearea comitetelor și consiliilor oamenilor muncii, ca organe colective de conducere, instituționalizarea adunărilor generale ale oamenilor muncii, înființarea uniunilor cooperatiste (agricole), cu puteri decizionale și competențe efective la diferite nivele de conducere economică, reprezintă, în principiu, modalități de exercitare directă a suveranității populare în domeniul economic, oferind cadrul organizatoric de realizare a democrației pe planul conducerii producției și a repartiției. Se înțelege însă că și aici, o dată ce cadrul organizatoric a fost creat, decisiv este nivelul de pregătire politică și profesională a celor ce muncesc. Astfel, adunările generale ale oamenilor muncii își pot exercita de fapt și pe deplin rolul și atribuțiile ca for muncitoresc suprem de conducere a întreprinderilor în măsura în care făuritorii bunurilor materiale își înțeleg drepturile și îndatoririle nu numai ca producători, dar și ca proprietari ai mijloacelor de producție, sunt pătrunși de sentimentul responsabilității pentru bunul mers al întregii activități fabricii, manifestă exigență și a combativitate, atitudine critică intransigentă față de lipsuri, fac propuneri concrete, bine gîndite, pentru perfecționarea activității productive. Partidul nostru privește conducerea vieții economice ca un domeniu în care se îmbină în cel mai înalt grad economicul și politicul, se îngemănează problemele tehnico - profesionale și politicoeducative și umane în actul opțiunilor și deciziilor. Și această congruență nu privește numai determinarea politicii economice de ansamblu a țării, ci și aspectele concrete ale muncii de conducere a economiei la nivelul secției, întreprinderii, centralei industriale. La diferitele nivele ale economiei, conducătorul din acest domeniu nu poate face abstracție de oamenii cu care realizează producția, de aspirațiile și nevoile colectivului, de obiectivele politico - economice generale ale societății noastre, pentru a căror satisfacere tot mai deplină el trebuie să fie un promotor, și în acest sens să acționeze in conducerea problemelor producției, întreprinderii, ca om politic. La consfătuirea de lucru cu activul de partid din domeniul ideologiei, tovarășul Nicolae Ceaușescu atrăgea atenția asupra responsabilităților preponderent politice ale oricărui conducător pe linie de stat, obștească și culturală. Cei care sunt investiți de partid și popor într-o funcție de conducere nu se pot considera doar ca specialiști cu răspunderi pur profesionale, oricît de înalte ar fi ele, ci sînt în primul rînd oameni politici. Ei trebuie să asigure o conducere politică, militînd pentru înfăptuirea liniei politice a partidului în domeniul respectiv de activitate. Cu cît această cerință va fi mai bine îndeplinită cu atît există mai multe garanții că deciziile luate vor fi cele mai adecvate, iar rezultatele mai superioare.