Zori Noi, decembrie 1971 (Anul 24, nr. 7449-7475)
1971-12-01 / nr. 7449
I PROLETARI DIN TOATE TARILE. UNIjl-VA Organ al Comitetului județean Suceava al P.C.R. și al Consiliului popular județean ANUL XXVI nr. 7449 miercuri 1 decembrie 1971 4 pagini 30 bani Balanța cheltuielilor materiale înclină spre... măsuri prompte, eficiente Frecvența discuțiilor privind reducerea consumurilor de metal, material lemnos, combustibil și energie electrică, purtate atît în fiecare întreprindere industrială, cît și la nivelul județului, este explicată de necesitatea realizării de bunuri materiale în condiții de economicitate, de hotărîrea colectivelor de oameni ai muncii de a-și ridica propria activitate la înaltele cote ale perfecționării stabilite pentru actualul plan cincinal. Și, judecind după cifrele, procentele și nivelele care se cumulează și se interpretează la direcția județeană de statistică, eforturi pentru materializarea noilor exigențe se fac în marea majoritate a întreprinderilor industriale. Ele vizează atît latura tehnică — atribuție preluată cu competență profesională, cu entuziasm și spirit novator de către tehnicieni — cît și cea economică. Aceasta din urmă, spre deosebire de prima latură, nu poate fi atribuită unei anumite categorii de salariați. Oricît s-ar strădui contabilii sau economiștii să „aducă din condeie cifrele, nu vor reuși să schimbe situația financiară — rezultantă fidelă a organizării și desfășurării activității tehnologice. Așa stînd lucrurile, este necesară aici sublinierea că de latura economică, de condițiile financiare în care se realizează producția trebuie să se ocupe toate compartimentele întreprinderilor, întreg colectivul de specialiști. Pentru buna desfășurare a activității industriale, unităților le sunt puse la dispoziție materii prime și materiale, combustibil și energie electrică. Cum sunt gospodărite acestea ? Dat fiind specificul industriei sucevene, să vedem care este situația consumului de material lemnos. Pornind de la resursele interne evaluate cu prilejul unor analize amănunțite, competente, pe de o parte, și de la necesitatea economisirii aurului verde, întreprinderile consumatoare de lemn s-au angajat, la începutul anului, să folosească cu 5.630 m.c. mai puțin decît prevedeau normele. La finele lunii octombrie, economia de material lemnos se cifra, pe total județ, la 7.565 m.c. Cum era și firesc, cele mai substanțiale economii și le-au propus unitățile forestierei 3.700 metri cubi. Realizările lor sînt, pînă acum, de 7.139 m.c. Volumul economiilor provenind de la unitățile aparținînd Ministerului Industriei Lemnului ar fi fost și mai mare dacă C.C.H., care prelucrează o mare cantitate de masă lemnoasă, ar fi reușit să se încadreze în consumul specific. Or, în loc de economii, complexul sucevean depășește cuantumul planificat cu 148 metri cubi de lemn. Minerii, care folosesc în activitatea subterană importante cantități de lemn, au economisit, pînă la aceeași dată, 410 m.c. Urmează apoi unitățile industriei locale (81 m.c.), U.A.P.S. Suceava (34 m.c.) și fabrica de mucava „Molidul" (23 m.c.). Așadar, cu o singură excepție, — C.C.H. — toate unitățile industriale care întrebuințează masă lemnoasă și-au onorat angajamentele anuale cu fapte, încă din luna octombrie. La metal, angajamentul anual a fost nu numai înfăptuit, ci și depășit cu 523 tone. Cu bune rezultate se afirmă Uzina de utilaje și piese de schimb și Uzina de reparații auto din Suceava. Economiile de combustibil convențional totalizează, pe întreg județul, 4.789 tone, cu 4.079 tone peste limita angajamentelor. In fine, industria suceveană a consumat mai puțin, fără să afecteze cu nimic mersul corect al liniilor tehnologice, 12.256 mii kWh, energie electrică. Dacă la metal nu figurează nici o întreprindere cu depășiri, la combustibili convenționali se înscriu cu consumuri suplimentare C.C.H. Suceava (6.997 tone) și I.P.T.I.C. „Fuiorul" (1.530 tone), iar la energie electrică se dovedesc dezinteresate I.R.U.M. Vatra Dornei, fabrica de mucava „Molidul", fabrica „Străduința", Industria cărnii Suceava, Fabrica de spirt, bere și amidon Rădăuți. Uzina de reparații auto din Suceava. Prezentată sumar, ilustrată de cifre concrete, situația consumurilor specifice de material lemnos, metal,combustibil și energie electrică permite consemnarea unor comentarii. Astfel, încadrarea în RADU CIORTESCU de la Direcția județeană statistică Suceava (Continuare în pagina a II-a) IZVOARE INEPUIZABILE DE SPORIREA EFICIENȚEI de Lucrări de construcții la pasajul superior care se execută la Ițcani Foto : D. VIFOK Secția strungărie a IMIL Rădăuți. Controlorul de calitate Gheorghe Simota are aprecieri pozitive asupra activității strungarului Nicolae Cojocaru, unul dintre muncitorii de bază ai unității. Piesele executate de acesta întrunesc caracteristici calitative superioare La clubul feroviarilor din Cîmpulung Est — o adunare a salariaților. In raport cu cele anterioare, aceasta se distingea prin ținuta dezbaterilor , antrenante, dar, mai ales, exigente și combative față de abaterile unor oameni. Printre cei scoși în fața colectivului, pentru a da seamă de faptele lor — 4 mecanici de locomotivă din depoul local : Ioan Mîndrilă, Adrian Lamnic, Petru Șavar, Gh. Bivolaru. Vina lor , cu mai multe ore înainte de a porni în cursă, consumaseră oarecari cantități de alcool, în localitatea de formare a partidei — Ilva Mică. Pentru alte profesii, asemenea abateri de la disciplină nu ar fi luat proporțiile cazului de față. Condițiile meseriei respective, însă, impun o rigoare disciplinară de neclintit. Orele de dinaintea intrării în serviciu nu pot fi scuze. Fiola alcoolscopică cu care sunt controlați mecanicii este imbatabilă ! Vorbele directorului general al regionalei C.F.R. Iași, ce prezida ședința, acuzau : — De ce ai băut, tovarășe Mîndrilă, înainte de a urca pe locomotivă ? îți dai seama ce faptă, de neiertat unui ceferist, ai comis? Dacă ar fi cunoscut pasagerii situația aceasta, știi că aveau tot dreptul să refuze să se urce în tren ? Ce ai de gînd să faci ?... Omului îi ardeau obrajii. Privea spre pămînt. Spuse : — Știu că am comis o faptă gravă. N-am nici o scuză. Merit sancționat. Dar promit tovarășilor de muncă : acolo unde voi fi dat să lucrez, vor auzi numai cuvinte bune despre mine. Adrian Lamnic: „Cît voi mai trăi, n-o să mai dau ocazia să auziți despre mine că am săvîrșit asemenea fapte. Ordinul 855 va fi lege pentru mine"... Autocritici au fost și, ceilalți mecanici. Soțiile acestora, care fuseseră chemate să ia cunoștință de conținutul discuțiilor, priveau îngîndurare. Măsuri disciplinare: întreruperea dreptului de a mai urca pe locomotivă ; retrogradarea la clasele de salarizare; repartizarea într-o echipă de reparații. Pe marginea acestui caz, am inițiat o anchetă în rîndurile colectivului de lucrători ai depoului. Faptele se petrecuseră cu mult timp în urmă. Nu erau reprezentative pentru unitate, constituiau excepții. Depoul înregistra bune rezultate la indicii economici, la unii se situa chiar printre primele unități de pe raza regionalei. Se poate vorbi de o tradiție a bunelor rezultate aici, în perimetrul de lucru al feroviarilor cîmpulungeni. Interlocutorii noștri au fost cîțiva membri de partid, respectați de muncitori, buni tovarăși de muncă, bine pregătiți profesional. Mai întîi, cu mecanicul instructor Ioan Belușică, locțiitorul secretarului comitetului de partid pe complex. — Cum au fost posibile asemenea abateri, tovarășe Belușică ? — Adevărul că avem și noi o bună parte de vină. Bazîndu-ne pe faptul că oamenii respectivi sunt bine pregătiți profesional, am neglijat cealaltă latură din viața lor I timpul din afara serviciului. Abaterile au fost comise cu multe luni în urmă. Sunt sigur că ele nu ar fi avut loc în această perioadă de după dezbaterea documentelor de partid, cînd prețioasele măsuri privind îmbunătățirea muncii ideologice și politico - educative ne-au ajutat să înțelegem mai bine necesitatea și modul de a munci cu oamenii. — Poate fi vorba și de alte cauze care au înlesnit comiterea acelor acte indisciplinare ? — Da. Acolo, la Ilva Mică, unde mecanicii își petrec timpul între două curse, nu sunt create cele mai bune condiții. Spațiul de odihnă a rămas neîndestulător, față de numărul mare de salariați, ce a crescut odată cu volumul de transporturi. Ar trebui și un mic club în care oamenii să-și petreacă util timpul liber. Este deficitar și sistemul de aprovizionare alimentară. Nevoiți să ia masa în diverse locuri — e vorba, în special, de cei tineri, necăsătoriți — unii sînt tentați să consume și puțin alcool. Neîntîrziat va trebui să ne ocupăm și de asemenea aspecte. Ne-am adresat și comunistului Dumitru Ciornei, mecanic, secretarul comitetului U.T.C. pe complex. — In calitatea pe care o aveți, folosiți experiența bună acumulată de colectiv în perfecționarea morală a oamenilor ? Interveniți operativ, atunci cînd se ivesc unele „cazuri" mai dificile privind neintegrarea în producție și în disciplină ? — Am acționat permanent în stilul acesta după apariția programului partidului privind educarea comunistă a întregului popor, ne-am perfecționat metodele de muncă cu oamenii. In primul rînd am ac VICTOR MICU (Continuare in pagina a IlI-a) ANCHETA NOASTRĂ 0 COLECTIVITATE FEROVIARA - 0 SCOALA A FORMAI CARACTERELOR ȘEDINȚA COMITETULUI EXECUTIV AL C.C. aL P.C.R In ziua de 30 noiembrie 1971, a avut loc ședința Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., prezidată de tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Român. Au participat, ca invitați, miniștri și alți conducători ai unor organe centrale. Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R. a examinat proiectul de lege privind gospodărirea apelor în Republica Socialistă România și proiectul de lege cu privire la regimul de stabilire a prețurilor și tarifelor. Ambele proiecte vor fi supuse dezbaterii publice și prezentate spre legiferare Marii Adunări Naționale. Au fost examinate, de asemenea, proiectele de decret cu privire la asigurările de stat și la organizarea și funcționarea Administrației Asigurărilor de Stat, care urmează să fie supuse spre aprobare Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România. Comitetul Executiv a hotărît reducerea, cu începere de la 1 decembrie 1971, a prețurilor cu amănuntul la aparatele de radio din producția internă în medie cu 22 la sută și la televizoare în medie cu 18 la sută. Comitetul Executiv a trasat Ministerului Industriei Construcțiilor de Mașini sarcina de a elabora un program de măsuri pentru reducerea prețului de cost, diversificarea producției de aparate de radio și televizoare, pentru mai buna organizare a activității centrelor de reparații în acest domeniu. Comitetul Executiv a mai adoptat hotărîri cu privire la principalii indicatori tehnico - economici ai unor lucrări de investiții care urmează să fie puse în funcțiune în actualul cincinal și a stabilit măsurile ce trebuie luate de către ministere, centrale industriale și întreprinderi pentru folosirea mai bună a capacităților de producție, pentru pregătirea forței de muncă necesare și asigurarea condițiilor tehnico - organizatorice pentru extinderea schimbului doi și trei de lucru în industrie. In încheierea ședinței, Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R. a soluționat unele probleme ale activității curente. Probe tehnologice la complexul de industrie locală din Putna La Putna se amenajează un complex industrial care, în cursul anului 1972, va produce la capacitatea proiectată. Unitatea aparține IMIL Rădăuți și va cuprinde 3 secții : turnătorie - fontă, prelucrări mecanice și forjă. Zilele acestea au început probele tehnologice la secția turnătorie, unde se execută tucerne comercială, ce va fi livrată fondului pieței interne, și diferite piese pentru canalizare, destinate exportului. Capacitatea anuală a noii unități, prima de acest gen amenajată într-o localitate rurală din județ, este de 1.200 tone fontă. ÎN ZOOTEHNIE De ce sunt ignorați factori determinanți în obținerea unor producții mari? Pe linia redresării producției obținute în fermele zootehnice ale cooperativelor agricole de producție, respectarea riguroasă a programului de grajd, întărirea disciplinei îngrijitorilor și a celorlalți lucrători, utilizarea judicioasă a bazei furajere în spiritul prevederilor proiectului de lege pentru organizarea producerii și folosirii raționale a resurselor de nutrețuri se înscriu ca factori determinanți. Pentru a urmări îndeaproape modul cum se respectă aceste cerințe majore în unitățile cooperatiste, s-au organizat, la nivel de județ, cu participarea organelor de specialitate ale direcției generale agricole, controale periodice privind activitatea din fermele și brigăzile zootehnice, începînd chiar cu prima oră a dimineții. Oprindu-ne, zilele trecute, prin sectoarele zootehnice ale cooperativelor agricole Milișăuți, Măriței, Volovăț, Iacobești ș.a., am consemnat că prezentarea îngrijitorilor la programul de dimineață nu se face potrivit graficelor dinainte stabilite. Mai mult, contrar indicațiilor primite din partea direcției generale județene agricole, nici un cadru de conducere al fermelor și brigăzilor vizitate nu a asistat la începerea activității. La Măriței, bunăoară, șeful contabil, Gheorghe Prețuc, spunea cu seninătate, ca și cum situația sectorului nu l-ar fi interesat, zootehnic „că nu poate să ia parte la desfășurarea programului, întrucît are de lucru la birou și că această activitate nici nu intră în atribuțiile sale". Este adevărat că urmărirea procesului tehnologic din sector revine specialiștilor. Dar nici economistul nu este scutit de a cunoaște ce se petrece în zootehnie, mai ales atunci cînd este trecut pe grafic ca fiind de serviciu. Asemănător decurgeau treburile și la C.A.P. Iacobești, unde brigadierii zootehnici au fost ultimii care și-au făcut apariția prin grajduri. La Milișăuți, unii îngrijitori, ca: Valeria Lucescu, Petru Moscalu, Mircea Cosovan, Petru Lucescu, urmînd probabil „exemplul" șefilor lor, au întîrziat de la program cste jumătate de oră. Tot aici, lipsit de supraveghere, cooperatorul Mihai Ardeleanu a dosit o găleată cu lapte sub un coș; în mod firesc, nerespectarea programului de îngrijire se răsfrînge nemijlocit asupra stării generale a animalelor, în cele mai multe locuri acestea nu sînt periate și țesălate. Deși tineretul taurin este cel mai sensibil la condițiile de zoorgienă, lucrătorii fermei din Volovăț nu-i acordă atenția cuvenită. Așa se explică că grupele aflate în supravegherea îngrijitorilor Domnica Vicol și Costan Vicol se găseau într-o stare de totală murdărie. Ca urmare, la unele exemplare și-a făcut apariția tricofilia, boală întîlnită și în fermele zootehnice ale cooperativelor agricole Liteni și Milișăuți. La Volovăț, într-o stare de totală dezordine se află și adăpostul cailor de muncă — uși stricate, geamuri lipsă, iesle defecte. Aici, după afirmația președintelui, Gheorghe Calancea, curățenia trebuie să o execute prin rotație cîte un conductor, însă, practic, nu se întîmplă așa întrucît acestora nu li s-au stabilit sarcini precise și, în consecință, fiecare acționează după cum îi trece prin cap. Numeroase neajunsuri s-au semnalat în privința asigurării îngrijitorilor cu inventarul necesar igienii mulsului și păstrării laptelui — tifon, prosoape, săpun, halate, apă caldă etc. La Milișăuți și Volovăț, mulgătorii au doar o singură găleată, care este folosită întîi pentru spălarea ugerului și apoi pentru muls, în aceste condiții, despre ce fel de igie- Dr. vet. ILIÉ OLTEANU director general adjunct la D.G.A.I.A.S.A., ION BANCESCU (Continuare în pagina a 11-a) Importante economii de material lemnos Intre acțiunile întreprinse în unitățile economice sucevene în scopul reducerii consumurilor specifice, cu rezultate bune se soldează cea cu privire la economisirea lemnului, în perioada care a trecut de la începutul anului, datorită preocupărilor manifestate, la nivelul județului se consemnează economisirea a aproape 8.000 m.c. material lemnos. Acest succes de seamă a fost posibil datorită măsurilor luate, atît în întreprinderile profilate în prelucrarea lemnului, cît și în celelalte unități care îl folosesc în cantități sporite, pentru buna gospodărire a acestui valoros material, reproiectarea unor produse, folosirea pe scară mai largă a înlocuitorilor. mm • MUT — 400 este noua mașină pentru prelucrarea lemnului pusă în producția de serie de către întreprinderea mecanică din Roman, după proiectul realizat de specialiștii săi, în colaborare cu cei ai Ministerului Industriei Lemnului. Mașina execută cinci operații principale și două operații auxiliare, caracterizîndu-se astfel printr-o înaltă productivitate a muncii. • La Cîmpulung — Argeș și Hoghiz — Brașov se află în plină construcție două mari combinate de ciment — obiective majore ale industriei materialelor de construcții, din actualul cincinal. Caracteristica noilor unități o constituie marea capacitate a liniilor tehnologice, concepute și realizate de specialiștii noștri. • MOSCOVA — Agenția TASS transmite că în Uniunea Sovietică a fost lansat un nou satelit artificial al Pămintului din seria „Cosmos". Aparatajul științific instalat la bordul lui „Cosmos — 459" funcționează normal. • PARIS — Directorul general al UNESCO, Rene Maheu, a procedat la numirea membrilor juriului pentru acordarea „Premiului internațional Kalinga" pe care această organizație îl atribuie, anual, celor ce s-au distins în opera de răspîndire a cunoștințelor tehnico - științifice. Din noul juriu face parte și acad. Miron Nicolescu, președintele Academiei Republicii Socialiste România.