Zori Noi, iunie 1972 (Anul 25, nr. 7603-7628)

1972-06-20 / nr. 7619

ZORI NOI PAGINA 2 £ttaaBHM>BaiaB»RaiaaiaBBaiiBaas«aaBaaaaaRai>K ClND NU SE INTERVINE OPERATIV. ENERGIC, BURUIENILE SI DĂUNĂTORII DUMIRESC RECOLTA Ploaia din aceste zile, mult așteptată de lucrătorii din a­­gricultură, pe lingă completa­rea rezervei de apă din sol, a exercitat o influentă binefăcă­toare și asupra plantelor, cre­­înd, totodată, condiții optime executării lucrărilor de între­ținere a culturilor. Evident că, în cele mai multe unități, cooperatorii și mecanizatorii au trecut neîn­­tîrziat la lucru, căutînd să a­­jute culturile în dezvoltarea lor prin prășit și combaterea dăunătorilor. La Cooperativa agricolă de producție Rădăuți, Mihai Udu­­dec, președinte, și Vladimir Spînu, inginer șef, ne-au in­format că exe­cutarea lucrări­lor de întreți­nere se află în centrul atenți­ei cooperatorilor și mecanizatorilor. Astfel, tractoriștii Veniamin Nistor (în tarlaua la „Luncă") și Con­stantin Costea (în tarlaua la „Grădină") făceau rebilonatul ultimelor suprafețe din cele 100 hectare cu cartofi, iar An­drei Cutaș (în tarlaua „Căsoa­­ia") dădea tot cu a II-a pra­­șilă la porumb. Pe terenul „După deal", peste 10 coope­ratori împînziseră o tarla de cartofi ce mai rămăsese de prășit manual, prima dată. Ce­le 35 de hectare cu gulii pri­miseră și a doua prașilă, după rărire. Paralel cu aceste munci mecanizatorii și cooperatorii au recoltat și strîns în căpițe finul de pe aproape 40 din cele 75 hectare existente. „Avem culturi frumoase, curate, iar plantele se dezvol­tă bine" ne mărturisea cu mîn­­drie inginerul șef al coopera­tivei. „Și grîul este frumos. Promite o recoltă bogată, ne spunea președintele. Ne îngri­jorează însă starea combine­lor, care încă nu-s reparate". Temerile președintelui sînt în­dreptățite. Numai două­­ dintre cele patru combine sunt consi­derate „gata de lucru". Comi­sia internă de recepție încă nu a trecut pe aici. Mecanizatorii o așteaptă pentru că mai au de intervenit cu unele reme­dieri, trebuie făcute probele de lucru. Sîrmă de balotat nu au de ajuns. Le mai lipseau și unele piese. Nici tractoarele nu au fost campania de revizuire pentru recoltare și tre­­ieriș. S.M.A. Rădăuți cînd va interveni ? Cooperatorii din Milișăuți, ajutați de către mecanizatori, nu-și precupețesc eforturile pentru ca lucrările de întreți­nere a culturilor să se desfă­șoare în ritm intens, iar cali­tatea acestora să fie ireproșa­bilă. Părerea președintelui co­operativei, Calenciuc, că tovarășul Arcadie „stăm bine cu întreținerea culturilor prăsi­toare" este sprijinită pe fapte. Deși cooperativa are mari suprafețe ocupate cu prăsitoa­re (peste 850 ha. de porumb, sfeclă, cartofi, gulii), prașila I mecanică și manuală și a H-a mecanică au fost aplicate pe toată suprafața, în prezent e­­fectuîndu-se prașila a II-a ma­nuală, care a și fost făcută pe mai bine de jumătate din su­prafață. Ca urmare, culturile se dezvoltă normal, viguros. Lanurile de cartofi însă, sînt cele din „Ciortărie" cum (20 ha.) și „Drăganca" (34 ha.), sînt masiv atacate de gînda­cul din Colorado, existînd a­­numite vetre pe care au ră­mas doar tulpinile. întrebat despre cauzele acestei situații, președintele­mează că de o unității ne inter­săptămînă depus, la centrul de protecția a plantelor Rădăuți, comandă, schiță și grafic, că în trei zile consecutiv (13, 14 și 15 iunie) a emis note telefonice către centrul respectiv (primite de tovarășul Larionescu), însă a­­jutorul întîrzie să apară. Dacă dispuneam de substanțe, în cî­­teva zile realizam lucrarea manual". « Discutăm cu tovarășul ing. Gheorghe Iacob, șeful labora­torului județean de protecție a plantelor, care ne relatează că „avionul trebuia să înceapă sîmbătă combaterea la Milișă­­uți". Tot el ne-a spus că spe­cialiștilor din C.A.P. li s-a fă­cut cunoscut ca „să nu se limi­teze numai la avioane și, a­­tunci cînd pe anumite tarlale situația nu suferă amînare, să intervină energic cu mijloace mecanice și manuale. In ceea ce privește substanțe , se gă­seau la Rădăuți în cantități suficiente". Dar inginerul șef de la C.A.P. Milișăuți, tovarășul Va­serman, a ales calea cea mai comodă, preferind să tot aș­tepte avionul, în locul unei ac­țiuni operative pentru salva­rea cartofului. Iar gîndacul n-a așteptat, produ­­ ­­ cînd gube mari ca­în cul­tură. Gospodarii din Iacobești au procedat mai bine, descurcîn­­du-se onorabil fără a tot aș­tepta săptămîni în șir pentru a primi ajutoare. Cartoful, de pe suprafața de 50 hectare, din tarlalele „Maxinaș", „Canton" și „Vatra satului", fiind puter­nic atacat de gîndacul din Colorado, conducerea coope­rativei agricole, împreună cu specialiștii, au trecut, la mo­mentul oportun, la combate­rea mecanică a dăunătorului și, în 3 zile, au înlăturat invazia pe vetrele puternic atacate. La această unitate nu prea se stă bine cu prășitul. Ast­fel pe tarlalele „La Gară“ și „In Luncă", plantele de po­rumb și cartofi de pe vreo 10 hectare se asfixiază în buru­ieni, însă președintele coope­rativei și inginerul șef sînt de părere că „stau bine". Or fi stînd, nu-i contrazicem, pentru că și la data vizitei noastre dumnealor stăteau bine prin birouri, iar zeci de cooperatori, cum sînt Leon Sauciuc, Euge­nia Munteanu, Ecaterina Hu­țan, Mircea Ududec, Ana Lupuleac, Ana Sidoriuc, Aurel Ududec stau bine și ei. Iar plantele de porumb și cartof, de pe parcelele pe care le-au luat în primire, stau rău în bu­ruiene nefiind prășite nici mă­car prima­ dată. Apare total nelalocul ei o asemenea atitudine, dacă a­­vem în vedere că, în aceste zile, marea majoritate a lu­crătorilor de pe ogoare depun susținute­­ eforturi pentru a în­cheia cu rezultate bune cam­pania de întreținere a culturi­lor și a termina urgent toate pregătirile în vederea strînge­­rii la timp și fără pierderi a re­coltei de cereale păioase. P. CORNEANU E ÎN AGRICULTURĂ Contra­­ punct INCENDIU PROVOCAT DE UN HOȚ La miezul nopții, un necunoscut a pătruns, prin efracție, în comple­xul meșteșugăresc din orașul Gura Humorului. Ne imaginăm ce parodie de pază a fost acolo ! După ce a intrat în sec­ția „artizanat”, individul a sustras o mare sumă de bani. Dar in urma sa a lăsat... foc și pîrjol. Probabil, folosind chibri­turi, a incendiat magazi­nul. Pagubele sînt mari. După anumite indicii, respectivul se afla In sta­re de ebrietate. Dar mai are un semn care nu poa­te fi șters. In graba și în starea cu care a o­­perat, s-a tăiat la o mină. Cetățenii care intîlnesc un asemena vis să se adreseze, de ur­gență, primului post de miliție. Periculosul spăr­gător, parazit, trebuie de­mascat si să răspundă pentru faptele sale ! CONSECINȚA NEATENȚIEI A „filat“ un individ ne­cunoscut atenția func­ționarilor de la Agenția C.E.C. din Cîmpulung Moldovenesc. A acționat unde a găsit terenul mai slab, controlorul de o­­perațiuni, Cornelia Mu­­lea. Cu un libret de eco­nomii falsificat, escrocul a ridicat suma de 6.300 lei. Culmea neatenției funcționarei este dovedi­tă și de faptul că libretul figura în lista celor a­­nulate, fiind pierdut de un depunător. Cînd a a­ Hat dumneaei despre ca e vorba, a rămas cu gura căscată. Reacția firească a atitudinii similare celei cu care și-a făcut ser­viciul ! Rubrică realizată de VICTOR MICU VmNUIMHHnUIMUUIUUM« înainte de a lua drumul beneficiarilor, P.A.L.-ul fabri­cat la Fălticeni face un popas în depozitul de aclimatizare Foto . D. VINTILÃ Prășitul mecanic al porumbului pe tarlalele C. A. P. Dumbrăveni Foto : I. MINDRESCU Finala Cupei U.G.S.R. la oină Timp de trei zile, la Suceava s- a desfășurat finala Cupei U.G.S.R. la oină, competiție la care au participat 11 echipe din țară. La întreceri, județul nostru a fost reprezentat de cu­noscuta echipă Avîntul Frasin, care, în final, a obținut un me­rituos loc secund, clasîndu-se după puternica formație C. P. București. Echipele au fost împărțite în trei serii, din fiecare serie pen­tru turneul final urmînd a se califica primele două. Neînvin­să în serie, echipa frăsineană a participat la turneul final ală­turi de Turbina Doicești (se­ria I), C.P.B. și Chimia Turnu Măgurele (seria a II-a), Torpedo Zărnești și Steaua roșie­nicu Sărat (seria a IlI-a). Rîm­­teva rezultate înregistrate Cî­­de Avîntul Frasin : 13—7 cu Tur­bina Doicești; 14—4 cu Petro­lul Urlați; 11 — 7 cu Gloria București; 5—19 cu C.P.B. ; 14—5 cu Chimia Turnu Măgu­rele , 23—0 cu Steaua roșie Rîmnicu Sărat. Alte rezultate: C.P.B. — C.F.R. Iași, Dacia Pitești — Steaua 21—4; roșie Rîmnicu Sărat, 7—9 : Turbina Doicești — Petrolul Urlați, 6— 2: C.P.B. — Torpedo Zăr­nești, 28—4 : Chimia Turnu Mă­gurele — Turbina Doicești, 5—7: Turbina Doicești — Tor­pedo Zărnești, 8—10. In urma disputării tuturor în­­tîlnirilor (din serii, din turneul final) clasamentul arată astfel : 1. C.P.B., 15 pct.; 2. Avîntul Fra­sin, 11 pct.; 3. Turbina Doicești, 11 pct., (punctaveraj Inferior); 4. Steaua roșie Rîmnicu Sărat, 9 pct.; 5. Chimia Turnu Măgu­rele, 7 pct.; 6. Torpedo Zăr­nești 7 pct., (punctaveraj infe­rior) . Locurile 7—11 au fost o­­cupate în ordine de Celuloza Călărași, Petrolul Urlați, Glo­ria București, Dacia Pitești și C.F.R. Iași . In zilele desfășurării întrece­rilor, vremea a fost admirabilă, ceea ce a constituit un real atu pentru demonstrarea ca­lităților acestui frumos joc sportiv. Organizarea bună, spri­jinul primit din partea foruri­lor competente locale au făcut o bună propagandă oinei, partea Federației române Din de oină au fost prezenți tovarășii Gheorghe Pricop și Costică O­­prițescu, președintele și,­pectiv, secretarul general, res­tal din partea comisiei sport - tu­rism a U.G.S.R., tovarășul Emil Botea. Echipei clasate pe locul I i s-a decernat Cupa U.G.S.R. și i s-au acordat premii în echipa­ment sportiv, iar celei de pe locul secund (Avîntul Frasin) —­ Cupa Federației române de oină. Echipele de pe locurile 3 și 4 au fost distinse cu cupe, acordate de Consiliul județean al sindicatelor și, respectiv, C.J.E.F.S. Suceava. D. MIRON Minobradul Vatra Dornei - Avîntul Frasin: 3-2 (1-1) Ploaia­­ continuă și terenul inundat de apă au constituit elementele în care s-a dispu­tat și partida dintre Minobra­dul și Avîntul. Cu toate aces­tea, cei 22 de fotbaliști au lă­sat o bună impresie, oferind spectatorilor un joc plăcut, în limitele regulamentului, ceea ce a facilitat misiunea arbitri­lor. Domenii au fost mai buni la mijlocul terenului, în timp ce frăsinenii s-au arătat pericu­loși în acțiunile din apropie­rea porții. Pentru gazde au în­scris Tarcă (min. 25), Vișan (min.60) și L. Pal (min. 69). Go­lurile oaspeților au fost reali­zate de Sahlean (min. 36) și Solcan (min. 50). Domenii au avut cei mai buni pe Vischi (coordonator de joc) și Pintes­­cu, iar de la Avîntul s-a re­marcat portarul Ivanov. Brigada din Iași, la centru V. Naumcef, a condus foarte bine acest meci. (De la PAVEL ȘPAC) ^V'.XXXXXXXXXXX'XXXXXXXXXXXXXXX'XXXXXXXXXX I Í ... i Aeromodeliim Doi suceveni, campioni naționali ia aeromodele captive á Desfășurîndu-se la Pre­­ș­deal, finala campionatu­lui național de aeromo­­­­dele captive a atras, la ^ startul întrecerii, pe cei­­ mai buni aeromodeliști ^ din țară, ce au un a mares de prestigiu pas­­în 2 campionatele naționale și ^ 2 internationale. Reprezentanții munici­­­­piului Suceava, elevul ^ Hapenciuc Gheorghe, de ^ la liceul „Petru Rareș" și ^ Silvestru Moraru, maes­­­­tru al sportului, au obti­­­­nut, fiecare cite un titlu ^ de campion national la ^ categoria viteză 2,5 cm.c. ^ ^ și, respectiv, 10 cm.c. Rezultatele acestea­­ confirmă pregătirea și ^ seriozitatea de care dau 2 dovadă toți modeliștii din­­ cadrul Aeroclubului S­i­ 4­ceara. á M. SILVESTRU ___^ L Imagine de Ia gala de box „Cupa Sucevei" Foto: I. MIHOVEANU ÍN ULTIMA ETAPA A DIVIZIEI D DE FOTBAL A.S.A. Cîmpulung Moldovenesc- Textila Botoșani: 4-2 (2-2) Meciul fără miză și ploaia care a căzut fără întrerupere au făcut ca tribunele să rămînă aproape goale. Totuși, cei pre­zenți au plecat satisfăcuți de fotbalul ce li s-a oferit. Ambele echipe au jucat deschis, ceea ce a contribuit la frumusețea spectacolului fotbalistic. Oas­peții, conduși din min. 10 prin golul înscris de Weiss, au ie­șit la atac și au obținut ega­­larea, în min 15, prin Olah, care a reluat în plasă mingea respinsă de Surpat. Peste 7 mi­nute, același Olah înscrie din nou, cu capul, în urma unei lovituri de colț, scorul deve­nind 2—1 pentru Textila. Gaz­dele nu se împacă cu această situație, continuă presiunea și, în min. 35, reușesc să egaleze prin Bosanca. In repriza se­cundă, cîmpulungenii joacă prin pase în adîncime, cu șu­turi de la distanță. Aceasta pro­voacă oarecare derută în com­partimentul defensiv care este străpuns încă advers, de două ori. In minutul 63, Gheri­­ne pătrunde în careu, dar trîntit. Arbitrul I. Joldesi (Cluj), e acordă lovitură de la 11 metri. Execută tot Gherine și... 3—2. In același minut, o acțiune ra­pidă se soldează cu un nou gol, autor fiind, de astă dată, Bosan­cu. Scorul putea fi mai mare, însă Stănescu, portarul textiliș­­tilor, s-a remarcat prin inter­venții oportune. (De la AURELIAN ROTARU) CETĂȚEANULUI Minutul înseamnă... U Iu A • O saptammi . Nevoia de a realiza ur­gent cîteva fotografii m-a dus la atelierul foto - ce­ramica al „Constructorul" Cooperativei din Su­ceava, strada Plăieșilor (vizavi de localul poștei). Pe geam este afișat urmă­torul anunț: „Executăm fotografii la minut". Toate bune, mi-am zis, și dau să intru. Zadarnic ! Ușa încuiată, deși, con­form programului, atelie­rul trebuia să fie deschis. Aceasta s-a petrecut în una din zilele acestei luni, pe la orele 11.00. Am aștep­tat pînă la închidere (ore­le 13.00), dar n-a mai ve­nit nimeni. Am revenit în altă zi, pe la orele 12.00. Aceeași situație. Cînd m-am prezentat lingă anunțul cu din nou, pricina N. R. — Nu e singurul caz cînd la ateliere și sec­ții ale cooperației meșteșugărești din Suceava nu se res­pectă programul de funcționare, oamenii fiind purtați pe drumuri. Un cetățean ne-a sesizat că, timp de o lu­nă, a fost nevoit să facă nenumărate deplasări la ate­lierul de reparat mașini electrice de uz casnic, din ca­drul complexului din strada Ana Ipătescu, pentru scoate de la reparat o umbrelă. Cauza­ nu era nimeni a­ a­colo, meșteșugarii fiind „plecați pe teren", după cum spuneau vecinii lor de la alt atelier. Și cazuri de acestea sunt numeroase. Așteptăm din partea forurilor răspunzătoare o anali­ză temeinică a modului cum se respectă programul de lucru și promisiunile făcute cetățenilor de către unitățile cooperației meșteșugărești. Și, mai ales, măsuri de înlă­turare a anomaliilor care mai există, se afla un bilete­ pe care scria : „Așteptați, vin ime­diat". Și, am așteptat, tot pînă la ora închiderii, dar n-a mai apărut fotograful. Așa că m-am lăsat păgu­baș de a mai face fotogra­fii la atelierul unde minu­tul înseamnă . . . săptă­mîni. O sugestie este, totuși, necesară: ce-ar fi dacă conducerea cooperativei ar plăti acești salariați in­­disciplinați nu în fiecare lună ci. . . anual ? In fe­lul acesta s-ar obișnui, poa­te, să prețuiască așa cum se cuvine timpul cetățea­nului. CONSTANTIN PRISACARU str. Samoil Isopescu, bloc­. N. 5 Suceava Alte rezultate Unirea Iași — Victoria Roman, 1 — 3 . I. T. A. Pașcani — Foresta Fălticeni, 3—1 ; Fulgerul Dorohoi — Nicotină Iași, 8 — 2 . Victoria Botoșani — Rapid Suceava, 2 — 1. CLASAMENTUL FINAL 1) I.T.A. Pașcani 26 18 3 5 65—23 39 2) Rapid Suceava 26 14 8 4 40—10 36 3) A.S.A. Cîmpulung Moldovenesc 26 14 8 4 46—25 36 4) Victoria Roman 26 15 4 7 50—25 34 5) Minerul Gura Humorului 26 12 7 7 52—19 31 6) Avintul Frasin 26 12 5 9 30—29 29 7) Textila Botoșani 26 7 9 10 32—35 23 8) Foresta Fălticeni 26 9 5 12 24—30 23 9) Minodradul Vatra Dornei 26 9 3 14 38—54 21 10) Unirea Iași 26 8 5 13 31—50 21 11) Nicolina Iași 26 8 4 14 38—58 20 12) Fulgerul Dorohoi 26 8 4 14 31—53 20 13) Victoria Botoșani 26 8 3 15 34—57 19 14) Constructorul Iași 26 1­­6 15 18—61 12 Minerul Gura Humorului - Constructorul Iași: 9-1 (3-0) Afectați de înfrîngerea ferită, în etapa anterioară, sa­la Roman, fotbaliștii de la Mine­­rii au ținut să se reabiliteze în fața suporterilor. Și au reușit. In prima repriză au înscris de două ori prin Iosep și o dată prin Mazga. In repriza secun­dă, ieșenii au redus din handi­cap prin Băican. Apoi, gazdele reușesc să marcheze încă șase goluri, patru aparținînd lui Iosep (min. 71, 73, 84 și 86), și două de Nae (min. 62) și An­­dronic (min. 80). A condus corect o brigadă din Bacău, la centru fiind Vasi­le Lupu. (De la DUMITRU BOLOHAN) A început sezonul esti­val. Pretutindeni se obser­vă spiritul gospodăresc al edililor, al cetățenilor, do­rința tuturor ca ■ nostru să fie cît mai orașul cu­rat, cit mai înfloritor. Ele­vii, tineretul, oamenii ma­turi, în orele lor libere, plantează flori în fața blocurilor în care locuiesc, amenajează minunate spa­ții verzi. Există parcă o în­țelegere tacită între toți, un fel de întrecere, a­­vînd ca obiectiv final în­frumusețarea orașului. De altfel, roadele muncii sînt vizibile pretutindeni. O constatăm noi înșine cu mîndrie, dar o apreciază mai ales cei care trec prin Suceava. Opiniile lor des­pre ținuta orașului, despre peisajul citadin sînt elogi­oase. Dar, din dorința ca mu- N­O­T­E­ nicipiul să arate ca o gră­dină înfloritoare, ca nici un foc ușor, oricît de mic, să nu rămînă neplantat cu iarbă, flori și copaci orna­mentali, au fost neglijați copiii, tocmai cei care se află în plină creștere și dezvoltare fizică, cei care au nevoie, pentru călirea organismului, să stea cu­ mai mult In aer liber, să facă sport, mișcare. Dar unde? Oare toți am uitat că am fost cîndva copii, că joaca este firească fie­căruia ? Copiii noștri cresc în condiții bune, sunt sănătoși. Unde să se joace ? Puține­le salarii din Suceava exis­tă numai cu numele. Chiar și cei mici s-au plictisit să-și tot înalțe cetăți din nisip. Dacă vreunul mai măricel se apropie, de pil­dă, de solarul din strada Alexandru cel Bun, apare imediat un cetățean care și-a­ uitat propria copilărie, ca să-l alunge, întrucât fa­ce gălăgie. Și copiii pleacă întristați în fața vreunui bloc. Apare, însă, și acolo vreun locatar ner­vos, care îi alungă cu vor­be unite. Ba, unii mai „binevoitori" îi gonesc cu epitete „pline de învăță­minte" pe dealul Tătărași- COPIII UNDE SE POT JUCA ? lor. Nici acolo ..nu au liniș­te. Vine paznicul care le taie mingea, ca pedeapsă că au încălcat acest terito­riu destinat pășunării ani­malelor, înțelegem că trebuie res­pectate orele de odihnă, că trebuie protejate spații­le verzi. Dar trebuie înțe­leasă și necesitatea asigu­rării unor spații de joacă pentru copii, pentru că, în stradă, sînt expuși acci­dentelor. Trebuie să mani­festăm mai multă grijă față de tinerele vlăstare, față de cei care mîine ne vor lua locul. CARMEN PANĂ i W t mmmm BOX Din inițiativa clubului sportiv Cîmpulung Mus­cel, cu avizul Federației române de box, a înce­put campionatul de box pe echipe (juniori) sub denumirea „Cupa Musce­lului". La întreceri au fost înscrise opt echipe : C.S.M. Reșița, Electropu­­tere Craiova, Progresul Brăila, Constructorul Ga­lați, Dunărea Galați, Clubul sportiv Cîmpu­lung Muscel, Ceahlăul Piatra Neamț și Metalul Suceava. Ultimele patru echipe, deci și echipa su­­ceveană, fac parte din seria a II-a. Prima etapă a avut loc la Piatra Neamț, în care pugiliștii suceveni au dispus de echipa gazdă cu 26 — 18. O comporta­re foarte bună au avut, dintre boxerii metalur­­giști, Ion Bihotaru, Flo­rin Bubă și Dumitru On­­ciu. Ultimul, deși a pier­dut în întîlnirea cu ț­ie­­treanul Donciu, a aratat reale calități. Etapa doua va avea loc la Su­n­ceava și va opune echi­pei gazdă formația din Cîmpulung Muscel. Etapele se desfășoară tur - retur, finala urmînd să aibă loc la 12 noiem­brie a.c., într-un oraș ce va fi stabilit ulterior. (De la S­ ORBÁN) WASWM WWWWi Clasamentul final al campionatului județean de fotbal (seniori) 14. A.S.M. Suceava 26 2 1 23 18—101 5 După cum ne-a informat C.J.E.F.S. Suceava, diferența de 12 goluri în plus la „marcare" se explică prin dublul for­fait al unor echipe. 1. Străduința Suceava 26 19 3 4 81—18 41 2. Avintul Rădăuți 26 18 4­4 55—24 40 3. Foresta Moldovița 26 19 1­6 99—23 39 4. Autorapid Suceava 26 16 4 6 75—24 36 5. Chimia Bradul Vama 26 16 2­8 74—42 34 6. Bistrița Broșteni 26 16 0 10 53—47 32 7. Automobilul Rădăuți 26 12 5 9 57—43 29 8. Ocrotirea Siret 26 12 3 11 51—64 27 9. Șiretul Dolhasca 26 11 3 12 69—45 25 10. Viitorul Liteni 26 10 4 12 47—59 24 11. Locomotiva Dornești 26 6 3 17 29—84 15 12. Voința Suceava 26 4 1 21 24—72 9 13. Forestierul Sucevița 26 4­0 22 23—97 8 >

Next