Zori Noi, iunie 1972 (Anul 25, nr. 7603-7628)

1972-06-23 / nr. 7622

/ > V PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE. UNIȚI-VA I noi Organ al Comitetului județean Suceava al P.C.R. și al Consiliului popular județean ANUL XXVI NR. 7622 vineri 23 iunie 1972 4 PAGINI 30 BANI ÍN INTIMPINARIA CONFERINȚEI NATIONALE A PARTIDULUI $1A CELEI DE A XXV-A ANIVERSARI A REPUBLICII SDR SEMNUL ACELUIAȘI MOBILIZATOR ANGAJAMENT: BHimiiüiiiiiiiiiiniaiiiiiiBMiiiiiiiiiiiiiiiiinniiiiiimiiiiiiimiiMiiiiiiimiiiiiMmiiiminiiiminiiiiiiiimmimuuinmiiiiniuniüiinmniuiiiuuiBüiiuiniiiBniiinauiaiiHniiiiiiiiniitHiiiiiBiiiiiBiimiiiiiiniiiiiiniiBBiiiiiiHiimHiniiiniiMniiMiii^ nnHiiHiniiiiuaiiiHifflnHiiiiiiiiiiMiinuHiiiiitüHiimiiiiuiB ÎNFĂPTUIREA înainte de termen A SARCINILOR ACTUALULUI CINCINAL PE FONDUL ENTUZIASTEI Întreceri socialiste Oamenii muncii din industria județului RAPORTEAZĂ ÎNDEPLINIREA planului SEMESTRIAL Pe fondul entuziastei liste care se desfășoară la întreceri socio­temperaturile cele mai înalte, integrînd, ca un uriaș flu­viu, elanurile, ideile valoroase, hărnicia comuniștilor, a întregii clase muncitoare de pe cuprinsul patriei, pe toți cei care fău­resc cu mintea și cu brațele edificiul măreț al socialismului, oamenii muncii din indus­tria județului nostru raportează astăzi înde­plinirea planului semestrial la principalii indicatori. Este acesta un succes de pres­tigiu, o veritabilă carte de vizită a făura­rilor de bunuri materiale din Țara de Sus, care pun în lumină, înainte de orice, hotă­­rîrea de a păstra în permanență semnul e­­galității între cuvînt și faptă, de a cinsti marile evenimente ale anului curent — Con­ferința Națională a partidului și aniversa­rea a 25 de ani de la proclamarea republi­cii — cu infăptuiri deosebite, de a fi părtași la realizarea prevederilor actualului cin­cinal înainte de termen. Succesul consem­nat astăzi sintetizează, totodată, roadele in­tensei munci politice desfășurate de or­ganele și organizațiile de partid, finaliza­rea acțiunilor tehnico - economice între­prinse în perimetrul fiecărui loc de muncă, al fiecărei secții și unități industriale, pen­tru ca rapoartele zilnice de producție să în­registreze consecvente creșteri, pe linia în­făptuirii sarcinilor de pian, a angajamente­lor suplimentare asumate în întrecerea (Continuare în pagina a IlI-a) O hotârîre unanimă la Exploatarea minierǎ Vatra Dornei CINCINALUL 11311 +19 Lllli In fiecare zi, noi colec­tive de oameni ai muncii din județul nostru, amplifi­­cîndu-și eforturile creatoa­re, descoperind și valorifi­­cînd noi resurse, răspund chemării înflăcărate a par­tidului nostru pentru reali­zarea actualului cincinal înainte de termen. Intîmpinînd cu rezultate remarcabile Conferința Na­țională a partidului și cea de a XXV-a aniversare a republicii, comuniștii, cei­lalți salariați de la Exploa­tarea minieră Vatra Dornei raportează, pînă în prezent, realizarea unui spor la pro­ducția globală și marfă de peste 5 milioane lei. Nu­mai la metal în minereu marfă, acest harnic colec­tiv a obținut, față de an­gajamentul de 1600 tone, 2415 tone. Deosebit de sem­nificativă este depășirea in­dicatorului de productivita­te cu 12,2 la sută, pe sea­ma căruia s-a obținut 70 la sută din sporul produc­ției globale. — Asemenea rezultate — ne spunea tovarășul Ro­man Dziubinschi, secretarul comitetului de partid de la această unitate — stau la baza hotărîrii noastre de a încheia actualul cincinal în numai 3 ani și 9 luni. Evi­dent, o astfel de acțiune presupune ca fiecare comu­nist, ceilalți muncitori să acționeze în permanență la cea mai înaltă cotă responsabilității. Pentru a­ a­ceasta, adunările organiza­țiilor de partid de la toate sectoarele au pus un ac­cent deosebit pe întărirea muncii de educație a omu­lui, pe descoperirea tutu­ror posibilităților de care mai dispunem, manifesta­rea la fiecare loc de mun­că a spiritului de partid, a intransigenței față de orice atitudine înapoiată. — Răspunsul nostru — ne relata comunistul Gheor­­ghe Florea, inginerul șef al unității — dat altor co­lective de mineri din ju­deț, precum și din întrea­ga țară, are un temei si­gur. Cîteva cifre sînt de natură să ne edifice. Față de anul 1967, astăzi pro­ducția globală s-a dublat, productivitatea muncii la fel, s-au obținut un număr sporit de produse, au fost­ reduse cheltuielile la mia de lei producție etc. ION RÂCARU (Continuare în pagina a IlI-a) Deși tînăr, colectivul Fabricii de tricotaje „Zimbrul" din Suceava se poate mîndri cu numeroși fruntași în producție. In rindul acestora se situează și muncitoarea Elena Ciobîcă Foto . X. MÎNDRESCU Li ÎNTREPRINDEREA MECANICA DIN SUCEAVA Eforturile creatoare = tone de metal economisit, diminuarea cheltuielilor la 1000 lei producție marfă Amînîndu-și pentru puțin timp obișnuitele treburi coti­diene, nu puține la număr, ce revin unui constructor șef unui tehnolog șef dintr-o în­și­­reprindere mecanică cum este cea de la Suceava, comuniștii Gheorghe Jișcanu și Dumitru Văcariu, doi dintre inginerii de nădejde ai unității, de com­petența cărora depind compar­timente hotărîtoare ale produc­ției, bunului mers al tehnolo­giei, ne înfățișează preocupă­rile concrete ale oamenilor de aici pentru buna gospodărire a metalului. Cei doi interlocutori­ ne vor­besc despre acțiuni, fapte ale muncitorilor, ale colegilor lor, care se înscriu în viața inten­să a întreprinderii, a colectivu­lui. Notînd detaliile ce ni se oferă, ne dăm seama că oame­nii întreprinderii sunt angajați intr-un veritabil proces al mi­limetrilor, cu desfășurare per­manentă. După fiecare ședin­ță de lucru, caracterizată prin căutări, confruntări de opinii între specialiști, între munci­­tori cu experiență și maiștri, se pun în evidență noi căi, noi posibilități de reducere a con­sumului de metal, de diminua­re a cheltuielilor la mia de lei producție marfă. » — S-a stabilit la începutul anului că avem posibilitate să economisim cu 24,7 tone de metal mai mult decât în 1971 —• ne relatează tehnologul șef al întreprinderii, tovarășul in­giner D. Văcariu. Din această cantitate, 15,8 tone reveneau serviciului nostru, iar 8,8 tone — constructorului șef. Cum ac­ționăm noi ? Orientîndu-ne a­­supra principalelor trei direc­ții : îmbunătățiri tehnologice, folosirea deșeurilor și croirea combinată. Apoi, am calculat ce se poate economisi la fie­care produs. Numai la foarfe­că de tăiat oțel-beton, utilaj pe care-1 expediem atît în ța­ră cit și peste hotare, se pot economisi 9 tone din metalul planificat inițial. Afirmația pri­vind folosirea deșeurilor nu este hazardată. Utilizăm, fără a afecta cu nimic calitatea po­lizorului dublu P. D. 300, o par­te din deșeurile rezultate da la fabricarea mașinii de gău­rit tip „G­ 12,5". — De ce manieră sunt inter­vențiile referitoare la proce­sul tehnologic, știindu-se că a­­cesta se stabilește pe temeiuri științifice, cu meticulozitate, în limitele exactității riglei de calcul ? — Orice modificare în sen­sul perfecționării procesului tehnologic este bine­venită. De exemplu: Stabilisem inițial ca unele repere să fie executate din material brut. Ulterior, în­să, au venit constatarea și su­ MARIA FLOREA (Continuare în pagina a III-a) \\\V.\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\v> I Bl Din metalul economisit în primul tri­­­­mestru se pot fabrica 10 mașini de găurit. | Bl în urma perfecționărilor tehnologice și­­ profesionale, timpul de realizare a foar­­­­fecei de tăiat oțel s-a redus cu 18 ore,­­ iar cel afectat mașinii de găurit, cu 13,6 ore. \ Bl Nouă inovații aplicate ■ = 16,9 tone me­­­­tal economisit. \ Bl Cheltuielile la 1000 lei producție marfă­­ s-au redus, în 5 luni, cu 49,60 lei. i.\\\\­­­­­­­­­­­­\\\w\\\\\\\\v\\\\\ V \\\\\­­­­­­­­\\^^^ ! Încheierea vizitei PRINȚULUI NORODOM SIANUK IN ȚARA NOASTRĂ Joi dimineața, Alteța Sa Re­gală, prințul Norodom Sianuk, șeful statului Cambodgia, pre­ședintele Frontului Unit Națio­nal al Cambodgiei, și Alteța Sa Regală, prințesa Monique Sianuk și-au încheiat vizita o­­ficială de prietenie făcută în țara noastră la invitația pre­ședintelui Consiliului de Stat al Republicii Socialiste Româ­nia, președintele Consiliului Național al Frontului Unității Socialiste, secretar general al Partidului Comunist Român, Nicolae Ceaușescu, și a tova­rășei Elena Ceaușescu. De la reședința oaspeților, Altețele lor Regale, prințul No­rodom Sianuk și prințesa Mo­nique Sianuk, au venit, pînă la aeroportul internațional Bucu­rești - Otopeni, împreună cu tovarășul Nicolae Ceaușescu și tovarășa Elena Ceaușescu, cu tovarășii Ion Gheorghe Maurer și soția sa Elena Maurer, Ja­nos Fazekas, Ștefan Andrei, Constantin Stătescu, secretarul Consiliului de Stat, Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe, Marin Alexie, amba­sadorul Republicii Socialiste România acreditat pe lângă șe­ful statului Cambodgia, întregul traseu străbătut, ca și aeroportul erau împodobite cu drapelele de stat ale Ro­mâniei și Cambodgiei. Pe fron­tispiciul pavilionului central al aerogării se aflau portretele tovarășului Nicolae Ceaușescu și prințului Norodom Sianik. Urarea „Trăiască prietenia și solidaritatea militantă dintre poporul român și poporul cam­bodgian" se putea citi pe mare pancartă înălțată pe pla­n­toul central al aeroportului. La aeroport au venit să-i sa­lute pe solii poporului cambod­gian tovarășii: Gheorghe Pa­nă,­Gheorghe Rădulescu, Ilie Verdeț, Gheorghe Cioară, ,Mi­­hai Gere, membri ai C.C. al P.C.R., ai Consiliului de Stat și ai guvernului, vicepreședinți ai Marii Adunări Naționale, conducători ai unor instituții centrale și organizații obștești, generali. Erau de față șefi de misiuni diplomatice acreditați în țara noastră și alți membri ai corpului diplomatic. O gardă militară aliniată pe aeroport prezintă onorul. In timp ce sunt intonate imnurile de stat ale celor două țări, în semn de salut se trag 21 de salve de artilerie. Prințul No­rodom Stanik și președintele Nicolae Ceaușescu trec in re­vistă garda de onoare. Solii poporului cambodgian își iau rămas bun de la șefii misiunilor diplomatice acredi­tați la București, de la persoa­nele oficiale române prezente pe aeroport. Oaspeții răspund în­delung aclamațiilor prietenești adresate de mii de oameni ai muncii aflați pe aeroport, își iau rămas bun de la conducă­torii partidului și statului nos­tru. La despărțire, prințul Noro­dom Sianuk și președintele Nicolae Ceaușescu își string călduros mîinile, se îmbrățișea­ză. Tovarășa Elena Ceaușescu și prințesa Monique Sianuk își iau rămas bun cu cordialitate. Un grup de pionieri oferă oas­peților buchete de flori. Avionul special cu care călă­toresc înalții oaspeți cambod­­gieni decolează, îndreptîndu-se spre R. P. Albania. Pînă la frontiera țării noastre, nava aeriană este escortată de avioa­ne cu reacție ale forțelor ar­mate române. (Agerpres). DECLARAȚIA COMUNA ADOPTATĂ CU PRILEJUL VIZITEI OFICIALE ÎN ROMÂNIA A ȘEFULUI STATULUI CAMBODGIA, PREȘEDINTELE FRONTULUI UNIT NAȚIONAL AL CAMBODGIEI, ALTEȚA SA REGALĂ PRINȚUL NORODOM SIANIK (19-22 IUNIE 1972) La invitația președintelui Consiliului de Stat al Republi­cii Socialiste România, pre­ședintele Consiliului Național al Frontului Unității Socialiste, secretar general al Partidului Comunist Român, Nicolae Ceaușescu, și a tovarășei Elena Ceaușescu, șeful statului Cam­bodgia, președintele Frontului Unit Național al Cambodgiei, Alteța Sa Regală prințul No­rodom Sianuk și Alteța Sa Re­gală prințesa Monique Sianuk au făcut o vizită oficială în România, între 19 și 22 iunie a.c. în timpul șederii sale în Ro­mânia, șeful statului Cambod­gia, președintele Frontului Unit Național al Cambodgiei, și ce­lelalte personalități cambodgie­ne au vizitat unități industria­le, obiective social - culturale din orașele București și Pitești, luînd cunoștință cu mult inte­res de realizările obținute de poporul român în făurirea orîn­­duirii noi, socialiste, în patria sa, înalții oaspeți cambodgieni s-au bucurat pretutindeni de o primire călduroasă și ospita­lieră, mărturie grăitoare a sen­timentelor de prietenie și soli­daritate pe care poporul român le nutrește față de poporul cambodgian. Președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, președintele Consiliu­lui Național al Frontului Uni­tății Socialiste, secretar gene­ral al Partidului Comunist Ro­mân, Nicolae Ceaușescu, și șe­ful statului Cambodgia, pre­ședintele Frontului Unit Națio­nal al Cambodgiei, Alteța Sa Regală prințul Norodom Sia­nik, au avut convorbiri la ca­re au participat: Din partea română: Ion Gheorghe Maurer, mem­bru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R., președintele Consi­liului de Miniștri; Janos Fa­zekas, membru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., vice­președinte al Consiliului de Miniștri; Ștefan Andrei, secre­tar al C.C. al P.C.R.; Corneliu Mănescu, membru al C.C. P.C.R., ministrul afacerilor ex­al­terne ; Aurel Duma, membru al C.C. al P.C.R., șef de secție la C.C. al P.C.R.; Marin Ale­xie, ambasadorul Republicii Socialiste România acreditat pe lângă șeful statului Cambodgia. Din partea cambodgiana , Jeng Sary, trimis special al părții din interior a Frontului Unit Național al Cambodgiei (FUNC) și a Guvernului Regal de Uniune Națională (GRUNC), Sarin Chiak, membru al Bi­roului Politic al C.C. al FUN­C și ministrul afacerilor externa al GRUNC , Huot Sambath, membru al Biroului Politic al C.C. al FUNC și ambasador al Regatului Cambodgia în Repu­blica Socialistă România; Thio­­rnn Prasith, membru supleant al Biroului Politic al C.C. al FUNC și ministru însărcinat cu coordonarea eforturilor luptei pentru eliberare naționa­lă . Alteta Sa prințul Sisowath Methavi, director de cabinet al șefului statului. In cadrul întîlnirilor și con­vorbirilor, care s-au desfășu­rat într-o atmosferă cordială, de prietenie și înțelegere re­ciprocă, cele două părți s-au informat reciproc asupra preo­cupărilor actuale ale popoare­lor român și cambodgian, au examinat etapa actuală și per­spectivele relațiilor bilaterale și au efectuat un larg schimb de vederi cu privire la proble­me ale vieții internaționale, în­(Continuare în pagina a IV-a) Imediat după recoltarea păioaselor CULTURI SUCCESIVE­­ PE SUPRAFEȚE CIT MAI MARI! - Unitățile agricole situate în­deosebi pe valea Siretului și Sucevei dețin o bună expe­riență în realizarea de culturi duble sau succesive, ani de-a rindul însămînțînd, după re­coltarea cerealelor păioase, în­semnate suprafețe cu porumb sau cu alte plante de nutrețuri. „In cei 10 ani de cînd lucrez în această unitate, relata to­varășul Eugen Irimescu, ingi­nerul șef al Cooperativei agri­cole din Dolhești, m-am con­vins că obținerea unei a doua recolte de furaje este posibi­lă și deosebit de avantajoasă. Anul trecut de pe 100 ha, cu porumb semănat în miriște am obținut cite 8 tone nutreț ver­de la hectar, iar pe o parte din această suprafață, în toată luna septembrie, au pășunat 150 de vaci”. Aflăm de la interlocutorul nostru că în acest an, după ce au fost recoltate 550 tone masă verde de secară de pe suprafața de 20 hectare, tere­nul, bine lucrat și fertilizat cu 500 kg. superfosfat și 200 kg, azotat la hectar, a fost însă­­mînțat cu porumb pentru si­loz. Inginerul speră că va ob­ține peste 40 tone masă verde la hectar. „Producția mare, de­­ pe a­­ceastă suprafață ne va permi­te acoperirea necesarului de masă verde pentru însilozare, ne spunea tovarășa Maria Buculei, președinta unității, precum și trecerea a 10 ha. de porumb destinat însilozării la boabe. Pentru compensarea deficitului de pășune din luni­le august - septembrie am ho­­tărît ca, imediat după recolta­rea orzului și a griului, să semănăm cu porumb în ames­tec cu mazăre suprafața de 200 ha., de pe care să obținem circa 1.000 tone nutrețuri verzi. Acestea ne vor satisfa­ce necesarul de masă verde pe circa 60 zile, mai ales pentru vacile în lactație". în acest scop, unitatea și-a asigurat sămînța necesară, iar secția de mecanizare a reparat utilajul necesar la arat și se­mănat. Preocupări susținute am constatat și la cooperatorii din Dolhasca, care sînt defici­tari în furaje. Lipsa de nutre­țuri din anul trecut a influen­țat negativ producția de lapte. Trăgînd învățămintele cuveni­te, gospodarii din Dolhasca au și luat o seamă de măsuri. „Deja dispunem de sămînța necesară. Vom cultiva în mi­riște, după orz și grîu, 200 ha, cu nutrețuri verzi, care să ne suplinească lipsa de pășune pe timp de 40 zile" — ne-a de­clarat tovarășa Ana Șușu, pre­ședinta cooperativei agricole de producție. La Liteni, comună în raza căreia ființează trei unități co­operatiste care cresc un în­semnat efectiv de animale, sun­tem­ informați de tovarășul Gheorghe Bălăeasa, secretarul comitetului comunal de par­­­tid, că „obținerea unei noi re­colte de furaje de pe terenu­rile însămînțate după recolta­rea culturilor păioase ocupă un joc de frunte în aria preo­cupărilor noastre. Problema este prezentă în planul opera­tiv al campaniei de vară, re­cent dezbătut și aprobat. Pre­vederile întrec cu mult supra­fețele cultivate în anii cuți, reprezentînd aproape tre­30 la sută din suprafața ocupată cu păioase , ne-am propus să adunăm o producție totală de peste 2.000 tone furaje verzi". In continuare, suntem­ infor­mați că suprafețele cele mai mari vor fi cultivate la Rotun­da și Liteni, cite 90 și, res­pectiv, 150 ha., unde și necesi­tatea completării rezervei de furaje este mai stringentă. La Liteni, unde condițiile permit, circa 30 ha. cu porumb masă verde vor fi cultivate în sistemul de irigații. „Succesul culturilor duble — opina tovarășul Gheorghe Co­­țovan, inginerul șef al C.A.P. Reuseni, depinde atît de ope­rativitatea recoltării păioaselor cit și a însămînțării furajelor. In condițiile acestui an, strîn­­sul orzului și griului va înce­pe cu cel puțin 10—12 zile mai devreme decit în anii pre­cedenți, ceea ce creează pre­mise deosebit de favorabile pentru însămînțarea culturilor PETRU SIMINICEANU (Continuare în pagina a Il-a)

Next