Zori Noi, august 1972 (Anul 25, nr. 7655-7680)

1972-08-01 / nr. 7655

ZORI NOI MP ECHIPELE DE CONTROL OBȘTESC ÎN ACȚIUNE CASA NU SE MATURĂ NUMAI PENTRU MUSAFIRI la laboratorul unității de piodutorie-patiserie din Cîmpu­­lung Moldovenesc — lume mul­tă, deși cuptorul emană o căl­dură de miez de vară. In hai­ne de stradă sau cu halate al­be, personalul de serviciu cîteva persoane străine se în­și­­ruptă copios dintr-o îmbietoa­re salată de roșii, în vecină­tatea plăcintelor cu brinză de vaci ce-și așteaptă rîndul la cuptor. Un prosop care a fost cîndva curat și niște cîrpe a­­șișderea fac notă discordantă cu albul făinii. Surprinsă de neașteptata vizită, gestionara Veronica Ruxandar prezintă e­­chi­pei de control obștesc, drept scuză, un proverb: „Casa ne­măturată, musafiri așteaptă'". Deși la prima misiune, echi­pa de control obștesc nu pier­de din vedere nimic. Cu ochiul, gospodarului exigent, observă că !n laborator sunt depozitate produse zaharoase și băuturi răcoritoare, care sunt­ supuse degradării datorită căldurii e­­manate de cuptor, în timp ce frigiderul adăpostește un pahar cu două ouă, puțină drojdie și două sticle de suc ; în holul la­boratorului, în perete, niște fi­re electrice neizolate prezintă pericol de incendiu, iar stingă­­torul de incendiu are o încăr­cătură veche; retezatul nu este respectat întocmai (la prepara­rea brînzei de vaci pentru plă­cinte), din motive mai mult sau mai puțin obiective ; în maga­zia de mînă două plăcinte cu carne (care ar trebui să fie în galantar), sunt rezervate pen­tru. . . gustat (de către cine, nu ni se spune), lipsesc plă­cintele cu fructe de sezon și iaurtul. Și în timp ce echipa de con­trol obștesc are în atenție labo­ratorul, persoanele străine de unitate, cărora sosirea echipei le-a întrerupt dejunul, dispar ca prin farmec; în sala unde servesc consumatorii se face în grabă curățenie. Cu toate a­­cestea, pe galantar sunt găsite numai pahare și tacînmri mur­dare și nici vesela nu face no­tă discordantă cu decorul. Cei ce doresc să servească o plă­cintă cu carne, ori cu brinză de oi (singurele sortimente exis­tente în galantar), sau servesc cu mîna, sau așteaptă pînă se spală tacîmurile (pînă acum n-au putut fi spălate, din lipsă de timp, vezi masa de la în­ceputul vizitei). A doua unitate controlată, laboratorul de cofetărie, ne pri­mește. În prima vedere, cu o curățenie de. . . laborator. Ges­tionarul Gheorghe Rusu prezin­tă carnetele de sănătate ale lu­crătorilor unității cu viza, la zi. Gramajul cîtorva sortimente de prăjituri, verificat prin sondaj, corespunde rețeta­rului. Și aici, însă, lipsesc prăjitu­rile și înghețata cu fructe de sezon. Conservatorul de înghe­țată nu funcționează din lipsă de d­ormetil. Nu se produce ca­sată deoarece laboratorul nu este dotat cu un conservator electric. .Lipsesc din unități­­ a­­ranjada și citronada pentru că laboratorul nu se produce din... comoditate. S-a interzis livra­rea acestor răcoritoare în bi­doane (se servea neigienic) și este „greu" să se îmbutelieze în sticle, motiv­­ pentru care. . . s-a renunțat la ele. Controlul obștesc trece a­­poi la magazia de alimente a T.A.P.L., gestionată de Slie Pițu. De aici răzbate un miros greu, de încăpere neaerisită, în care stau claie peste grămadă tot felul de produse, în vecinătăți neadmise de normele igienei. Intre două note de comenzi, dis­tanța în timp este mare, ceea ce explică lipsa multor pro­duse din unități. Gestionarul nu are carnet de sănătate­ (deși mînuiește alimente) și nici re­gistru unic de control. Toate constatările echipei sunt trecute în registrele de control (cu excepția magaziei), împreună cu propunerile de măsuri pe care trebuie să le ia conducerea T.A.P.L. și, același timp, se întocmește în o informare care este adusă la cunoștința Consiliului nesc al Frontului Unității orășe­So­cialiste. Aici, participă la dis­cuții cu membrii echipei Ni­­colae Lucan, secretar al con­siliului, George Sucevean­u, in­spector comercial al consiliu­lui popular orășenesc, și Ni­­colae Ionescu, care a însoțit e­­chipa, din partea comisiei oră­șenești de coordonare a echi­pelor de control obștesc. Sunt examinate în amănunt toate constatările, se iau pe loc mă­suri pentru îmbunătățirea ac­tivității unităților controlate, se fac propuneri pentru activi­tatea­ viitoare. Analiza efectuată este me­nită să asigure o bună des­fășurare, în spiritul prevederi­lor legii, a activității echipe­lor de control obștesc, formă de participare a celor mai largi categorii de oameni ai muncii la controlul calității bunurilor puse la dispoziția consumatori­lor și a bunei deserviri a a­­cestora. Grăitor în acest sens este faptul că numai la Câmpu­lung Moldovenesc au fost a­­lese un număr de 56 echipe cu 280 membri, dintre care 114 sunt femei, care vor controla 187 unități producătoare de bunuri de consum, prestatoare de servicii, comerciale, insti­tuții sanitare, culturale, uni­tăți preșcolare, întreprinderi de transport, de gospodărie co­munală, de industrie locală ș.a. Activitatea echipelor este in plină desfășurare. Ea va contribui neîndoielnic la con­tinua perfecționare a activită­ții economice și sociale. CARMINA MANOLACHE, cu sprijinul echipei de control obștesc formată din DAN NI­­COLAE, AURORA RUSU și ȘTEFAN NISIOI t Ș 41 [UNK] • ■ - Contra­punct ÎNCERCAREA NERVILOR Avem în față un ade­vărat tabel cu semnături­­ care ne-a fost expediat­ă de Comitetul asociației­­ de locatari de care apar­­­­ține Aleea Nucului din­­ municipiul Suceava. Lo­­­­catarii îl reclamă pe ce­tățeanul Gh. Alexa, de­­ profesie croitor la coope­­­­rativa „Confecția" din lo­­­­calitate. Se spune că pa­­­­tima acestui croitor este să-și „croiască" soția cu­­ pumnii după bețiile pe­­ care le face. Scandalurile­­­­ provocate în puterea nop­­ții pun la grea încercare­­ nervii locatarilor. Sătui­t de atâtea probe de rezis­­­­tență psihică, oamenii cer i evacuarea scandalagiului. Consideră că, pentru in­­­­teresele colective, ar fi și­­ aceasta o soluție, dacă individul își dizolvă în­­ alcool ultima picătură de­­ jenă față de opinia pu­­­­blică. „CEAȚĂ" Badia Toader P. Cîrciu,­­ din Straja, ni s-a plîns­­ că a fost victima unui­­ furt în timp ce se afla în­­ orașul Rădăuți. Mai a­­firmă că procuratura nu ■­i-a făcut dreptate, în sen­­­sul că nu i s-au înapoiat­­ actele sustrase. A „uitat“ și însă să precizeze împre­­j­jurările. Deși om în vîr­­­­stă, în loc să se deplase­­­­ze spre casă, s-a înfun­dat în bufet, unde a băut ■ strașnic cu numitul boan • Rotar din Horodnic. Beția a continuat la alt local. £ Prin fumurile alcoolului,­­ „amicul" de rachiu s-a fă­­­­cut nevăzut cu rucsacul­­ plătitorului. Hoțul a fost £ judecat și condamnat, £ dar despre celălalt, care £ a fugit cu actele, nu se £ prea știe mare lucru, pentru că... ceața alcoolu­­­lui era prea deasă. Așa £ că, bădiță, chiar la bătrî­­­­nețe învață cu cine te­i aduni! CURIOZITĂȚI Pe lingă alte aspecte , cu specific, localul „Ora­­i mei" din Suceava prezin­­­­tă și acei „vrei, nu vrei, £ mănind­ tradiționalii co­ £ iacei“. Obiceiul s-a îm­­pămîntenit ca o piatră. Ș­i-ar fi cine știe ce crî­ £­ticabil, dacă acei c d­ă­ £ cei nu s-ar prezenta ca £ produse din epoca. . . de £ piatră. Un adevărat exa­­­­men al rezistenței măse­­­ lelor !. Rubrică realizată de VICTOR MICU AGINA 2 „Exigentele consumatorilor cresc. De ce nu se ține seama de ele?“ Articolul cu acest titlu con­semna cîteva opinii și cerin­­­te ale consumatorilor expuse la consfătuirea organizata nu de mult în comuna Frasin de că­tre redacția ziarului „Zori noi". Răspunsul primit din partea IJECCOP Suceava ne pune în temă asupra măsurilor declan­șate de acest amplu dialog cu populația și de publicarea ulte­rioară a articolului la care ne referim. Aflăm, între altele, că imediat după publicarea artico­lului, conducerea Cooperativei de consum Frasin a prelucrat în fața tuturor salariaților idei­le și concluziile desprinse di­n el, stabilindu-se, în același timp, și măsurile ce se impu­neau a fi luate pentru înlătu­rarea deficiențelor. S-a urgen­tat, astfel, livrarea materialelor de construcție (cărămidă, țiglă, ciment) și a mărfurilor ce lip­seau din rețeaua comercială, dar existau în depozitul IJECOOP Gura Humorului în cantități suficiente. La frizerie, muncă a fost organizată pe bază de grafic orar, astfel că în orele de vîrf clienții sunt de­serviți de 4 frizeri pentru a áe evita aglomerația. In continuare, semnatarii răs­punsului ne informează că la data cînd a avut loc consfătui­rea cu populația, Cooperativa de consum Frasin avea în stoc tocători de nutreț. Ne miră a­ceasta afirmație, întrucît cetă­țenii care au semnalat lipsa tocătorilor de nutreț nu au fost contraziși de președintele Coo­perativei sau de vreun vînzător prezent în sală. Referitor la valorificarea am­balajelor din sticlă, sîntem in­formați că magazinul alimen­tar cu autoservire din locali­tate face acest serviciu, cu con­diția ca sticlele și borcanele să fie curate și neciobite. Se pare, însă, că și înainte de consfătui­re magazinul respectiv avea a­­ceastă sarcină. Pe hârtie. Spe­răm ca­ de acum înainte respec­tiva atribuție să fie îndeplini­tă fără nici un fel de dificul­tate din partea vînzătorilor. In final, semnatarii răspunsu­lui ne asigură că aproviziona­rea judicioasă a unităților co­merciale, igienizarea lor, buna deservire a consumatorilor — în concluzie, practicarea unui comerț civilizat — vor fi princi­palele obiective ale activității viitoare. Nu știm ce „cantitate" de atenție se acordă acestor a­­tribuții permanente. Știm, însă, că, nici în momentul de față, aprovizionarea cu unele produ­se (prinea, de pildă), nu se face în mod corespunzător. Mai știm că unii lucrători continuă să aibă o comportare necorespun­zătoare, dar aceasta este tole­rată totuși de conducerea coo­perativei de consum. De ce se mai întîmplă asemenea anoma­lii, tovarășe președinte al Coo­perativei de consum din Frasin? Așteptați cumva un nou impuls printr-o altă consfătuire cu populația ? CARMEN PANA Imediat după eliberarea terenului, mecanizatorii de la S.V­.A. Milișăuți au trecut la exe­cutarea arăturilor in vederea insămîntării porumbului furajer Foto. I. MIHOVEANU ÎN CAMPANIA DE RECOLTARE in locul măsuri­ i Urmare din pagina s) apatiei, văicărelilor­­ ferme, responsabile­ grîu pe care o avem de pre­dat. Selectorul nu funcționea­ză din cauză că, de cîteva zile, curentul electric se întrerupe de la ora 6 dimineața, pînă la orele 18 seara. La Zaharești, deficiențele de mai sus iau amploare. Intrăm la sediul secției de mecanizare. Cîțiva băiețași, asistați de șeful secției, Dumitru Apetrei, meș­teresc ceva, stînd la umbră. Mișcări lente, monotone. Aflăm că se repară pînza de transmi­sie de la o combină deplasată în lan. — Se usucă griul și se scu­tură, dacă stau mașinile, ne adresăm șefului. — Păi, parcă prin manipu­lările care se fac, nu se pierde și așa cam 20 la sută din recol­tă ? ! — Se pierde pentru că obice­iul­­ gospodăresc de a se da di­rect din căruță la treier, s-a dus pe. . . apa sîmbetei. . . ..Șeful“ care ne vorbise cu atîta pasivitate de pagube, ne privește intrigat. Chiar în spa­tele lui, două batoze arată ca niște epave. „Sunt putrede", se califică inginerul șef al C.A.P., Mircea Boaru, pe care-l găsim la o tarla din apropierea ve­trei satului, împreună cu pre­ședintele cooperativei, Gh. Gră­madă. Ambii sînt extrem de po­somoriți. Au și de ce. O com­bină stă. Alta funcționează pe sponci. Atît au repartizate ca mijloace tehnice, pentru o su­prafață importantă de recoltat. Ritm mediu pe zi. . . 1 ha. de combină ! Am făcut un calcul cu inginerul. Dacă cooperati­va agricolă nu va primi un spri­jin operativ, va ajunge cu re­coltatul și treieratul pînă. . . la 15 septembrie ! Adică, atunci cînd va începe și recoltatul car­tofilor ! Omul răbufnește cu tot năduful. — La secție se fac reparații de slabă calitate. La S.M.A., sînt salariați pregătiți, dar nu ne sprijină de loc. Combinele sunt mai mult defecte. Un singur tractor avem pentru arături. Altul se află la stațiune pentru reparații, de două săptămini. Presa se defectează continuu. Noi facem parte din asociația intercooperatistă, dar întrajuto­rarea nu merge bine de loc. Cînd e vorba de stațiunea de mașini și tractoare, iarăși nu pricep, de ce ne creează atîtea greutăți, ce se întîmplă cu cei care răspund de unitate. . . De altfel, interesîndu-ne, am aflat noi cam ce se întîmplă fie acolo. In prag de campanie a­­gricolă, directorul stațiunii și-a cerut transferul. In condițiile a­­cestea, interesul și răspunderea s-au diminuat, cu totul. In ciu­da faptului că țăranii coopera­tori sînt dornici să-și vadă roa­dele strînse de urgență și nu-și precupețesc eforturile, greutăți­le se ivesc tocmai din sectorul în care se pun cele mai mari speranțe pentru recoltarea pă­­ioaselor , mijloacele mecanice. Orice tergiversare înseamnă risipă de muncă, de produse, or­ganele locale de partid și de stat, cadrele de conducere, spe­cialiștii, trebuie să inițieze, de urgență, măsuri pentru orga­nizarea exemplară a muncii, pentru repartizarea judicioasă a forțelor tehnice și manuale, coordonarea și folosirea lor la întreaga capacitate, în timp ce la alte unități agricole munca se desfășoară din plin, la C.A.P. Comănești, în una din zilele trecute, pe la ora 9, încă se mai lucra la reglajul combinelor RUGBI. DIVIZIA A Programarea meciurilor echipei sucevene Constructorul De curînd, la sediul Federa­ției române de rugbi, a fost stabilit programul meciurilor din turul campionatului 1972— 1973. După cum se știe, pentru prima dată, Suceava reușește să aibă o echipă de rugbi în divi­zia A . Constructorul. Profeso­rul Alexandru Ștefu, antreno­rul echipei sucevene, ne-a adus la cunoștință datele de disputa­re a întîlnirilor pe care aceas­ta urmează să le susțină și vii­torii adversari. In prima etapă (20 august), Constructorul va juca acasă, în compania echipei­ bucureștene Gloria. Iată și programarea celorlalte meciuri ale Constructorului Suceava : Etapa a II-a, 24 august, la Iași cu Politehnica; Etapa a III-a, 27 august, la Suceava cu Farul Constanța; Etapa a IV-a, 3 sep­tembrie, la Petroșani, cu Știin­ța; Etapa a V-a, 10 septembrie, acasă cu Steaua București ; Etapa a VI-a, 13 septembrie, la București cu Dinamo ; Etapa a VII-a, 17 septembrie, la Timi­șoara cu Universitatea ; Etapa a VIII-a, 24 septembrie, acasă cu Precizia Săcele ; Etapa a IX-a, 22 octombrie, la Bîrlad cu Rulmentul; Etapa a X-a, 29 oc­tombrie, la Suceava cu C.S.M. Sibiu; Etapa a XI-a, 3 decem­brie, la București cu Vulcan ; Etapa a XII-a, 10 decembrie, a­­casă cu Sportul studențesc Bu­curești; Etapa a XIII-a, 17 de­cembrie, la București cu Grivi­­ța Roșie. Sucevenii, în tur, vor juca acasă de 6 ori, urmînd ca în retur să beneficieze, în 7 e­­tape, de avantajul terenului propriu. Turneul internațional de volei (juniori) ECHIPA POLONIEI A CÎȘTIGAT „TROFEUL SUCEAVA“ Ultima zi a turneului de vo­lei (juniori), dotat cu­­.Trofeul Suceava", a fost hotărîtoare pentru configurația finală a cla­samentului. Pornită favorită în meciul cu Polonia, prima repre­zentativă a juniorilor români a fost învinsă, fără drept de a­­pel, cu­­ 1—0 (8, 8, 16), în nu­mai 70 de minute de joc efec­tiv. In felul acesta, echipa România I nu a obținut decit locul trei în clasamentul final. Evoluție r­esatisfacătoare a a­­vut și echipa România III care, în meciul cu Cehoslovacia, s-a lăsat depășită categoric, cedind, ln numai 40 de minute, tot la 8—0, un set pierzi­­du-1, incre­dibil, la zero. De altfel, nici in celelalte doua seturi juniorii ro­mâni nu au strălucit, jucătorii cehoslovaci adjudecîndu-și-le la 4 și, respectiv, 5. Numai echipa a II-a a României a obținut victorie în ultima zi a turneu­lui. După un joc aprig disputat, ea a învins cu 3—2 echipa Tur­ciei (U, — 15, — 10, 7, 11). 2. Clasamentul final : 1. Polonia; Bulgaria ; 3. România I; 4. Ungaria ; 5. România II ; 6. Turcia ; 7. Cehoslovacia ; 8. România Iii. Spectatorii prezenți la com­plexul sportiv, deși necăjiți că echipa primă a juniorilor ro­mâni a fost învinsă, au aplau­dat cu căldură evoluția tineri­lor voleibaliști, prezenți la a­­cest turneu internațional. HANDBAL ETAPA DE ZONĂ A VOINȚIADEi Timp de două zile, pe noul teren al asociației sportive „Vo­ința" Rădăuți, s-au desfășurat întrecerile etapei de zonă a campionatului asociației „Voin­ța" la handbal. La această etapă au participat campioane ale ju­dețelor Botoșani, Neamț și Su­ceava. Județul nostru a fost re­prezentat de echipele de băieți și fete ale asociației „Voința“ Rădăuți. Sistemul de desfășura­re a competiției a fost turneu, numai tur. Meciurile, în special la băieți, au fost spectaculoase, de un bun nivel tehnic, echipele fiind de valoare apropiată. Atît în meciul cu „Voința" Botoșani, cît și cu „Voința" Pia­­­tra Neamț, echipa din Rădăuți a reușit să-și adjudece victoria în urma unui efort colectiv. E­chipele județelor oaspete­ au condus la pauză cu 13—4 și, res­pectiv, cu 10—6, dar, în cele din urmă, rădăuțenii au învins cu 25—24 pe jucătorii botoșă­­neni, și cu 19—14, pe cei din Piatra Neamț. La fete, rădăuțencele au fost superioare adversarelor lor, în­­trecînd cu 19—3 (10—1) pe „Vo­ința“ Piatra Neamț și cu 17—7 pe colegele lor din Botoșani. In felul acesta, atît la băieți, cît și la fete, pe locul I s-au clasat re­prezentativele județului nostru, urmate de cele ale județelor Bo­toșani și Piatra Neamț. C. ALEXA Fază din întîlnirea dintre prima echipă de juniori a Româ­niei și formația R. P. Polone Foto : I. MIHU { DIALOG GH. TH. ORAȘANU Verești: Cu adresa nr. 37486 din 21 iunie, întreprinderea economi­­că județeană a cooperației de consum v-a restituit actele ce vă aparțineau. In conformitate cu actualele reglementări, adre­­sați-vă, pentru satisfacerea ce­rerii dv., Consiliului popular comunal Verești. ILEANA NEGURĂ comuna Frumosu : Sîntem informați că vi s-a restituit suma reținută pe ne­drept, deoarece vinovat de stic­lele cu ulei sparte este numai gestionarul Virgil Niga, de la­ magazinul din comuna Frumo­șu­. GHEORGHE CORCIUC A DU­MITRU Argel — Moldovița . Ni s-a răspuns că ați intrat în posesia banilor ce vi­n« cuveneau.I ANTON FISCU Cacica : E destul de jenant să apă­reți în fața obștii satului în dispută cu cel care v-a înfiat. Ne-am bucura dacă ați intra în relații firești, de armonie, spe­cifice majorității familiilor ce alcătuiesc societatea noastră. TEOFIL BOCANCEA Todirești: Vecinului dv. Alexandru Bă­­dăluță i s-a dat un avertisment de către miliție, pentru a re­nunța la amenințări. In întâm­pinarea lui, însă, este bine aă veniți dv. cu un plus de ome­nie. I. PETRESCU, G. CLIPA comuna Grănicești. Ziarul nu abordează menea probleme. De aceea asp­­ar trebui să interveniți cu mai multă hotărîre la I.G.D. Ră­dăuți, care a rămas, se pare, datoare cu serviciul respectiv. MIRCEA UNGUREANU Gura Humorului. In legătură cu cele relatate, Filiala Botoșani a Uniunii Com­pozitorilor ne-­a făcut cunoscut că nu aveți dreptate. S-a con­statat că v-ați sustras de la prevederile Decretului 321/1956 și ale H.C.M. 632/1957. In con­secință vi s-au aplicat taxele prevăzute și majorările pen­tru întîrziere. MIHAI GH. NECULCEA Vama : Atîta vreme cît nu v-ați a­­chitat datoriile către stat este normal ca organele consiliului popular comunal să­ facă mersurile necesare pentru da­­­ca sumele respective să vă fie re­ținute din venitul dv. DUMITRU GRIGOREAN, T.C.M.M. Frasin . T.C.M.M. Frasin a aplicat, în cazul dv., corect Decretul 285 și republicat în Buletinul Ofi­cial nr. 100 din 21 august 1971, întrucît depășiți salariul de 1500 lei. Deci vă încadrați în a doua categorie de salariați cu dreptul la alocația de stat pen­tru copii. Sporurile de șantier precum și de deplasare­ nu se includ în salariu. O MAMĂ, Suceava. Adresați-vă autorității tu­telare a consiliului popular, unde aveți domiciliul, singura în măsură să vă rezolve cazul. V. MATEI Stulpicani: * Nu ați primit alocația­ de stat întrucît nu ați declarat la timp nașterea copilului și nici nu ați întocmit actele, sare. Situația s-a remediat nece­de îndată ce ați procedat în acest sens. ANTON T Suceava: Dacă aveți într-adevăr ceva deosebit de spus despre miș­carea sportivă din județul nos­tru nu va rămîne altceva de făcut decît să scrieți detaliat, dar să argumentați temeinic a­­firmațiile. Reuniune științifică 9 9 medicală Filiala Suceava a Uniu­­­­nii societăților de științe medicale, în colaborare c­u Direcția sanitară județea­nă și cu colectivul de con­ducere al Spitalului din Vatra Dornei au organizat, la circumscripția sanitară Cîrlibaba, o reuniune ști­ințifică medicală avînd ca temă boala Au participat reumatismală, medici pri­mari și specialiști pediatri, medici de circumscripție și organizatori de sănătate publică din județ. Studiile și comunicările prezentate s-au referit la : „Actualități în recuperarea și readaptarea la viața so­cială a reumocardiacilor", temă susținută de profesor doctor docent E. Hurmuza­­che, președintele secției de pediatrie a Filialei Iași a U.S.S.M. : „Aspecte ine­dite din trecutul cultural­științific al teritoriului de­servit de Spitalul din Vatra Dornei (dr. H. Ștefănescu). „Considerații asupra forme­lor clinice severe de reu­matism asistate de secția de pediatrie Suceava" (dr. M. Kreisel). In lucrările reuniunii s-au făcut precizări privind profilaxia, diagnosticul și tratamentul bolii reumatis­male și s-a insistat asupra importanței dispensarizării judicioase a cazurilor, sa­natoriile de post - cură în­deplinind un rol unanim recunoscut în recuperarea și readaptarea copiilor reumatici. Concluziile reuniunii au înarmat cu date prețioase rețeaua de bază și de spe­cialitate In prevenirea combaterea bolii reumatis­și male, problemă majoră de sănătate publică. X

Next