Zori Noi, august 1972 (Anul 25, nr. 7655-7680)
1972-08-01 / nr. 7655
ZORI NOI MP ECHIPELE DE CONTROL OBȘTESC ÎN ACȚIUNE CASA NU SE MATURĂ NUMAI PENTRU MUSAFIRI la laboratorul unității de piodutorie-patiserie din Cîmpulung Moldovenesc — lume multă, deși cuptorul emană o căldură de miez de vară. In haine de stradă sau cu halate albe, personalul de serviciu cîteva persoane străine se înșiruptă copios dintr-o îmbietoare salată de roșii, în vecinătatea plăcintelor cu brinză de vaci ce-și așteaptă rîndul la cuptor. Un prosop care a fost cîndva curat și niște cîrpe așișderea fac notă discordantă cu albul făinii. Surprinsă de neașteptata vizită, gestionara Veronica Ruxandar prezintă echipei de control obștesc, drept scuză, un proverb: „Casa nemăturată, musafiri așteaptă'". Deși la prima misiune, echipa de control obștesc nu pierde din vedere nimic. Cu ochiul, gospodarului exigent, observă că !n laborator sunt depozitate produse zaharoase și băuturi răcoritoare, care sunt supuse degradării datorită căldurii emanate de cuptor, în timp ce frigiderul adăpostește un pahar cu două ouă, puțină drojdie și două sticle de suc ; în holul laboratorului, în perete, niște fire electrice neizolate prezintă pericol de incendiu, iar stingătorul de incendiu are o încărcătură veche; retezatul nu este respectat întocmai (la prepararea brînzei de vaci pentru plăcinte), din motive mai mult sau mai puțin obiective ; în magazia de mînă două plăcinte cu carne (care ar trebui să fie în galantar), sunt rezervate pentru. . . gustat (de către cine, nu ni se spune), lipsesc plăcintele cu fructe de sezon și iaurtul. Și în timp ce echipa de control obștesc are în atenție laboratorul, persoanele străine de unitate, cărora sosirea echipei le-a întrerupt dejunul, dispar ca prin farmec; în sala unde servesc consumatorii se face în grabă curățenie. Cu toate acestea, pe galantar sunt găsite numai pahare și tacînmri murdare și nici vesela nu face notă discordantă cu decorul. Cei ce doresc să servească o plăcintă cu carne, ori cu brinză de oi (singurele sortimente existente în galantar), sau servesc cu mîna, sau așteaptă pînă se spală tacîmurile (pînă acum n-au putut fi spălate, din lipsă de timp, vezi masa de la începutul vizitei). A doua unitate controlată, laboratorul de cofetărie, ne primește. În prima vedere, cu o curățenie de. . . laborator. Gestionarul Gheorghe Rusu prezintă carnetele de sănătate ale lucrătorilor unității cu viza, la zi. Gramajul cîtorva sortimente de prăjituri, verificat prin sondaj, corespunde rețetarului. Și aici, însă, lipsesc prăjiturile și înghețata cu fructe de sezon. Conservatorul de înghețată nu funcționează din lipsă de dormetil. Nu se produce casată deoarece laboratorul nu este dotat cu un conservator electric. .Lipsesc din unități aranjada și citronada pentru că laboratorul nu se produce din... comoditate. S-a interzis livrarea acestor răcoritoare în bidoane (se servea neigienic) și este „greu" să se îmbutelieze în sticle, motiv pentru care. . . s-a renunțat la ele. Controlul obștesc trece apoi la magazia de alimente a T.A.P.L., gestionată de Slie Pițu. De aici răzbate un miros greu, de încăpere neaerisită, în care stau claie peste grămadă tot felul de produse, în vecinătăți neadmise de normele igienei. Intre două note de comenzi, distanța în timp este mare, ceea ce explică lipsa multor produse din unități. Gestionarul nu are carnet de sănătate (deși mînuiește alimente) și nici registru unic de control. Toate constatările echipei sunt trecute în registrele de control (cu excepția magaziei), împreună cu propunerile de măsuri pe care trebuie să le ia conducerea T.A.P.L. și, același timp, se întocmește în o informare care este adusă la cunoștința Consiliului nesc al Frontului Unității orășeSocialiste. Aici, participă la discuții cu membrii echipei Nicolae Lucan, secretar al consiliului, George Suceveanu, inspector comercial al consiliului popular orășenesc, și Nicolae Ionescu, care a însoțit echipa, din partea comisiei orășenești de coordonare a echipelor de control obștesc. Sunt examinate în amănunt toate constatările, se iau pe loc măsuri pentru îmbunătățirea activității unităților controlate, se fac propuneri pentru activitatea viitoare. Analiza efectuată este menită să asigure o bună desfășurare, în spiritul prevederilor legii, a activității echipelor de control obștesc, formă de participare a celor mai largi categorii de oameni ai muncii la controlul calității bunurilor puse la dispoziția consumatorilor și a bunei deserviri a acestora. Grăitor în acest sens este faptul că numai la Câmpulung Moldovenesc au fost alese un număr de 56 echipe cu 280 membri, dintre care 114 sunt femei, care vor controla 187 unități producătoare de bunuri de consum, prestatoare de servicii, comerciale, instituții sanitare, culturale, unități preșcolare, întreprinderi de transport, de gospodărie comunală, de industrie locală ș.a. Activitatea echipelor este in plină desfășurare. Ea va contribui neîndoielnic la continua perfecționare a activității economice și sociale. CARMINA MANOLACHE, cu sprijinul echipei de control obștesc formată din DAN NICOLAE, AURORA RUSU și ȘTEFAN NISIOI t Ș 41 [UNK] • ■ - Contrapunct ÎNCERCAREA NERVILOR Avem în față un adevărat tabel cu semnături care ne-a fost expediată de Comitetul asociației de locatari de care aparține Aleea Nucului din municipiul Suceava. Locatarii îl reclamă pe cetățeanul Gh. Alexa, de profesie croitor la cooperativa „Confecția" din localitate. Se spune că patima acestui croitor este să-și „croiască" soția cu pumnii după bețiile pe care le face. Scandalurile provocate în puterea nopții pun la grea încercare nervii locatarilor. Sătuit de atâtea probe de rezistență psihică, oamenii cer i evacuarea scandalagiului. Consideră că, pentru interesele colective, ar fi și aceasta o soluție, dacă individul își dizolvă în alcool ultima picătură de jenă față de opinia publică. „CEAȚĂ" Badia Toader P. Cîrciu, din Straja, ni s-a plîns că a fost victima unui furt în timp ce se afla în orașul Rădăuți. Mai afirmă că procuratura nu ■i-a făcut dreptate, în sensul că nu i s-au înapoiat actele sustrase. A „uitat“ și însă să precizeze împrejjurările. Deși om în vîrstă, în loc să se deplaseze spre casă, s-a înfundat în bufet, unde a băut ■ strașnic cu numitul boan • Rotar din Horodnic. Beția a continuat la alt local. £ Prin fumurile alcoolului, „amicul" de rachiu s-a făcut nevăzut cu rucsacul plătitorului. Hoțul a fost £ judecat și condamnat, £ dar despre celălalt, care £ a fugit cu actele, nu se £ prea știe mare lucru, pentru că... ceața alcoolului era prea deasă. Așa £ că, bădiță, chiar la bătrînețe învață cu cine tei aduni! CURIOZITĂȚI Pe lingă alte aspecte , cu specific, localul „Orai mei" din Suceava prezintă și acei „vrei, nu vrei, £ mănind tradiționalii co £ iacei“. Obiceiul s-a împămîntenit ca o piatră. Și-ar fi cine știe ce crî £ticabil, dacă acei c dă £ cei nu s-ar prezenta ca £ produse din epoca. . . de £ piatră. Un adevărat examen al rezistenței măse lelor !. Rubrică realizată de VICTOR MICU AGINA 2 „Exigentele consumatorilor cresc. De ce nu se ține seama de ele?“ Articolul cu acest titlu consemna cîteva opinii și cerinte ale consumatorilor expuse la consfătuirea organizata nu de mult în comuna Frasin de către redacția ziarului „Zori noi". Răspunsul primit din partea IJECCOP Suceava ne pune în temă asupra măsurilor declanșate de acest amplu dialog cu populația și de publicarea ulterioară a articolului la care ne referim. Aflăm, între altele, că imediat după publicarea articolului, conducerea Cooperativei de consum Frasin a prelucrat în fața tuturor salariaților ideile și concluziile desprinse din el, stabilindu-se, în același timp, și măsurile ce se impuneau a fi luate pentru înlăturarea deficiențelor. S-a urgentat, astfel, livrarea materialelor de construcție (cărămidă, țiglă, ciment) și a mărfurilor ce lipseau din rețeaua comercială, dar existau în depozitul IJECOOP Gura Humorului în cantități suficiente. La frizerie, muncă a fost organizată pe bază de grafic orar, astfel că în orele de vîrf clienții sunt deserviți de 4 frizeri pentru a áe evita aglomerația. In continuare, semnatarii răspunsului ne informează că la data cînd a avut loc consfătuirea cu populația, Cooperativa de consum Frasin avea în stoc tocători de nutreț. Ne miră aceasta afirmație, întrucît cetățenii care au semnalat lipsa tocătorilor de nutreț nu au fost contraziși de președintele Cooperativei sau de vreun vînzător prezent în sală. Referitor la valorificarea ambalajelor din sticlă, sîntem informați că magazinul alimentar cu autoservire din localitate face acest serviciu, cu condiția ca sticlele și borcanele să fie curate și neciobite. Se pare, însă, că și înainte de consfătuire magazinul respectiv avea această sarcină. Pe hârtie. Sperăm ca de acum înainte respectiva atribuție să fie îndeplinită fără nici un fel de dificultate din partea vînzătorilor. In final, semnatarii răspunsului ne asigură că aprovizionarea judicioasă a unităților comerciale, igienizarea lor, buna deservire a consumatorilor — în concluzie, practicarea unui comerț civilizat — vor fi principalele obiective ale activității viitoare. Nu știm ce „cantitate" de atenție se acordă acestor atribuții permanente. Știm, însă, că, nici în momentul de față, aprovizionarea cu unele produse (prinea, de pildă), nu se face în mod corespunzător. Mai știm că unii lucrători continuă să aibă o comportare necorespunzătoare, dar aceasta este tolerată totuși de conducerea cooperativei de consum. De ce se mai întîmplă asemenea anomalii, tovarășe președinte al Cooperativei de consum din Frasin? Așteptați cumva un nou impuls printr-o altă consfătuire cu populația ? CARMEN PANA Imediat după eliberarea terenului, mecanizatorii de la S.V.A. Milișăuți au trecut la executarea arăturilor in vederea insămîntării porumbului furajer Foto. I. MIHOVEANU ÎN CAMPANIA DE RECOLTARE in locul măsuri i Urmare din pagina s) apatiei, văicărelilor ferme, responsabile grîu pe care o avem de predat. Selectorul nu funcționează din cauză că, de cîteva zile, curentul electric se întrerupe de la ora 6 dimineața, pînă la orele 18 seara. La Zaharești, deficiențele de mai sus iau amploare. Intrăm la sediul secției de mecanizare. Cîțiva băiețași, asistați de șeful secției, Dumitru Apetrei, meșteresc ceva, stînd la umbră. Mișcări lente, monotone. Aflăm că se repară pînza de transmisie de la o combină deplasată în lan. — Se usucă griul și se scutură, dacă stau mașinile, ne adresăm șefului. — Păi, parcă prin manipulările care se fac, nu se pierde și așa cam 20 la sută din recoltă ? ! — Se pierde pentru că obiceiul gospodăresc de a se da direct din căruță la treier, s-a dus pe. . . apa sîmbetei. . . ..Șeful“ care ne vorbise cu atîta pasivitate de pagube, ne privește intrigat. Chiar în spatele lui, două batoze arată ca niște epave. „Sunt putrede", se califică inginerul șef al C.A.P., Mircea Boaru, pe care-l găsim la o tarla din apropierea vetrei satului, împreună cu președintele cooperativei, Gh. Grămadă. Ambii sînt extrem de posomoriți. Au și de ce. O combină stă. Alta funcționează pe sponci. Atît au repartizate ca mijloace tehnice, pentru o suprafață importantă de recoltat. Ritm mediu pe zi. . . 1 ha. de combină ! Am făcut un calcul cu inginerul. Dacă cooperativa agricolă nu va primi un sprijin operativ, va ajunge cu recoltatul și treieratul pînă. . . la 15 septembrie ! Adică, atunci cînd va începe și recoltatul cartofilor ! Omul răbufnește cu tot năduful. — La secție se fac reparații de slabă calitate. La S.M.A., sînt salariați pregătiți, dar nu ne sprijină de loc. Combinele sunt mai mult defecte. Un singur tractor avem pentru arături. Altul se află la stațiune pentru reparații, de două săptămini. Presa se defectează continuu. Noi facem parte din asociația intercooperatistă, dar întrajutorarea nu merge bine de loc. Cînd e vorba de stațiunea de mașini și tractoare, iarăși nu pricep, de ce ne creează atîtea greutăți, ce se întîmplă cu cei care răspund de unitate. . . De altfel, interesîndu-ne, am aflat noi cam ce se întîmplă fie acolo. In prag de campanie agricolă, directorul stațiunii și-a cerut transferul. In condițiile acestea, interesul și răspunderea s-au diminuat, cu totul. In ciuda faptului că țăranii cooperatori sînt dornici să-și vadă roadele strînse de urgență și nu-și precupețesc eforturile, greutățile se ivesc tocmai din sectorul în care se pun cele mai mari speranțe pentru recoltarea păioaselor , mijloacele mecanice. Orice tergiversare înseamnă risipă de muncă, de produse, organele locale de partid și de stat, cadrele de conducere, specialiștii, trebuie să inițieze, de urgență, măsuri pentru organizarea exemplară a muncii, pentru repartizarea judicioasă a forțelor tehnice și manuale, coordonarea și folosirea lor la întreaga capacitate, în timp ce la alte unități agricole munca se desfășoară din plin, la C.A.P. Comănești, în una din zilele trecute, pe la ora 9, încă se mai lucra la reglajul combinelor RUGBI. DIVIZIA A Programarea meciurilor echipei sucevene Constructorul De curînd, la sediul Federației române de rugbi, a fost stabilit programul meciurilor din turul campionatului 1972— 1973. După cum se știe, pentru prima dată, Suceava reușește să aibă o echipă de rugbi în divizia A . Constructorul. Profesorul Alexandru Ștefu, antrenorul echipei sucevene, ne-a adus la cunoștință datele de disputare a întîlnirilor pe care aceasta urmează să le susțină și viitorii adversari. In prima etapă (20 august), Constructorul va juca acasă, în compania echipei bucureștene Gloria. Iată și programarea celorlalte meciuri ale Constructorului Suceava : Etapa a II-a, 24 august, la Iași cu Politehnica; Etapa a III-a, 27 august, la Suceava cu Farul Constanța; Etapa a IV-a, 3 septembrie, la Petroșani, cu Știința; Etapa a V-a, 10 septembrie, acasă cu Steaua București ; Etapa a VI-a, 13 septembrie, la București cu Dinamo ; Etapa a VII-a, 17 septembrie, la Timișoara cu Universitatea ; Etapa a VIII-a, 24 septembrie, acasă cu Precizia Săcele ; Etapa a IX-a, 22 octombrie, la Bîrlad cu Rulmentul; Etapa a X-a, 29 octombrie, la Suceava cu C.S.M. Sibiu; Etapa a XI-a, 3 decembrie, la București cu Vulcan ; Etapa a XII-a, 10 decembrie, acasă cu Sportul studențesc București; Etapa a XIII-a, 17 decembrie, la București cu Grivița Roșie. Sucevenii, în tur, vor juca acasă de 6 ori, urmînd ca în retur să beneficieze, în 7 etape, de avantajul terenului propriu. Turneul internațional de volei (juniori) ECHIPA POLONIEI A CÎȘTIGAT „TROFEUL SUCEAVA“ Ultima zi a turneului de volei (juniori), dotat cu.Trofeul Suceava", a fost hotărîtoare pentru configurația finală a clasamentului. Pornită favorită în meciul cu Polonia, prima reprezentativă a juniorilor români a fost învinsă, fără drept de apel, cu 1—0 (8, 8, 16), în numai 70 de minute de joc efectiv. In felul acesta, echipa România I nu a obținut decit locul trei în clasamentul final. Evoluție resatisfacătoare a avut și echipa România III care, în meciul cu Cehoslovacia, s-a lăsat depășită categoric, cedind, ln numai 40 de minute, tot la 8—0, un set pierzidu-1, incredibil, la zero. De altfel, nici in celelalte doua seturi juniorii români nu au strălucit, jucătorii cehoslovaci adjudecîndu-și-le la 4 și, respectiv, 5. Numai echipa a II-a a României a obținut victorie în ultima zi a turneului. După un joc aprig disputat, ea a învins cu 3—2 echipa Turciei (U, — 15, — 10, 7, 11). 2. Clasamentul final : 1. Polonia; Bulgaria ; 3. România I; 4. Ungaria ; 5. România II ; 6. Turcia ; 7. Cehoslovacia ; 8. România Iii. Spectatorii prezenți la complexul sportiv, deși necăjiți că echipa primă a juniorilor români a fost învinsă, au aplaudat cu căldură evoluția tinerilor voleibaliști, prezenți la acest turneu internațional. HANDBAL ETAPA DE ZONĂ A VOINȚIADEi Timp de două zile, pe noul teren al asociației sportive „Voința" Rădăuți, s-au desfășurat întrecerile etapei de zonă a campionatului asociației „Voința" la handbal. La această etapă au participat campioane ale județelor Botoșani, Neamț și Suceava. Județul nostru a fost reprezentat de echipele de băieți și fete ale asociației „Voința“ Rădăuți. Sistemul de desfășurare a competiției a fost turneu, numai tur. Meciurile, în special la băieți, au fost spectaculoase, de un bun nivel tehnic, echipele fiind de valoare apropiată. Atît în meciul cu „Voința" Botoșani, cît și cu „Voința" Piatra Neamț, echipa din Rădăuți a reușit să-și adjudece victoria în urma unui efort colectiv. Echipele județelor oaspete au condus la pauză cu 13—4 și, respectiv, cu 10—6, dar, în cele din urmă, rădăuțenii au învins cu 25—24 pe jucătorii botoșăneni, și cu 19—14, pe cei din Piatra Neamț. La fete, rădăuțencele au fost superioare adversarelor lor, întrecînd cu 19—3 (10—1) pe „Voința“ Piatra Neamț și cu 17—7 pe colegele lor din Botoșani. In felul acesta, atît la băieți, cît și la fete, pe locul I s-au clasat reprezentativele județului nostru, urmate de cele ale județelor Botoșani și Piatra Neamț. C. ALEXA Fază din întîlnirea dintre prima echipă de juniori a României și formația R. P. Polone Foto : I. MIHU { DIALOG GH. TH. ORAȘANU Verești: Cu adresa nr. 37486 din 21 iunie, întreprinderea economică județeană a cooperației de consum v-a restituit actele ce vă aparțineau. In conformitate cu actualele reglementări, adresați-vă, pentru satisfacerea cererii dv., Consiliului popular comunal Verești. ILEANA NEGURĂ comuna Frumosu : Sîntem informați că vi s-a restituit suma reținută pe nedrept, deoarece vinovat de sticlele cu ulei sparte este numai gestionarul Virgil Niga, de la magazinul din comuna Frumoșu. GHEORGHE CORCIUC A DUMITRU Argel — Moldovița . Ni s-a răspuns că ați intrat în posesia banilor ce vin« cuveneau.I ANTON FISCU Cacica : E destul de jenant să apăreți în fața obștii satului în dispută cu cel care v-a înfiat. Ne-am bucura dacă ați intra în relații firești, de armonie, specifice majorității familiilor ce alcătuiesc societatea noastră. TEOFIL BOCANCEA Todirești: Vecinului dv. Alexandru Bădăluță i s-a dat un avertisment de către miliție, pentru a renunța la amenințări. In întâmpinarea lui, însă, este bine aă veniți dv. cu un plus de omenie. I. PETRESCU, G. CLIPA comuna Grănicești. Ziarul nu abordează menea probleme. De aceea aspar trebui să interveniți cu mai multă hotărîre la I.G.D. Rădăuți, care a rămas, se pare, datoare cu serviciul respectiv. MIRCEA UNGUREANU Gura Humorului. In legătură cu cele relatate, Filiala Botoșani a Uniunii Compozitorilor ne-a făcut cunoscut că nu aveți dreptate. S-a constatat că v-ați sustras de la prevederile Decretului 321/1956 și ale H.C.M. 632/1957. In consecință vi s-au aplicat taxele prevăzute și majorările pentru întîrziere. MIHAI GH. NECULCEA Vama : Atîta vreme cît nu v-ați achitat datoriile către stat este normal ca organele consiliului popular comunal să facă mersurile necesare pentru daca sumele respective să vă fie reținute din venitul dv. DUMITRU GRIGOREAN, T.C.M.M. Frasin . T.C.M.M. Frasin a aplicat, în cazul dv., corect Decretul 285 și republicat în Buletinul Oficial nr. 100 din 21 august 1971, întrucît depășiți salariul de 1500 lei. Deci vă încadrați în a doua categorie de salariați cu dreptul la alocația de stat pentru copii. Sporurile de șantier precum și de deplasare nu se includ în salariu. O MAMĂ, Suceava. Adresați-vă autorității tutelare a consiliului popular, unde aveți domiciliul, singura în măsură să vă rezolve cazul. V. MATEI Stulpicani: * Nu ați primit alocația de stat întrucît nu ați declarat la timp nașterea copilului și nici nu ați întocmit actele, sare. Situația s-a remediat necede îndată ce ați procedat în acest sens. ANTON T Suceava: Dacă aveți într-adevăr ceva deosebit de spus despre mișcarea sportivă din județul nostru nu va rămîne altceva de făcut decît să scrieți detaliat, dar să argumentați temeinic afirmațiile. Reuniune științifică 9 9 medicală Filiala Suceava a Uniunii societăților de științe medicale, în colaborare cu Direcția sanitară județeană și cu colectivul de conducere al Spitalului din Vatra Dornei au organizat, la circumscripția sanitară Cîrlibaba, o reuniune științifică medicală avînd ca temă boala Au participat reumatismală, medici primari și specialiști pediatri, medici de circumscripție și organizatori de sănătate publică din județ. Studiile și comunicările prezentate s-au referit la : „Actualități în recuperarea și readaptarea la viața socială a reumocardiacilor", temă susținută de profesor doctor docent E. Hurmuzache, președintele secției de pediatrie a Filialei Iași a U.S.S.M. : „Aspecte inedite din trecutul culturalștiințific al teritoriului deservit de Spitalul din Vatra Dornei (dr. H. Ștefănescu). „Considerații asupra formelor clinice severe de reumatism asistate de secția de pediatrie Suceava" (dr. M. Kreisel). In lucrările reuniunii s-au făcut precizări privind profilaxia, diagnosticul și tratamentul bolii reumatismale și s-a insistat asupra importanței dispensarizării judicioase a cazurilor, sanatoriile de post - cură îndeplinind un rol unanim recunoscut în recuperarea și readaptarea copiilor reumatici. Concluziile reuniunii au înarmat cu date prețioase rețeaua de bază și de specialitate In prevenirea combaterea bolii reumatisși male, problemă majoră de sănătate publică. X