Zori Noi, septembrie 1972 (Anul 25, nr. 7681-7706)
1972-09-01 / nr. 7681
A J PROtFTARI DIN TOATE TARILE. UNITIVÁ I Organ al Comitetului județean Suceava al P.C.R. și al Consiliului popular județean ANUL XXVII NR. 7681 vineri 1 septembrie 1972 4 PAGINI 30 BANI ÎN ÎNTÎMPINAREA CELEI DE-A XXV-A ANIVERSARI A PROCLAMĂRII REPUBLICII Dovezi concludente că sucevenii sunt animali de aceeași dorință: ÎNFĂPTUIREA CINCINALULUI ÎNAINTE DE TERMEN REZULTATELE CONFIRMA: AUTOUTILAREA „lansează“ noi creșteri cantitative și calitative ale producției . Succesive îmbunătățiri tehnologiei de execuție a mașinii G-13 . Două valoroase invenții vin să completeze zestrea tehnică a întreprinderii . Proiecte „îndrăznețe", care solicită o largă mobilizare a capacității creatoare Autoutilarea se dovedește a fi, cu deosebire in această perioadă, de largă desfășurare a întrecerii pentru înfăptuirea cincinalului în patru ani și jumătate, un mijloc important de modernizare a producției, de sporire a eficienței economice. Completarea, prin forțe proprii, a înzestrării tehnice conduce la înlăturarea unor locuri înguste, la extinderea gradului de mecanizare, în ultimă instanță la obținerea unei productivități sporite. La întreprinderea mecanică din Suceava, unde există continuă preocupare pentru a asimilarea în fabricație a unor mașini cu parametri funcționali mereu îmbunătățiți, autoutilarea a rezolvat, în ultima me, probleme de maximă preurgență și necesitate. Ingineri, muncitori sau maiștri participă, deopotrivă, punîndu-și în valoare capacitatea creatoare, la soluționarea promptă a unor complexe cerințe ale producției. Mașina de găurit G—13, utilaj mult solicitat nu numai în țară, ci și peste hotare, se bucură de aprecieri din partea beneficiarilor. Realizatorii acestei mașini sunt hotărîți să consolideze prestigiul deja cîștigat. Printre alte măsuri aplicate, unele perfecționări au fost aduse tehnologiei prin acțiunea de autodotare. Dispozitivul de rectificat broșele, conceput de inginerul Leopold Cercavschi, permite efectuarea unei operațiuni de bună calitate, înlăturînd anumite greutăți care existau la montaj și care generau unele deficiențe în funcționare. Pe de altă parte, dispozitivul pneumatic pentru presat rulmenții pe axul mașinii, realizat de maistrul Nicolae Boicu și de muncitorul Nicolae Bernat, pe lîngă faptul că înlătură o operațiune greoaie, soldată de multe ori cu degradarea anumitor repere, asigură o execuție corectă, într-un timp mult mai scurt. Același Nicolae Bernat, unul dintre muncitorii de frunte ai întreprinderii, plecînd de la o stringentă cerință a producției, a venit cu ideea pe care tot el a materializat-o) executării unei băi de ulei, care să înlesnească montarea diverselor piese ce intră în componența mașinii. Perfecționările aduse tehnologiei de execuție a mașinii de găurit au ca rezultat direct realizarea ritmică a planului de livrări, atît către beneficiarii interni, cît și către cei externi. La completarea dotării tehnice își aduc o contribuție de seamă inovatorii și inventatorii. Pînă nu de mult, marcarea tamburilor, piese de bază ale mașinii, se efectua in colaborare la o unitate specializată din București. In afara cheltuielilor de transport, se semnalau destul de dese cazuri cînd piesele respective nu soseau la timp în întreprindere, influențînd negativ asupra ritmicității producției. Soluția găsită de maistrul Gheorghe Isopescu elimină aceste inconveniente. Invenția sa, „Dispozitiv pentru NICOLAE GROZA (Continuare în pagina a H-a) Folosirea judicioasă a mașinilor constituie un obiectiv de frunte în întrecerea socialistă și pentru muncitorii Fabricii de P.A.L. din Fălticeni Foto: D. VINTILA Prin rezultatele pe care le obține, comunistul Horst Zaremba, de la I.M.I.L. Rădăuți, se afirmă ca un bun exemplu pentru tovarășii săi de muncă Tovarășul Nicolae Ceaușescu va face o vizită oficială în Belgia La invitația regelui Baudouin I și a reginei Fabiola, președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România. Nicolae Ceaușescu, împreună cu tovarășa Elena Ceaușescu, va face o vizită oficială în Belgia, între 24 și 26 octombrie 1972. ASTĂZI, LA SUCEAVA, ÎNCEPE FESTIVALUL DE ETIGRAFIE $1 FOLCLOR „SIMEON Nuul MARIAN“ - EDIȚIA A ll-A - Astăzi, la Suceav, începe cea de-a ll-a ediție a Festivalului de etnografie și folclor „Simeon Florea Marian“. Organizată de către comitetul județean de cultură și educație socialistă, centrul de îndrumare a creației populare și a mișcării artistice de masă și muzeul județean, această manifestare tradițională reunește, pentru trei zile, oameni de cultură și artă, specialiști în folclor, reprezentanți ai unor instituții specializate, in cercetarea și valorificarea creației populare, numeroși artiști amatori din cele mai reprezentative zone folclorice de pe cuprinsul județului nostru. Amplu conceput, programul actualei ediții se anunță a fi superior celui de anul trecut, organizatorii avînd în atenție și faptul că ziua deschiderii festivalului coincide cu împlinirea a 125 de ani de la nașterea marelui folclorist și etnograf român, fiu al meleagurilor sucevene, Simeon Florea Marian. Prima zi a festivalului va întruni participanții, începînd cu ora 10.00, în sala mică a casei de cultură a sindicatelor din municipiu, unde, deschiderea manifestărilor, după va avea loc constituirea „Asociației folcloriștilor și etnografilor suceveni „Simeon Florea Marian“. In incinta aceleiași instituții va avea loc, apoi, vernisajul unei expoziții de artă populară care cuprinde o parte din ultimele achiziții ale muzeelor etnografice din județ: piese din lemn, ceramică veche și nouă, țesături, costume populare. In aceeași zi, la Ilișești, satul natal al reputatului folclorist, se va desfășura festivitatea închinată aniversării a 125 de ani de la nașterea lui Simeon Florea Marian. Cu acest prilej, după expunerea cu tema :,Actualitatea operei lui S. FI. Marian“, va urma un folcloric susținut de spectacol formații artistice de amatori de la căminele culturale din localitățile Ciprian Porumbescu, Drăgoești și Gura Humorului. Sîmbătă, în cea de-a doua zi a manifestărilor, în sala mică a Casei de cultură a sindicatelor din Suceava, se vor desfășura lucrările simpozionului „Simeon Florea Marian. Actualitatea operei marelui folclorist“. Vor face expuneri personalități ale folcloristicii românești contemporane din București, Iași, oameni de cultură și artă din județul nostru. In programul festivalului se include și o frumoasă paradă a portului popular, care va evolua în centrul municipiului, cu participarea formațiilor de dansuri tradiționale de la căminele culturale din Bilca, Iaslovăț, Frătăuții Vechi, Pîrteștii de Jos, Mănăstirea Humorului, Fundu Moldovei, Moldova Sulița, Straja, Boroaia, Vadu Moldovei și Vama, a fanfarei Căminului cultural din Horodniceni și a formațiilor de fluierași de la Rădășeni și Dolhești, precum și a rapsozilor populari Ilie Cazacu, Isidor Andronicescu, Mihai Lăcătuș, Călina Cazac, Sava Anghelina, Dumitru Capră, Ana Irimescu, Zenovia Țîmpău și Alexandru Nichifor. Aceiași artiști amatori se vor întîlni în cea de-a doua zi a festivalului într-un spectacol folcloric ce va fi prezentat pe platoul Cetății de Scaun din Suceava, sau, în caz de timp nefavorabil, pe scena casei de cultură. Ultima zi a prestigioasei manifestări, duminică, este rezervată vizitării muzeelor etnografice de la Suceava, Gura Humorului, Cîmpulung Moldovenesc și Rădăuți. VUN MARE FOLCLORIST ȘI ETNOGRAF“ 125 DE ANI DE LA NAȘTEREA LUI S.FL. MARIAN IN PAGINA 3 DIN CRONICA ENTUZIASTEI ÎNTRECERI SOCIALISTE Sporuri de producție cu economii la prețul de cost In aceste zile, cînd gul nostru popor se află întreangajat într-un amplu efort constructiv, o intensă activitate pentru îndeplinirea sarcinilor de plan și a angajamentelor luate în întrecerea socialistă, desfășoară și colectivul de muncitori, ingineri și tehnicieni de la întreprinderea de industrie locală din Fălticeni. Activitatea sa se zează în realizarea concretiplanului la producția globală și marfă pe cele opt luni în procent de 102 la sută. Aceasta a făcut ca planul livrărilor de produse către comerțul socialist să fie realizat în proporție de 11 la sută. Un aport deosebit l-ai adus colectivele de muncitori de la mecanicare și-au atelieral sarcinile de plan cu onorat 106,7 la sută, sectorul II mobilă. In cadru R.C.M. Cîmpulung - Este desfășoară o vie și susținuți activitate de studiere și aplocare a noului în procesul de producție. Ca urmare a acestei importante acțiuni, de la începutul anucii 105,7 la sută, sectorul mobilă cu 105,5 la sută. Notabil este și faptul că sporul de producție s-a obținut cu o economie la prețul de cost în valoare de 800.000 lei. Este o dovadă certă că, la sfîrșitul anului, colectivul acestei întreprinderi va putea raporta încheierea unui bilanț bogat și rodnic lui și pînă în prezent, indicatorul la tonajul pe tren a crescut, realizîndu-se în procent de 100,54 la sută, iar la tone nete km. a fost realizat în procent de 101,79 la sută. Totodată, rulajul vagonului a fost îmbunătățit cu 2,94 la sută, iar viteza comercială a fost de 100,65 la sută. La obținerea acestor rezultate și-au adus o contribuție însemnată colectivele de ceferiști din stațiile Vatra Dornei, Pojorîta, Frasin și Dornișoara, care au căutat cele mai eficiente căi pentru utilizarea cît mai rațională parcului de vagoane, pentru a traducerea în viață a sarcinilor de plan și a angajamentelor asumate în întîmpinarea celei de a XXV-a aniversări a proclamării Republicii. (De la corespondentul nostru IOAN BELUȘICA) Utiliznd rațional parcul de vagoane Din informațiile pe care le deținem pînă la această dată, rezultă că anul școlar 1972—• 1973 a fost pregătit cu grijă sporită, la realizarea acestui imperativ contribuind, cu răspundere, toți factorii educaționali. Pentru a cunoaște stadiul lucrărilor efectuate în acest sens, acum, cînd timpul rămas pînă la semnalul inaugural al noului an de învățămînt nu mai permite întîrzieri, ne-am adresat tovarășului Constantin Chindea, inspectorul școlar șef al Inspectoratului școlar județean Suceava. — Vă rugăm, pentru început, să ne vorbiți despre pregătirea și cuprinderea elevilor în vederea apropiatului an școlar. In tot cursul verii, paralel cu activitățile recreative specifice vacanței elevilor (excursii, tabere, muncă voluntar - patriotică), a continuat acțiunea de pregătire a elevilor restanțieri și a candidaților pentru concursul de admitere. Ținînd cont de faptul că în sesiunea din iunie - iulie a.c. nu s-a realizat decît o parte din planul de școlarizare am programat, pentu prima decadă a lunii septembe, un nou concurs de admitere, în vederea completării ocuzilor la liceele de cultură generală, la unele licee de socialitate (agricole și minier), precum și la cîteva școli profsionale (minieră — Iacobeni, necanici agricoli — Fălticeni, construcții — Cîmpulung Moldvenesc). Tot în aest timp, s-au întreprins msuri pentru extinderea rețelei școlii de 10 ani și cuprinderea în clasa a IX-a a tuturor absolvenților clasei imediat inferioare care n-au fost cooptați în școlile postgenerale. Orientarea multor tineri spre învățămîntul profesional și formele de calificare prin ucenicie la locul de muncă a făcut ca la unele școli să se desființeze clasele a X-a sau să dispară posibilitatea înființării claselor a IX-a (Rîșca, Pleșești ș.a.). — Extinderea spațiului de școlarizare a presupus importante cheltuieli financiare și de forță de muncă. In ce stadiu se află lucrările de construcție și reparații ? — începerea noului an școlar va coincide cu inaugurarea a 65 săli de clasă la Suceava, Gura Humorului, Liteni, Preutești, Părhăuți și Vadu Moldovei, și cu darea în folosință a noi spații pentru învățămîntul preșcolar la Fălticeni și Rădăuți. Menționez, de asemenea, că la toate școlile din județ s-au efectuat reparații curente și s-a completat mobilierul necesar. In prezent, continuă acțiunea de difuzare a manualelor școlare și de repartizare a materialului didactic, acordîndu-se prioritate școlilor de 10 ani și liceelor unde s-au asigurat spații corespunzătoare pentru laboratoare și cabinete. Interviu realizat de CONSTANTIN ȘTEFURIUC (Continuare în pagina a III-a) CUM EȘTI PREGĂTII NL AN ȘCOLAR ? t A XX ediție a jocurilor olimpice Prin telefon de la trimisul „Agerpres", Ilie Goga . Olimpiada a luat, joi, un al doilea start, odată cu desfășurarea primelor două probe atletice, dar natația și canotajul academic, aflate în preajma finișului, și, pentru noi luptele libere, și-au menținut cota de interes în rîndul spectatorilor și specialiștilor. La „Messagelanrie" ultima zi a turneului de lupte libere ne-a oferit prilejul fericit de a-i aplauda împreună cu cei peste 5.000 de spectatori, pe reprezentantul nostru la cat. 82 kg.. Vasile Iorga, cîștigător al medaliei de bronz. La această categorie, titlul olimpic a revenit cunoscutului luptător sovietic Lev Tediașvili. Iată clasamentul final : 1. — Lev Tediașvili (U.R.S.S.) — medalia de aur ; 2. — John Peterson (S.U.A.) — medalia de argint ; 3. — Vasile Iorga (România) — medalia de bronz. Și ceilalți luptători români și-au adus contribuția lor la „zestrea" de puncte a delegației noastre, cucerind în total 11 puncte. Ion Arapu, Petre Cernău, Enache Panait au ocupat locurile 5 la categoriile respective, iar Petre Coman s-a clasat pe locul 6. Peste 70.000 de spectatori au fost prezenți în cursul dimineții de ieri pe stadionul olimpic din München pentru a urmări primele preliminarii ale mult așteptatului concurs atletic. Desigur speranțele noastre s-au îndreptat către calificarea reprezentanților României pentru finalele unor probe. In centrul atenției s -a situat campioana olimpică în proba de săritură în lungime la J.O. din Mexic, Viorica Viscopoleanu, care avea de înfruntat o serioasă „coaliție" formată din celebre atlete, în frunte cu vest - germana Heide Rosendahl. In lupta pentru medalia de aur, programată în cursul (Continuare în pagina a IV-a)