Zori Noi, septembrie 1972 (Anul 25, nr. 7681-7706)

1972-09-01 / nr. 7681

A J PROtFTARI DIN TOATE TARILE. UNITIVÁ I Organ al Comitetului județean Suceava al P.C.R. și al Consiliului popular județean ANUL XXVII NR. 7681 vineri 1 septembrie 1972 4 PAGINI 30 BANI ÎN ÎNTÎMPINAREA CELEI DE-A XXV-A ANIVERSARI A PROCLAMĂRII REPUBLICII Dovezi concludente că sucevenii sunt animali de aceeași dorință: ÎNFĂPTUIREA CINCINALULUI ÎNAINTE DE TERMEN REZULTATELE CONFIRMA: AUTOUTILAREA „lansează“ noi creșteri cantitative și calitative ale producției . Succesive îmbunătățiri tehnologiei de execuție a mașinii G-13 . Două valoroase invenții vin să completeze zestrea tehnică a întreprinderii . Proiecte „îndrăznețe", care solicită o largă mobilizare a capacității creatoare Autoutilarea se dovedește a fi, cu deosebire in această pe­rioadă, de largă desfășurare a întrecerii pentru înfăptuirea cincinalului în patru ani și ju­mătate, un mijloc important de modernizare a producției, de sporire a eficienței economice. Completarea, prin forțe proprii, a înzestrării tehnice conduce la înlăturarea unor locuri în­guste, la extinderea gradului de mecanizare, în ultimă in­stanță la obținerea unei pro­ductivități sporite. La întreprinderea mecanică din Suceava, unde există continuă preocupare pentru a­ a­similarea în fabricație a unor mașini cu parametri funcționali mereu îmbunătățiți, autoutila­rea a rezolvat, în ultima me, probleme de maximă pre­­ur­gență și necesitate. Ingineri, muncitori sau maiștri partici­pă, deopotrivă, punîndu-și în valoare capacitatea creatoare, la soluționarea promptă a unor complexe cerințe ale produc­ției. Mașina de găurit G—13, uti­laj mult solicitat nu numai în țară, ci și peste hotare, se bucură de aprecieri din partea beneficiarilor. Realizatorii a­­cestei mașini sunt hotărîți să consolideze prestigiul deja cîș­­tigat. Printre alte măsuri apli­cate, unele perfecționări au fost aduse tehnologiei prin ac­țiunea de autodotare. Dispozi­tivul de rectificat broșele, con­ceput de inginerul Leopold Cercavschi, permite efectuarea unei operațiuni de bună calita­te, înlăturînd anumite greutăți care existau la montaj și care generau unele deficiențe în funcționare. Pe de altă parte, dispozitivul pneumatic pentru presat rulmenții pe axul mași­nii, realizat de maistrul Nico­lae Boicu și de muncitorul Ni­colae Bernat, pe lîngă faptul că înlătură o operațiune greoaie, soldată de multe ori cu degradarea anumitor repe­re, asigură o execuție corectă, într-un timp mult mai scurt. A­­celași Nicolae Bernat, unul dintre muncitorii de frunte ai întreprinderii, plecînd de la o stringentă cerință a producției, a venit cu ideea­­ pe care tot el a materializat-o) executării unei băi de ulei, care să înles­nească montarea diverselor piese ce intră în componența mașinii. Perfecționările aduse tehno­logiei de execuție a mașinii de găurit au ca rezultat direct rea­lizarea ritmică a planului de livrări, atît către beneficiarii interni, cît și către cei externi. La completarea dotării teh­nice își aduc o contribuție de seamă inovatorii și inventato­rii. Pînă nu de mult, marcarea tamburilor, piese de bază ale mașinii, se efectua in colabo­rare la o unitate specializată din București. In afara cheltu­ielilor de transport, se semna­lau destul de dese cazuri cînd piesele respective nu soseau la timp în întreprindere, influen­­țînd negativ asupra ritmicității producției. Soluția găsită de maistrul Gheorghe Isopescu eli­mină aceste inconveniente. In­venția sa, „Dispozitiv pentru NICOLAE GROZA (Continuare în pagina a H-a) Folosirea judicioasă a mașinilor constituie un obiectiv de frunte în întrecerea socialistă și pentru muncitorii Fa­bricii de P.A.L. din Fălticeni Foto: D. VINTILA Prin rezultatele pe care le obține, comunistul Horst Zaremba, de la I.M.I.L. Rădăuți, se afirmă ca un bun exem­plu pentru tovarășii săi de muncă Tovarășul Nicolae Ceaușescu va face o vizită oficială în Belgia La invitația regelui Baudouin I și a reginei Fabiola, președin­tele Consiliului de Stat al Re­publicii Socialiste România. Nicolae Ceaușescu, împreună cu tovarășa Elena Ceaușescu, va face o vizită oficială în Bel­gia, între 24 și 26 octombrie 1972. ASTĂZI, LA SUCEAVA, ÎNCEPE FESTIVALUL DE ETIGRAFIE $1 FOLCLOR „SIMEON N­­u­­u­l MARIAN“ - EDIȚIA A ll-A - Astăzi, la Suceav, începe cea de-a ll-a ediție a Festiva­lului de etnografie și folclor „Simeon Florea Marian“. Or­ganizată de către comitetul ju­dețean de cultură și educație socialistă, centrul de îndruma­re a creației populare și a miș­cării artistice de masă și mu­zeul județean, această mani­festare tradițională reunește, pentru trei zile, oameni de cul­tură și artă, specialiști în fol­clor, reprezentanți ai unor in­stituții specializate, in cerceta­rea și valorificarea creației populare, numeroși artiști a­­matori din cele mai reprezen­tative zone folclorice de pe cu­prinsul județului nostru. Amplu conceput, programul actualei ediții se anunță a fi superior celui de anul trecut, organizatorii avînd în atenție și faptul că ziua deschiderii fes­tivalului coincide cu împlinirea a 125 de ani de la nașterea marelui folclorist și etnograf român, fiu al meleagurilor su­cevene, Simeon Florea Ma­rian. Prima zi a festivalului va întruni participanții, începînd cu ora 10.00, în sala mică a casei de cultură a sindicatelor din municipiu, unde, deschiderea manifestărilor, după va avea loc constituirea „Asocia­ției folcloriștilor și etnografilor suceveni „Simeon Florea Ma­rian“. In incinta aceleiași in­stituții va avea loc, apoi, ver­nisajul unei expoziții de artă populară care cuprinde o par­te din ultimele achiziții ale muzeelor etnografice din județ: piese din lemn, ceramică ve­che și nouă, țesături, costume populare. In aceeași zi, la Ilișești, sa­tul natal al reputatului folclo­rist, se va desfășura festivitatea închinată aniversării a 125 de ani de la nașterea lui Simeon Florea Marian. Cu acest prilej, după expunerea cu tema :,Ac­tualitatea operei lui S. FI. Ma­rian“, va urma un folcloric susținut de spectacol formații artistice de amatori de la că­minele culturale din localități­le Ciprian Porumbescu, Dră­­goești și Gura Humorului. Sîmbătă, în cea de-a doua zi a manifestărilor, în sala mi­că a Casei de cultură a sindi­catelor din Suceava, se vor desfășura lucrările simpozionu­lui „Simeon Florea Marian. Actualitatea operei marelui folclorist“. Vor face expuneri personalități ale folcloristicii românești contemporane din București, Iași, oameni de cul­tură și artă din județul nostru. In programul festivalului se include și o frumoasă paradă a portului popular, care va evo­lua în centrul municipiului, cu participarea formațiilor de dan­suri tradiționale de la cămine­le culturale din Bilca, Iaslovăț, Frătăuții Vechi, Pîrteștii de Jos, Mănăstirea Humorului, Fundu Moldovei, Moldova Su­lița, Straja, Boroaia, Vadu Mol­dovei și Vama, a fanfarei Că­minului cultural din Horodni­­ceni și a formațiilor de fluie­rași de la Rădășeni și Dol­­hești, precum și a rapsozilor populari Ilie Cazacu, Isidor Andronicescu, Mihai Lăcătuș, Călina Cazac, Sava Anghelina, Dumitru Capră, Ana Irimescu, Zenovia Țîm­pău și Alexandru Nichifor. Aceiași artiști ama­tori se vor întîlni în cea de-a doua zi a festivalului într-un spectacol folcloric ce va fi pre­zentat pe platoul Cetății de Scaun din Suceava, sau, în caz de timp nefavorabil, pe scena casei de cultură. Ultima zi a prestigioasei ma­nifestări, duminică, este rezer­vată vizitării muzeelor etno­grafice de la Suceava, Gura Humorului, Cîmpulung Mol­dovenesc și Rădăuți. VUN MARE FOLCLORIST ȘI ETNOGRAF“ 125 DE ANI DE LA NAȘTEREA LUI S.FL. MARIAN IN PAGINA 3 DIN CRONICA ENTUZIASTEI ÎNTRECERI SOCIALISTE Sporuri de producție cu economii la prețul de cost In aceste zile, cînd gul nostru popor se află între­an­gajat într-un amplu efort con­structiv, o intensă activitate pentru­ îndeplinirea sarcinilor de plan și a angajamentelor luate în întrecerea socialistă, desfășoară și colectivul de muncitori, ingineri și tehni­cieni de la întreprinderea de industrie locală din Fălticeni. Activitatea sa se zează în realizarea concreti­planului la producția globală și mar­fă pe cele opt luni în procent de 102 la sută. Aceasta a făcut ca planul livrărilor de produse către comerțul socia­list să fie realizat în propor­ție de 11 l­a sută. Un aport deosebit l-ai adus colectivele de muncitori de la mecanic­­are și-au atelieral sarcinile de plan cu onorat 106,7 la sută, sectorul II mobilă. In cadru R.C.M. Cîmpu­lung - Est­­e desfășoară o vie și susținuți activitate de stu­diere și aplocare a noului în procesul de producție. Ca urmare a acestei importante acțiuni, de la începutul anu­cii 105,7 la sută, sectorul mobilă cu 105,5 la sută. No­­­tabil este și faptul că sporul de producție s-a obținut cu o economie la prețul de cost în valoare de 800.000 lei. Es­te o dovadă certă că, la sfîr­­șitul anului, colectivul aces­tei întreprinderi va putea ra­porta încheierea unui bilanț bogat și rodnic lui și pînă în prezent, indi­catorul la tonajul pe tren a crescut, realizîndu-se în pro­cent de 100,54 la sută, iar la tone nete km. a fost realizat în procent de 101,79 la sută. Totodată, rulajul vagonului a fost îmbunătățit cu 2,94 la sută, iar viteza comercială a fost de 100,65 la sută. La obținerea acestor rezul­tate și-au adus o contribuție însemnată colectivele de ce­feriști din stațiile Vatra Dor­­nei, Pojorîta, Frasin și Dor­­nișoara, care au căutat cele mai eficiente căi pentru uti­lizarea cît mai rațională parcului de vagoane, pentru a traducerea în viață a sarcini­lor de plan și a angajamente­lor asumate în întîmpinarea celei de a XXV-a aniversări a proclamării Republicii. (De la corespondentul nostru IOAN BELUȘICA) Utiliznd rațional parcul de vagoane Din informațiile pe care le deținem pînă la această dată, rezultă că anul școlar 1972—• 1973 a fost pregătit cu grijă sporită, la realizarea acestui imperativ contribuind, cu răs­pundere, toți factorii educațio­­nali. Pentru a cunoaște sta­diul lucrărilor efectuate în a­­cest sens, acum, cînd timpul rămas pînă la semnalul inaugu­­ral al noului an de învățămînt nu mai permite întîrzieri, ne-am adresat tovarășului Constantin Ch­indea, inspectorul școlar șef al Inspectoratului școlar jude­țean Suceava. — Vă rugăm, pentru început, să ne vorbiți despre pregăti­rea și cuprinderea elevilor în vederea apropiatului an școlar.­­ In tot cursul verii, paralel cu activitățile recreative spe­cifice vacanței elevilor (ex­cursii, tabere, muncă volun­tar - patriotică), a continuat ac­țiunea de pregătire a elevilor restanțieri și a candidaților pentru concursul de admitere. Ținînd cont de faptul că în se­siunea din iunie - iulie a.c. nu s-a realizat decît o parte din planul de școlarizare am pro­gramat, pentu prima decadă a lunii septembe, un nou con­curs de admitere, în vederea completării ocuzilor la liceele de cultură generală, la unele licee de socialitate (agricole și minier), precum și la cîteva școli profsionale (minieră — Iacobeni, necanici agricoli — Fălticeni, construcții — Cîmpu­­lung Moldvenesc). Tot în aest timp, s-au în­treprins msuri pentru extin­derea rețelei școlii de 10 ani și cuprinderea în clasa a IX-a a tuturor absolvenților clasei imediat inferioare care n-au fost cooptați în școlile postge­­nerale. Orientarea multor ti­neri spre învățămîntul profe­sional și formele de calificare prin ucenicie la locul de mun­că a făcut ca la­ unele școli să se desființeze clasele a X-a sau să dispară posibilitatea înfiin­țării claselor a IX-a (Rîșca, Ple­­șești ș.a.). — Extinderea spațiului de școlarizare a presupus impor­tante cheltuieli financiare și de forță de muncă. In ce sta­diu se află lucrările de con­strucție și reparații ? — începerea noului an șco­lar va coincide cu inaugura­rea a 65 săli de clasă la Su­ceava, Gura Humorului, Li­­teni, Preutești, Părhăuți și Va­du Moldovei, și cu darea în fo­losință a noi spații pentru în­­vățămîntul preșcolar la Fălti­ceni și Rădăuți. Menționez, de asemenea, că la toate școlile din județ s-au efectuat repara­ții curente și s-a completat mo­bilierul necesar. In prezent, continuă acțiunea de difuzare a manualelor școlare și de re­partizare a materialului didac­tic, acordîndu-se prioritate șco­lilor de 10 ani și liceelor unde s-au asigurat spații corespun­zătoare pentru laboratoare și cabinete. Interviu realizat de CONSTANTIN ȘTEFURIUC (Continuare în pagina a III-a) CUM EȘTI PREGĂTII N­L AN ȘCOLAR ? t A XX ediție a­­ jocurilor olimpice Prin telefon de la trimisul „Agerpres", Ilie Goga . Olimpiada a luat, joi, un al doilea start, odată cu desfășu­rarea primelor două probe at­letice, dar natația și canotajul academic, aflate în preajma fi­nișului, și, pentru noi luptele libere, și-au menținut cota de interes în rîndul spectatorilor și specialiștilor. La „Message­­lanrie" ultima zi a turneului de lupte libere ne-a oferit prilejul fericit de a-i aplauda împre­ună cu cei peste 5.000 de spec­tatori, pe reprezentantul nos­tru la cat. 82 kg.. Vasile Iorga, cîștigător al medaliei de bronz. La această categorie, titlul olimpic a revenit cunoscutului luptător sovietic Lev Tediaș­­vili. Iată clasamentul final : 1. — Lev Tediașvili (U.R.S.S.) — me­dalia de aur ; 2. — John Peter­son (S.U.A.) — medalia de ar­gint ; 3. — Vasile Iorga (Româ­nia) — medalia de bronz. Și ceilalți luptători români și-au adus contribuția lor la „zestrea" de puncte a delega­ției noastre, cucerind în total 11 puncte. Ion Arapu, Petre Cernău, Enache Panait au ocu­pat locurile 5 la categoriile res­pective, iar Petre Coman s-a clasat pe locul 6. Peste 70.000 de spectatori au fost prezenți în cursul dimine­ții de ieri pe stadionul olimpic din München pentru a urmări primele preliminarii ale mult așteptatului concurs atletic. Desigur speranțele noastre s-au îndreptat către calificarea reprezentanților României pen­tru finalele unor probe. In cen­trul atenției s -a situat cam­pioana olimpică în proba de să­ritură în lungime la J.O. din Me­xic, Viorica Viscopoleanu, care avea de înfruntat o serioasă „coaliție" formată din celebre atlete, în frunte cu vest - ger­mana Heide Rosendahl. In lupta pentru medalia de aur, programată în cursul (Continuare în pagina a IV-a)

Next