Zori Noi, februarie 1973 (Anul 26, nr. 7810-7833)

1973-02-01 / nr. 7810

PROIETARI DIN TOATE ȚĂRILE,­­NIȚI-VA ! Organ al Comitetului județean Suceava al P.C.R. și al Consiliului popular județean ANUL XXVII NR. 7810­­ joi 1 februarie 1973 | 4 PAGINI 30 BANI Ieri s-au desfășurat lu­crările celei de-a XI-a se­siuni a Consiliului popular al județului Suceava. La sesiune au luat parte tovarăși de la Consiliul de Stat, Ministerul Finanțe­lor, Comitetul de Stat al Planificării, Ministerul A­­provizionării Tehnico-Ma­­teriale și Controlului Gos­podăririi Fondurilor Fixe, Comitetul de Stat pentru Economia și Administrația Locală. De asemenea, ca in­vitați, au participat con­ducătorii unor unități eco­nomice de interes local, primarii orașelor și comu­nelor din județ, alți to­varăși. La propunerea tovară­șului Miu Dobrescu, prim­­secretar al Comitetului ju­dețean Suceava al P.C.R., președintele comitetului e­­xecutiv al consiliului popu­lar județean, sesiunea a a­­doptat, în unanimitate, ur­mătoarea ordine de zi: 1. Modificări în compo­nența comitetului execu­tiv al consiliului popular județean ; 2. Proiect de hotărîre cu privire la adoptarea planu­lui economico - social în profil teritorial pe anul 1973 ; 3. Proiect de hotărîre cu privire la adoptarea buge­tului local pe anul 1973 ; 4. Răspuns la Chemarea la întrecere­a Consiliului popular al județului Mara­mureș ; 5. Alegerea unui judecă­tor pentru Judecătoria Su­ceava ; 6. Proiecte de hotărîri privind ratificarea unor decizii adoptate de comite­tul executiv al consiliului popular județean de la ul­tima sesiune pînă în pre­zent. A­rătînd că, în lumina documentelor Conferinței Naționale a partidului și ale plenarei C.C. al P.C.R. din noiembrie 1972, pen­tru îmbunătățirea activită­ții pe linie de stat, secre­tarii cu problemele econo­mice și de propagandă ai comitetelor județene de partid urmează să cumule­ze și funcția de vicepre­ședinți ai comitetului exe­cutiv al consiliului popu­lar județean, tovarășul Miu Dobrescu a propus ca tovarășii Alexandru Iliescu și Ștefan Panaitiu, secre­tari ai comitetului jude­țean de partid, deputați, să fie aleși ca membri ai comitetului executiv al (Continuare in pagina a IlI-a) A* I Ș­I„ I v_7­1 •­­> /i CENTRALA U­NIVERSITARA .M. EMINESCU* IAȘI SESIUNEA A XI-A A CONSILIULUI POPULAR AL JUDEȚULUI SUCEAVA ANGAJAMENTUL CONSILIULUI POPULAR AL JUDEȚULUI SUCEAVA CA RĂSPUNS LA CHEMAREA LANSATĂ DE CONSILIUL POPULAR AL JUDEȚULUI MARAMUREȘ D­eputații și invitații Consiliului popu­lar județean Suceava, întruniți în cea de a XI-a sesiune, luînd în dezbatere modul cum a fost realizat planul economic și bu­getul local pe anul 1972, precum și preve­derile de plan și buget pe anul 1973, au primit cu satisfacție Chemarea Consiliului popular al județului Maramureș adresată tuturor consiliilor populare județene, me­nită să ducă la mobilizarea întregului po­tențial uman și material pentru dezvolta­rea continuă a economiei locale, a activi­tății din domeniile social - cultural și edi­litar - gospodăresc, la creșterea nivelului material și spiritual al întregului popor. Entuziasmul cu care colectivele din întreprinderile și instituțiile locale au mun­cit pentru înfăptuirea neabătută a hotărî­­rilor Congresului al X-lea și ale Conferin­ței Naționale a partidului s-a materializat în îndeplinirea și depășirea sarcinilor la principalii indicatori ai planului de stat pe 1972. Consiliul popular județean constată cu legitimă mîndrie că angajamentele luate pe anul 1972 au fost îndeplinite și depă­­șite. ÎN INDUSTRIA LOCALĂ Prin folosirea mai bună a capacităților de producție, ridicarea nivelului tehnic, ge­neralizarea schimbului IX și extinderea schimbului III, diversificarea producției, descoperirea și valorificarea superioară a noi resurse locale, reducerea cheltuielilor materiale și a consumurilor specifice, creș­terea productivității muncii și întărirea disciplinei la locul de muncă se vor rea­liza : — depășirea planului producției glo­bale industriale și producției marfă cu 6 milioane lei; — introducerea în fabricație a unui număr de 42 produse noi și livrarea co­merțului socialist un volum suplimentar­­ de mărfuri în valoare de 3 milioane lei, asigurînd, în același timp, depășirea sar­cinilor stabilite la următoarele sortimen­te : mobilă în valoare de 3 milioane lei ; agregate carieră - balastieră — 20 mii m.c.; ape minerale — 500 mii litri; produse ară­­­ mie — 11 tone ; var — 500 tone ; — reducerea cheltuielilor de produc­ție cu 500 mii lei ; — depășirea planului la export cu 50 mii lei valută. A­stfel, unitățile de industrie locală și gospodărie comunală au realizat peste plan un volum de producție - prestații de 49 milioane lei, depășind angajamentul a­­sumat cu 23 milioane; planul livrărilor de mărfuri la fondul pieței a fost depășit cu 7,4 milioane lei, iar planul la export s-a realizat în proporție de 102,2 la sută. V­eniturile proprii ale bugetului consi­liului popular județean au sporit cu aproa­pe 9 milioane lei. R­ezultate bune s-au înregistrat și în celelalte sectoare­­ de activitate : circulației mărfurilor, proiectare - sistematizare, con­strucții - montaj, drumuri și poduri, învă­­țămînt, cultură și ocrotirea sănătății. Importante realizări s-au obținut în întrecerea patriotică pentru înfrumuseța­rea și buna gospodărire a localităților, e­­fectuîndu-se lucrări în valoare de peste 245 milioane lei. Planul pe 1973 — an hotărîtor pentru realizarea cincinalului înainte de termen — cuprinde sarcini deosebit de mobiliza­toare și sîntem conștienți că realizarea a­­cestora solicită antrenarea întregului po­tențial uman și material de care dispunem ÎN agricultură . Printr-o mai bună folosire a bazei materiale, îmbunătățirea activității pe li­nia organizării muncii în unitățile agri­cole socialiste, producțiile medii și totale vor spori simțitor, ceea ce va crea posibi­litatea să se livreze peste plan, la fondul de stat, cel puțin 1.000 t. porumb, 5.000 t. cartofi și alte produse agroalimentare.­­­ De asemenea, prin muncă patrioti­că, se vor executa lucrări de îmbunătățiri funciare pe cel puțin 16 mii hectare teren agricol, iar pe suprafața de 5.000 hectare se vor organiza pășuni model, pe care pro­ducția de masă verde se va dubla.­­ Organele agricole de îmbunătățiri funciare, împreună cu cele silvice, vor executa lucrări de prevenire a eroziunii solurilor din zona accidentată a județului, prin împădurirea tuturor suprafețelor ce rezultă din doborîturi de vînt sau tăieri curente, menținînd o stare de masiv idea­lă a arboretelor. (Continuare în pagina a IlI-a) însuflețiți de țelurile mărețe ale politicii partidului și de perspectivele lu­minoase ale dezvoltării multilaterale a patriei noastre, exprimînd dorința unanimă a cetățenilor județului, Consiliul popular județean Suceava, răspunzînd Chemării Consiliului popular al județului Maramureș, se angajează să realizeze, peste pre­vederile planului maximal pe anul 1973, următoarele : ÎNNOBILAȚI de virtuțile muncii Intre numeroșii muncitori de la I.M.I.L. Rădăuți care, prin hărnicia lor in producție, s-au afirmat ca promotori ai depășirii, an de an și lună de lună, a sarci­nilor de plan, ai asigurării unor produse de bună cali­tate se numără și comunista Elena Mutescu, muncitoa­re cu o bogată experiență din secția mobilier comercial. Faptul că îndrăgește meseria și se preocupă să pătrun­dă cit mai adinc în tainele ei i-a permis să se situeze, ani la rînd, între fruntași. Ea se dovedește, totodată, și o sîrguincioasă activistă obștească. La satisfacțiile de pe urma hărniciei s-a adăugat, de curînd, una și mai mare : i-a fost conferit „Ordinul Muncii" clasa a III-a, cu pri­lejul jubileului Republicii. Fotografia de mai jos o pre­zintă pe comunista Elena Mutescu la locul ei de muncă Foto : D VINTILA FAPTELE. OGLINDA A CONȘTIINȚEI • 1 9 REPORTAJ • FOILETON • RADIOGRA­FIE COTIDIANĂ PAGINA 2 Cercetarea uzinală, în confruntare cu imperativele prioritare ale producției Consumul de lemn pentru ce­luloză înregistrează o perma­nentă creștere. In țara noastră, ponderea lemnului pentru ce­luloză din totalul volumului exploatat a sporit în ultimii 20 de ani cu 10,2 la sută și este, de asemenea, în continuă creș­tere. Pornind de la această realitate, se apreciază că sa­tisfacerea în viitor a cererilor mereu crescînde de materie primă pentru această ramură a industriei chimice implică se­rioase dificultăți. Combinatul de celuloză și hîrtie din Suceava este consi­derat a fi cel mai mare con­sumator de lemn de celulo­ză din țara noastră, lemn de rășinoase sub formă rotundă, calote rezultate din debitarea după sistemul nor­dic și deșeuri de la fabricile de cherestea. Avînd în vedere și faptul că necesarul de ma­terie primă este în creștere, în raport cu dezvoltarea ca­pacității de prelucrare, colec­tivul combinatului sucevean are în preocupările sale de bază valorificarea superioară a lemnului. In acest sens, com­partimentul de cercetare a a­­cordat problema în două di­recții principale. In primul rînd ne preocupă creșterea randamentului în celuloză din masa lemnoasă de care dis­punem, iar în al doilea rînd, folosirea altor materii prime celulozice. Fluxul tehno­logic de fabri­care a celulozei conceput prin proiect prevede un randament de 49 la sută, adică aproxima­tiv jumătate din cantitatea de lemn introdusă _________________ în fiebătoare se regăsește în final în fibră celulozică. (Valoarea randa­mentului depinde de conținu­tul în celuloză a lemnului uti­lizat, precum și de tehnologia de fierbere aplicată). Pentru a putea analiza influențele dife­riților parametri tehnologici asupra randamentului de fier­bere, precum și a calității ce­lulozei obținute, la C.C.H. Su­ceava a fost realizată, prin autodotare, o stație pilot com­pletă de fabricare a celulozei, care reproduce la scară mică fluxul tehnologic complet­­ al unei linii de fabricație. Pe­ a­­ceastă stație pilot a fost ela­borată anul trecut lucrarea privind optimizarea procesului de fierbere a lemnului. A­nalizînd pe de o parte influ­ența structurii dimensionale a tocăturii asupra randamentu­lui în celuloză și a calității a­­cesteia, iar pe de altă parte influența parametrilor de fier­bere, cercetătorii suceveni au ajuns la concluzia că, păs­trînd o anumită compoziție di­mensională a tocăturii, aces­teia i se poate adapta și tehno­logia de fierbere în așa fel incit randamentul să crească la 51 la sută. Condițiile de fierbere au fost astfel alese, nicit creșterea .................... randamentului nu afectează ca­litatea celulozei, parametru e­­sențial în fabri­carea hîrtiei re­zistente pentru saci. Efectul e­­conomic obținut în urma aplică­rii în producție a acestei teme de cercetare constă în economisirea anuală a unei cantități de peste 10.000 m.c. lemn, ceea ce reprezintă economii de circa 1,5 milioa­ne lei. Colectivul care a elaborat și aplicat tema amintită stu­diază în prezent, fiind în curs de finalizare, condițiile tehni­că necesare fiecărui jocător în parte, pentru ca lecătura obținută să aibă compozi­ția dimensională optimă. In aceeași idee, s-au montat la cele două rezervoare de goli­re cite un rotor Vockes, care constituie primul pas în prelu­crarea integrală a materialu­lui obținut în urma fierberii lemnului. După darea în func­țiune a rotoarelor Vockes, în raport­ de rezultatele obținute, se va aborda tema rafinării la cald a întregului material celulozic, înainte de sortare. O a doua tematică abor­dată de cercetătorii suce­veni în scopul valorificării su­perioare­ a materialului lemnos cuprinde lucrări referitoare la valorificarea deșeurilor, a sub­produselor, precum și la mic­șorarea pierderilor de lemn. Astfel, în anul 1972, s-a stu­diat valorificarea rumegușului obținut la tocarea lemnului pentru pastă semichimică, în Ing. NICOLAE TURTUREANU directorul general al Combina­tului de celuloză și hîrtie din Suceava (Continuare în pagina a III-a) REDUCEREA CU 1% A CONSUMULUI = 0’ECONOMIE ZILNICĂ. DE 66m.c. REDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚIA: Suceava, str. Tipografiei nr. 1, Redactor șef — 14723 Redactor șef adjunct — 12927 Secretariatul de redacție — 10388 Industrie, viața de partid — 10825 Cultură, informații — 10726 Agrară, administrație — 12888 Construcție de stat, scrisori și corespondenți — 13824 AZI CONSEMNAM: De la corespondenții voluntari ai ziarului nostru Croirea centralizată a P.A.L. Pe baza unui model mate­matic și cu ajutorul calcula­toarelor electronice, la Fabri­ca de plăci aglomerate din lemn Fălticeni s-a introdus, de cîtva timp, croirea centra­lizată a acestui semiprodus în­trebuințat îndeosebi în pro­ducția de mobilă. Plecînd de la dimensiunile covorului PAL, cit și de la caracteristicile teh­nice ale utilajului din fabrică, inginerul Victor Ionescu, din cadrul serviciului tehnic al C.E.I.L. Suceava, a găsit o nouă diagramă de tăiere. Pre­­lucrată în calculatoare elec­­­­tronice de mare capacitate și tradusă în calculatoarele de proces pentru programarea u­­tilajelor din fabrică, această materializare a unui studiu în­delungat va duce la creșterea indicilor de utilizare cu 3—4 procente. Cit despre eficiența economică a măsurii, e de a­­juns să amintim că 1 procent echivalează cu circa 10.000 m.p. P.A.L. economisit în­­tr-un an, ca să nu mai amin­tim de ușurarea transportului semifabricatului către unități­le producătoare de mobilă, dezafectarea, în aceste fabrici, a unor capacități și spații de producție pentru croirea P.A.L. etc. M. PLOPEANU Pregătesc terenul pentru recolta viitoare H­otărîți să îndeplinească în mod exemplar prevederile planului de producție pentru acest an, țăranii cooperatori din Salcea acționează în a­­ceste zile la fertilizarea tar­lalelor cu îngrășăminte natu­rale și chimice. Printr-o co­respunzătoare organizare a muncii, pînă acum s-au trans­portat la cîmp 2.23­0 tone gu­noi de grajd, din cele 3.500 stabilite inițial, din care 1.130 tone pe tarlaua „Dealul Sălcii" unde vor însămînța cartofi și 224 tone pe tarlaua „După S.M.T“, unde vor fi însămînțate legume. Acțiunea de fertilizare a solului continuă și cu împrăș­­tierea îngrășămintelor chimi­ce. Pînă în prezent s-au îm­prăștiat pe o suprafață de 120 ha. teren 36 tone de superfos­­fat. S-au evidențiat în această muncă cooperatorii Aurel Po­­povici, Nicolai Ciobanu, Gheor­­ghe Motriș și alți cooperatori, precum și tractoriștii Gheor­­ghe Pintilie, Savel Standolan, C. N. MIRON Un gest frumos, umanitar într-una din zilele trecute, curtea dispensarului sanitar din Bosanci era plină de oa­meni. Printre cei sosiți aici, cu nobila intenție de a dona ono­rific singe, se aflau : Ana Cu­­dric, membră a comisiei co­munale de Cruce Roșie,­­ soții George și Rahila Maximese, părinți a 11 copii, Maria Năsta­­se și Rarița Onișcu care au venit pentru prima dată la donare, dar și Constantin Găi­tan, Vasile Maximese, Maria Curie și alți săteni, donatori mai vechi. Echipa de medici și sanitari. Sosită de la Centrul județean de recoltare și conservare a sîngelui Suceava face totul ca acțiunea să se desfășoare o­­perativ, ordonat, în condiții de perfectă igienă, în cîteva ore, 82 de bosîn­­ceni, dovedind spirit de întra­jutorare umană, au oferit în dar, cel mai valoros medica­ment natural. Pe fețele lor se putea des­luși satisfacția de a fi înfăp­tuit un gest frumos, umanitar. P. SIMINICEANU gjMSomKi^eioBAt In c,a. rij la c.a.p. ISSSSQDBSSul ipotești Suportul obținerii unui spor de aproape 1000 kg. porumb boabe la hectar In ultimii ani, Cooperativa agricolă de producție Ipotești a obținut rezultate bune la cultura porumbului pentru boabe. In 1972, de exemplu, a­­ceastă plantă a ocupat 310 ha., ceea ce reprezintă circa 35 la sută din suprafața arabilă a unității. Deși condițiile clima­tice au fost puțin prielnice, totuși, ca urmare a aplicării în practică a unui complex de măsuri inițiate de organiza­ția de partid și consiliul de conducere al C.A.P., privind îmbunătățirea tehnologiilor de lucru și sporirea cointeresării materiale a oamenilor, am reu­șit să realizăm o producție me­die de 3764 kg. porumb boabe la hectar, cu aproape 1.000 kg. la ha mai mult decît ne plani­ficasem. Aceasta ne-a permis să livrăm statului, la contract, peste sarcina asumată inițial, o cantitate de 61 tone porumb boabe pentru care C.A.P. a încasat un venit suplimentar de peste 74.000 lei. R­ezultatele amintite ne-au demonstrat fără putință de tă­gadă că atunci cînd se mun­cește cu răspundere și bine, cînd sînt respectate regulile a­­grotehnice, cînd oamenii sînt cointeresați se pot obține, la fiecare cultură, producții spo­rite. Rememorînd experiența anului trecut consider că ar fi util să relev cîteva detalii privitoare la modul cum a fost aplicat acordul global, principalul factor ce a stimu­lat într-un grad înalt pricepe­rea, hărnicia și inițiativa oa­menilor pentru executarea la timpul optim și în condiții de bună calitate a lucrărilor de întreținere și recoltare fără pierderi a porumbului. Astfel, la stabilirea volumului de muncă manuală și înscrierea a­­cestuia în fișa - angajament a fiecărui membru cooperator am insistat îndeosebi asupra executării a două prașile ma­nuale, a asigurării unei densi­tăți corespunzătoare și unifor­me a plantelor pe rînd, pre­cum și asupra lucrărilor de re­coltare : tăiatul cocenilor, transportarea lor la arie, de­pănușatul știuleților, depozita­rea producției la magazie. In funcție de lucrările necesare cultivării porumbului pe cele 310 ha., pe baza normelor în­scrise în devize, am calculat un necesar de 12.385 norme convenționale de categoria I, revenind la fiecare hectar cîte 39 norme. Prin înmulțirea a­­cestora cu 32 lei, cît reprezin­tă valoarea planificată a unei norme convenționale de cate­goria I, am determinat fondul de retribuire a muncii, care a fost de 396.320 lei, iar prin împărțirea acestui fond la pro­ducția totală planificată (952 tone) a rezultat tariful mediu de plată la tona de porumb, revenind 416 lei/tonă. M­enționez că retribuția coo­peratorilor la cultura porum­bului s-a făcut diferențiat, prin aplicarea a două tarife de GHEORGHE PAPUC contabilul șef al C.A.P. Ipotești (Continuare în pagina a III-a) . ..Luna cărții la sate”, ma­nifestare culturală de masă devenită tradițională în febru­arie, apropie și mai mult car­tea și pe scriitori de masa lar­gă a cititorilor din mediul ru­ral. Cele peste 2.500 de titluri, intr-un tiraj de­­ 11 milioane e­­­xemplare difuzate­ la­ sate anul trecut, au aparținut mai ales genurilor de literatură , so­cial - politică, tehnico - știin­țifică și beletristică. Un loc important l-au deținut cărțile agrozootehnice, lucrările pri­vind organizarea producției agricole, tehnica nouă, repre­zentînd majoritatea tipărituri­lor editurii de specialitate — ..Ceres". ITELEX • • In librăriile și chioșcurile de difuzare a presei din în­treaga țară a apărut broșura cuprinzînd „Programele con­cursului de admitere în licee­le de specialitate, școlile pro­fesionale și ucenicie la locul de muncă", pentru sesiunile anului 1973. * Muzeul Unirii din Iași, a­­menajat in fosta reședință a domnitorului Al. I. Cuza, achiziționat o valoroasă colec­a­ție de 470 piese din argint și cristal, toate purtînd stema fa­miliei domnitorului. La aces­tea se adaugă un frumos ceas de porțelan de Sevres, nu­meroase medalii comemorati­ve, legate de actul Unirii Principatelor Române.

Next