Zori Noi, mai 1973 (Anul 26, nr. 7886-7912)

1973-05-29 / nr. 7910

ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN SUCEAVA AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN 1 * * ANUL XXVII NR. 7910 marți 29 maI 1973 4 PAGINI 30 BANI In utilizarea capacităților DE PRODUCȚIE REZERVE A CĂROR VALORIFICARE Ar ia nnHiHir asi atabbi nrnr i st urat i;u siRiniĂ Amplul program de acțiune stabilit P.C.R. din la Plenara C.C. al 28 februarie — 2 martie a.o., menit să asigure condiții optime realizării rit­mice a sarcinilor de plan și a angajamentelor asumate în întrecerea socialistă pe 1973, an hotărîtor în înfăptuirea înainte de termen a obiecti­velor actualului cincinal, și, în acest fel, acce­lerării procesu­­­­lui de dezvol­­­­ tare economico- .................... socială a țării cuprinde, după cum cunoaștem, sarcini concre­te, ce revin tuturor colec­­tivelor de oameni ai muncii din unitățile economice, și în ceea ce privește folosirea­ de­plină a capacităților de pro­ducție. Conștienți că producția ob­ținută, cantitatea și calitatea ei depind într-o măsură în­semnată și de modul în care sunt utilizate mașinile, utila­jele și instalațiile din dotare lucrătorii din întreprinderile industriale ale județului nos­tru, sub conducerea și îndru­marea permanentă a organe­lor și organizațiilor de partid, desfășoară, în sensul arătat, o activitate susținută. Principa­lele direcții de acțiune sunt determinarea capacităților de producție, reale existente, fo­losirea la parametrii maximali a potențialului productiv prin generalizarea schimbului II și extinderea schimbului III, îm­bunătățirea organizării muncii și a aprovizionării tehnico-ma­­teriale, asigurarea cadrelor calificate necesare. Preocupa­rea constantă a organelor și organizațiilor de partid din întreprinderile care prelucrea­ză metalul a condus la sta­bilirea încă din 1972 a unor măsuri pentru folosirea de­plină a capacităților de pro­ducție. Drept urmare, indicele de utilizare a fondului de timp maxim disponibil al mașini­lor - unelte înregistrat pînă acum se situează la nivelul de 79,5 la sută, mai mare cu aproape 4 la sută față de ace­eași perioadă a anului trecut, reducîndu-se, totodată, cu peste 18 la sută schimburile neprogramate și cu 1 la sută întreruperile valiza efectuată accidentale. A­ privind în­cărcarea mașinilor-unelte, deși evidențiază obținerea rezultate bune, conduce unor la concluzia că acestea nu sunt încă pe măsura posibilităților. Astfel, la întreprinderea jude­țeană de industrie locală și la întreprinderea mecanică din Suceava nivelele atinse sunt de numai 75,4 la sută și, respectiv, 72,6 la sută, la Fa­brica mixtă a industriei locale din Rădăuți, de 73,4 la sută, iar la Fabrica mixtă „Rarău" a Industriei locale din Cîmpu­­lung Moldovenesc — de circa 60 la sută, față de 85 la sută, cit s-a prevăzut pentru acest an de către Conferința or­ganizației județene de par­tid. De altfel, la aceste uni­tăți există încă schimburi ne­programate, ceea ce determină importante pierderi de capaci­tate cifrate, spre exemplu, la 13,6 la sută, de schimb din Vatra Dornei, și la 13,9 la sută, la întreprinde­rea mecanică. La aceasta din urmă, indicele mediu de încărcare realizat evidențiază și o neechilibrare între grupele de mașini, ast­fel că, în timp ce la strungu­rile paralele s-a obținut un procent de 91,7 la sută, ceea ce confirmă faptul că s-a lucrat în toate trei schimburile, la mașinile de alezat și frezat procentul înregistrat este de numai 60—69 la sută. Neasigurarea din timp­­ a co­menzilor la nivelul capacită­ții, ca și insuficienta preocu­pare pentru extinderea coope­rării între unitățile platformei EUSEBIE SIMOTA de la Consiliul județean de control muncitoresc al activității economice și sociale Suceava (Continuare in pagina a IlI-a) d­e amul trecut. CEL PUTIN 80 ° l­ DIN SPORUL PRODUCȚIEI GLOBALE INDUSTRIALE, PE SEAMA CREȘTERII PRODUCTIVITĂȚII MUNCII CREION Primăvara unui campion județean al aratului Primăvara e, prin excelență, un anotimp al gospodarilor. Dintotdeauna iscusiți, bunii ță­rani și-au contopit ființa cu muncile de primăvară, cu mun­cile de vară, cu cele de toam­nă și cu cele de iarnă, știind ce să-i dea și ce să-i ceară pă­­mîntului. Străvechii înțelep­ciuni a lucrătorilor ogoarelor i s-au alăturat, cu mare forță, în anii vieții noastre noi, înnoiri­le socialismului. Însemnările de față, departe de a avea pretenția să cuprin­dă desfășurarea faptelor de muncă de pe „ecranul“ aces­tei primăveri, mi-au venit în minte după străbaterea unui scurt traseu pe tarlalele coope­rativelor agricole de producție din Salcea, Verești, Fîntînele, Corocăești, Udești și Bosamin. Sfatul cu țărani cooperatori din localitățile amintite, acum, du­pă ce organizației județene de partid și consiliului popular ju­dețean le-au fost conferite înal­tele distincții, a reliefat preg­nant dorința intimă a harnici­lor locuitori ai satelor de a răspunde prețuirii acordată de către conducerea partidului și statului cu bogate recolte de cereale, floarea soarelui, car­tofi, legume, fructe, in și cîne­pă. M-am întreținut, cîteva cli­pe, pe marginea unei tarlale, cu Constantin Șalgău, mecani­zator la S.M.A. Verești. Din prezentarea secretarului orga­nizației de partid, Mircea Ga­­vriliuc, am reținut că: „Șalgău e un băiat căruia ii zboară mintea“. Nu mi s-a părut ex­cesiv de entuziastă prezentarea făcută, deoarece aveam să aflu că Șalgău este socotit cel mai bun mecanizator din județ. A­­cest mîndru superlativ aparți­ne juriului fazei județene a concursului național de arat. Amănunte despre această între­cere avea să ne ofere însuși proaspătul „laureat“ . — Concursul — afirmă tînă­­rul — vizează îmbunătățirea activității de mecanizare a a­­griculturii și este organizat de către Ministerul Agriculturii, Industriei Alimentare și Apelor, în colaborare cu Uniunea Na­țională a Cooperativelor Agri­cole de Producție, Academia de Științe Agricole și Silvice, C.C. al U.T.C., Uniunea Sin­dicatelor pe ramură și organe­le subordonate acestora. Aten­ția organizatorilor s-a îndrep­tat spre stimularea interesului CONSTANTIN ȘTEFURIUC (Continuare în pagina a II-a) I ÎN ÎNTÎMPINAREA ANIVERSĂRI ELIBERĂRII PATRIEI I DIN CRONICA ÎNTRECERII­­ SOCIALISTE Silvicultorii suceveni au depășit planul anual de împăduriri Anul acesta, fondul silvic din județul nostru s-a îmbo­gățit cu aproape 5.000 ha. de păduri tinere. Avînd asigu­rat din timp materialul să­­ditor, organizînd temeinic munca, silvicultorii suceveni au plantat peste 20­­ milioa­ne de puieți — cîte unul de fiecare locuitor al țării ! De menționat că și în această primăvară s-a acordat aten­ție extinderii suprafețelor cu specii valoroase, rășinoasele deținînd o pondere în tota­lul împăduririlor de aproa­pe 96 lai sută. Merită subli­niat și faptul că au fost ex­tinse culturile speciale pen­tru lemn de celuloză, pe suprafață de peste 800 hec­o­tare, și plantațiile în alinia­mente, pe 59 km. O contribuție­ însemnată la r­ealizarea și depășirea pla­nului de împăduriri au adus-o oamenii muncii din cadrul județului, îndeosebi tinerii, prin muncă patriotică împă­­durindu-se circa 730 hectare de teren forestier. Acțiuni vizînd reducerea cheltuielilor materiale Concomitent cu eforturile pentru realizarea ritmică a sarcinilor de plan, colectivul de muncă de la Combinatul de celuloză și hîrtie din Su­ceava acordă o atenție spo­rită reducerii cheltuielilor materiale. In perioada care a trecut de la începutul anu­lui, pentru producerea unei tone de celuloză s-a folosit cu aproape 0.200 m.c. mai puțin lemn față de norma de consum. Consumurile au fost reduse, de asemenea, la combustibil convențional cu 1.673 tone, iar la energia e­­lectrică — cu 1.512 Kwh. In cadrul combinatului se află­­ în curs de înfăptuire un pro­gram avînd ca scop reduce­rea consumului de apă in­dustrială, pe această cale e­­conomisindu-se, în perioada care a trecut din acest an, aproape 200.000 lei. Urmare acestor acțiuni, în primele 4 luni, cheltuie­lile la 1.000 lei producție marfă au fost diminuate cu aproape 4 lei, însemnate economii de materii prime și materiale Unul dintre obiectivele majore înscrise pe agenda de lucru a colectivului Fa­bricii de mobilă din Cîmpu­­lung Moldovenesc îl consti­tuie reducerea consumurilor specifice de materii prime și materiale și, pe această bază, a cheltuielilor de pro­ducție. Amplificîndu-și e­­forturile, energiile și capaci­tatea creatoare, stimulînd și promovînd spiritul novator, inițiativele valoroase harni­cii lucrători ai acestei uni­tăți, mobilizați în perma­nență de către comuniști, au identificat existența unor importante rezerve interne care, atrase în circuitul economic, vor determina sporirea eficienței întregii activități. In acest sens a fost stabilit un program de măsuri a cărui aplicare permis ca pînă acum să se a economisească, între altele, însemnate cantități de furni­re, P.A.L., panel fag, placaj. Aspect de muncă în una din secțiile Filaturii de in și cînepă din Fălticeni PREȘEDINTELE CONSILIULUI DE STAT, NICOLAE CEAUȘESCU, VA FACE O VIZITA OFICIALĂ ÎN REPUBLICA FEDERALĂ GERMANIA La invitația președintelui federal al Republicii Federale Germania, dr. Gustav W. Heinemann, și a doamnei Heinemann, președintele Consiliului de Stat al Republicii So­cialiste România, Nicolae Ceaușescu, va face, împreună cu tovarășa Elena Ceaușescu, o vizită oficială în Republica Federală Germania, între 26 și 29 iunie 1973. ÎN PREZENȚA TOVARĂȘULUI NICOLAE CEAUȘESCU a avut loc solemnitatea decorării ministrului afacerilor externe al României Tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Român, președintele Consiliului de Stat, a decorat, luni după - amiază, cu ordinul „Steaua Republicii Socialiste România“ clasa I, pe tovarășul George Macovescu, membru al Comitetului Central al P.C.R., ministrul afacerilor externe, pentru îndelungată și rodnică activitate în mișcarea muncito­rească și pentru contribuția a­­dusă la înfăptuirea politicii Partidului Comunist Român de construire a socialismului, cu prilejul împlinirii vîrstei de 60 de ani. La solemnitate a­u luat parte tovarășii Ion Gheorghe Mau­rer, Manea Mănescu, Gheorghe Pană, Uie Verdeț, Cornel Bur­tică, Ștefan Andrei, Constan­tin Stătescu, secretarul Con­siliului de Stat, Nicolae Ghe­­nea și Vasile Gliga, adjuncți ai ministrului afacerilor ex­terne. Iuminînd înalta distincție, tovarășul Nicolae Ceaușescu a felicitat călduros pe sărbătorit. A luat apoi cuvîntul minis­trul afacerilor externe, care, a­­dresîndu­-se secretarului gene­ral al Partidului Comunist Ro­mân, celorlalți tovarăși din conducerea de partid și de stat, a spus : „Vă mulțumesc din adîncul ființei, al conștiinței mele pentru că astăzi mă aflu aici, în fața dumneavoastră. Prin dumneavoastră mulțu­mesc partidului, Partidului Co­munist Român, pentru că el m-a adus pînă aici. In anii aceia din tinerețe, cînd am cu­noscut partidul, am învățat, de atunci, tot timpul, să-mi iubesc poporul din care m-am născut, să-mi iubesc pămîntul din care m-am născut. M-a învățat să iubesc clasa munci­toare, să-i înțeleg perfect rolul ei revoluționar și s-o urmez. M-am străduit să fac acest lu­­cru. Uneori am reușit, alte­ori nu, dar niciodată nu s-a stins, nu se va stinge credința în clasa muncitoare, credința în partidul meu, credința în con­ducătorii lui. Partidul nostru are astăzi o politică externă cum nu a a­­vut niciodată poporul acesta, țara aceasta a noastră. O fa­ceți dumneavoastră. Noi cei care lucrăm în Ministerul de Externe trebuie s-o aplicăm cu aceeași grijă, cu aceeași conști­inciozitate pentru ca ea in­tr-adevăr să aducă poporului român, clasei muncitoare din România, partidului nostru a­­cea strălucire pe care o meri­tă“. După solemnitate, tovarășul Nicolae Ceaușescu, ceilalți con­ducători de partid și de stat s-au­ întreținut cordial cu săr­bătoritul. Aș dori ca în numele con­ducerii de partid și de stat să felicit pe tovarășul Macovescu cu prilejul împlinirii vîrstei de 60 de ani și al înmînării aces­tui înalt ordin al Republicii Socialiste România. Desigur, aceasta este vîrstă încă tînără , dar în a­­c­cești ani tovarășul Macovescu a desfășurat o intensă activi­tate — și în ilegalitate, cînd a adus o contribuție însemna­tă la lupta revoluționară din România — și apoi în anii de construcție socialistă, mai cu seamă în domeniul politicii in­ternaționale. Deci, prin acor­darea acestei înalte distincții se dă și o înaltă apreciere ac­tivității pe care tovarășul Ma­covescu a depus-o în acești ani. Dar, așa cum este obiceiul să se spună întotdeauna, acor­darea acestei înalte aprecieri înseamnă și punerea unor noi obligații, de viitor, în munca pe care o are tovarășul Ma­covescu ca ministru de exter­ne. Desigur, ținînd seama de politica internațională a țării noastre, de multiplele proble­me ce se pun pe plan interna­țional se poate prevedea că și în viitor va fi necesară o ac­tivitate intensă pentru a se în­făptui și în acest domeniu, în ce­ mai bune condițiuni, poli­tica României de dezvoltare a relațiilor internaționale, de în­tărire a colaborării cu țările socialiste, cu țările în curs de dezvoltare, cu toate statele lu­mii, pentru realizarea politicii generale a țării noastre de co­laborare în Europa, de pace în întreaga lume. Doresc să exprim convinge­rea mea, a conducerii de partid și de stat că tovarășul Maco­vescu va desfășura și în viitor o activitate bună în această direcție. Ei doresc încă o dată deplin succes în activitatea sa, viață îndelungată, multă sănă­tate și fericire. Cuvîntul tovarășului NICOLAE CEAUSESCU COMUNICAT COMUN cu privire la vizita oficială în Republica San Marino a președintelui Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceaușescu ÎN PAGINA 4 ra­m­ to kr­eh TELEX - TELEX • In vederea îmbunătățirii traficului de călători, Departamentul Căilor Ferate a dispus înființarea, cu în­cepere de la 3 iunie, a 106 trenuri accelerate, persona­le și curse locale. Asemenea trenuri vor circula pe tra­seele București — Alexandria — Zimnicea, București — Craiova — Petroșeni — Deva, Craiova — Petroșeni — Cluj, București — Iași, București — Suceava, București — Baia Mare, București — Oradea și pe alte rute. • La numai cîteva zile basculantei de 27 tone, cea din Brașov anunță un nou ției de serie a autobasculan­racteristicile tehnice a­re cu mai bune mașini de acest tor Diesel de 215 C.P., care km. la oră, are 12 viteze îna chiar și pentru tipurile cele de la începerea producției­­, trac­torii de autocamioane succes , inaugurarea fabrica­tei de 17 tone, pe care co­­mandă ca fiind una din cele tip. Ea este echipată cu mo­­dezvoltă o viteză de 80 vite și 2 înapoi, fiind aptă mai grele de teren. ■M.» Ne-am propus să facem o sumară radiografiere a modu­lui cum se desfășoară trans­portul în comun, cum circulă autobuzele în municipiul nos­tru, din punctul de vedere al unui călător și observator pe parcursul mai multor ore din­­tr-o zi, făcîndu-ne și păreri­ proprii, dar și sondînd păre­rile celor care beneficiază de serviciile secției comunale a întreprinderii de gospodărie comunală și locativă Suceava Am pornit la drum fără „idei preconcepute", deși „ecouri“ mai vechi sau mai noi, venite din partea multor cetățeni, referitoare la acest subiect, nu stăruiau încă în minte. 22 mai a.o., orele cinci și treizeci de minute dimineața. Primul popas îintr-o stație cu mare aflux, cea de lungă po­liclinică. Doream să verificăm „pe viu" cum este asigurat transportul salariaților care își încep munca la orele șase, șa­se și treizeci de minute sau șapte.. Punctul terminus al drumului parcurs de acești oa­meni îl constituie unitățile in­dustriale din Lunca Sucevei. Dar să procedăm la deru­larea secvențelor. Perioada între 5,30 și 6,00, călătorii „curg" în respectivul loc din diferite direcții, însă și mași­nile sunt prezente. La distanțe de 1—2 minute acestea opresc în stație, călătorii urcă, fără­ înghesuială, și apoi pornesc mai departe. Și tot așa pînă în jurul orei 6:00. Plăcut sur­prinși, ne-am zis că, dacă e să ne luăm după proverbul „ziua bună se cunoaște de di­mineață", totul va merge bine pînă seara. Dar să nu antici­păm. Și după ora 6,00 auto­buzele se succed, unul după altul. Ne pregătim mereu să intrăm în vorbă cu unii călă­tori, dar aceștia, urcă grăbiți in mașini. în sfîrșit, după ora 6,00 se face o mică pauză, tim­p în care ne grăbim să în­cepem o discuție cu mai mulți cetățeni. Transcriem fragmente din cele discutate cu Gheorghe Șochireac, salariat la I.U.P.S. — După cum observăm, nu priviți nerăbdător în direcția de unde vin mașinile. Veți a­­junge probabil la timp la ser­viciu. — Cred că da. Mărturisesc că de o vreme am constatat o îmbunătățire a circulației autobuzelor, dimineața. Vin, intr-adevăr, suficiente mașini pentru numărul mare­ de că­lători care merg la aceste ore la­ lucru. Eu, atunci cînd sînt în schimbul I, trebuie să a­jung la uzină, dimineața, la , 6,30. Și nu mă pot plînge că nu ajung. Numai că nu același lucru se întîmplă cînd sînt în schimbul II. După cum vă spuneam, pentru lucrătorii din schimbul I, transportul dus întors nu mai constituie o pro­­i­blemă acum. Și despre condi­țiile de mers, la prînz, spre fabrică, pentru schimbul II, nu mă pot plînge. Se poate a­­junge la ora 14:00, la timp, deși e o mai mare înghesuială ca dimine­ața; în schimb, seara, după ora 22,00, lucruri­le se complică. De ce ? Pen­tru că autobuzele nu sunt di­rijate bine, după părerea mea, de la dispecerat. Pe cînd ieșim din fabrică, vedem, cum stau mai multe lingă punctul de dispecerat și vin în stație abia după douăzeci de minu­te sau chiar jumătate de oră. Cîteodată se așteaptă și mai mult. Iar cînd se pornesc vin cite 2—3 deodată. Problema asta ar trebui rezolvată cît mai repede de către secția co­munală. între timp, interlocutorul ION PINZARU (Continuare In pagina a IlI-a) TRANSPORTUL ÎN COMUN ÎN MUNICIPIU SINUOZITĂȚI CE TREBUIE URGENT­E CORECTATE

Next