Zori Noi, iulie 1973 (Anul 26, nr. 7939-7964)

1973-07-01 / nr. 7939

I m*ai I HOI PAGINA 2 ADUNAREA FESTIVA DE LA SUCEAVA (urmare din pagina I) ale operei mărețe ce se fău­rește pe pământul patriei, de a se integra, cu mari potențe creatoare, în viața economică și socială. In cadrul­ adunării festive a luat, apoi, cuvîntul tovarășul Miu Dobrescu, care a spus : „Tradiționala sărbătoare la care sînte­m prezenți astăzi. — „Ziua învățătorului", îmi ofe­ră deosebitul prilej de a vă transmite în numele comite­tului județean de partid și al consiliului popular județean, dumneavoastră, precum și tu­turor slujitorilor școlii de pe cuprinsul municipiului și ju­dețului Suceava, un cordial salut și sincere mulțumiri pentru strădania, pasiunea și eforturile închinate unor noi împliniri pe planul instruirii și educării tinerei generații. Ziua învățătorului ne prile­juiește, de fiecare dată, nu numai momente sărbătorești, dar și de bilanț lucid, și de optimistă privire spre viitor. In acest an, „Ziua învățăto­rului“ o sărbătorim intr-un cadru deosebit. Ne aflăm la foarte scurt timp după Ple­nara Comitetului Central al partidului care a dezbătut pe larg problemele fundamentale ale învățământului de toate gradele, conferindu-se românești nu numai un școlii nou cadru organizatoric de dez­voltare, ci și noi coordonate, noi elemente calitative cores­punzătoare etapei, pe care o parcurge în prezent țara noastră. Școala și slujitorii săi se a­­flă, prin urmare, în fața u­­nor imperative de mari­ di­mensiuni. Departe de a fi numai o su­mă de măsuri vizînd loturile organizatorice, hotărîrile a­­doptate de recenta plenară a partidului nostru, magistrala expunere rostită de secretarul general al partidului, tovară­șul Nicolae Ceaușescu, pă­trunde adinc în intimitatea procesului de instruire și e­­ducare a copiilor, în ceea ce are mai esențial activitatea ce se desfășoară în școli. al Plenara Comitetului Central Partidului Comunist Ro­mân a dimensionat în­ mod științific înalta menire a șco­lii, astfel ca învățământul ro­mânesc să se înscrie cît mai organic în amplul și vertigi­nosul proces de dezvoltare a științei și tehnicii lumii con­temporane. Ca de fiecare dată, și astăzi suntem­ îndreptățiți să consta­tăm că puternicul detașament al cadrelor didactice din în­­vățămîntul de toate gradele, de la educatoarea din­ grădini­ța de copii, pînă la profesorul universitar, s-a încadrat or­ganic în opera de edificare a societății socialiste multilate­ral dezvoltate în patria noas­tră. Desigur, această înregimen­tare afectivă a slujitorilor școlii în opera de făurire a unor noi rînduieli social - po­litice are loc pe fondul emu­­lativ al grijii deosebite pe care partidul și statul nostru o acordă școlii, principalul factor de instruire și educare a tineretului. Aria preocupărilor parti­dului nostru pentru destinele școlii, pentru instruirea po­porului, foarte largă, foarte bogată, vă este, desigur, bine cunoscută. Profesorilor și în­vățătorilor li se încredințează anii fragezi ai copilăriei și dacă explică, de la catedră, tabla înmulțirii, istoria patriei sau complicatele calcule alge­brice sarcina lor nu se în­cheie aici, chiar dacă fac foar­te bine acest lucru ; dincolo de aceasta se află ceva mai mult, care este esențialul în formarea și dezvoltarea mul­tilaterală a tineretului. Creșterea și îndrumarea ele­vilor cer ca grija pedagogului să se extindă asupra fiecărui moment din viața școlarului. Este știut doar că slujitorii­ școlii sunt primii care aprind in sufletul tineretului dra­gostea pentru știință, pentru adevăr și frumos, cei care le modelează cu răbdare și ge­nerozitate viitoarea personali­tate. Nobila .misiune a edueato­ ■­rului comportă o mare răs­pundere în formarea persona­lității tineretului școlar. Ea cere fiecărui dascăl să se a­­propie cu căldură și înțelegere de elevi, să le înțeleagă preo­cuparea și dinamica lor sufle­tească, să-și sporească necon­tenit eforturile pentru forma­rea profilului etic și cetățe­nesc al acestora. Procesul de instruire și e­­ducare a tinerei generații se cere permanent corelat cu ne­voile societății, cu dezvolta­rea celorlalte domenii ale vie­ții sociale. De aceea, sporirea continuă a volumului de in­formații și, mai ales, a valorii acestor informații, ridicarea continuă a măiestriei pedago­gice, perfecționarea metodelor de predare și a muncii edu­cative fiind imperative pe ca­re nu le poate neglija nici un cadru didactic. In, mîinile dumneavoastră se află destinele generației de mâine și, de aceea, trebuie să fiți pe deplin pătrunși nu nu­mai de responsabilitatea mi­siunii ce vă revine, ci și de marea ei noblețe. In această muncă de edu­care, dumneavoastră aveți parteneri de nădejde: familia, organizațiile U.T.C. și de pio­nieri. Nu trebuie să uităm, însă, nici o clipă că la confluența acestor factori, în procesul de formare a tinerei generații, dascălul deține un rol princi­pal. El este, sau se cere să fie, un cumul de virtuți, un exem­plu de ținută etică și de com­portament în societate și în școală, stră­duindu-se, totoda­tă, ca persoana sa multilate­ral și temeinic pregătită să devină modelul ideal spre care să tindă elevii. Patria noastră socialistă aș­teaptă de la școală gente de specialiști în contin­tuate domeniile activității social­­publice și culturale, contin­gente pe care dumneavoastră, cu pasiune și dăruire, cu efor­turi și nobilă strădanie, le pregătiți. Depinde de dumneavoastră ca tineretul nostru să știe a purta mîine cu mîndrie și demnitate făclia continuității între generații, spre lauda în­tregului popor și spre bucuria dumneavoastră. Căci există o bucurie, bucurie simplă și fierbinte a o oricărui dascăl, atunci cînd își vede elevii ajunși oameni de nădejde, participanți ac­tivi la edificarea societății noastre noi. Dincolo de răsplata și cin­stirea pe care partidul și po­porul vi le acordă, există și această răsplată de natură a­­fectivă, izvorîtă din conștiin­ța misiunii împlinite. Pentru că nimic nu poate răsplăti mai bine eforturile dascălului decit recunoștința fierbinte și salutul respectuos al fostului elev, devenit om de nădejde în uriașul angrenaj social. Sunt între dumneavoastră învățători și profesori cu tîmplele argintii, care slu­jesc la catedră de zeci de ani și care au pregătit multe generații de din care au ieșit cadre elevi cu înaltă calificare — muncitori, ingineri, medici. Spre acești profesori și învățători se dreaptă acum, în această în­zi sărbătorească, sentimentele de respect și mulțumire, pentru devotamentul, pentru hărni­cia, pentru activitatea lor pli­nă de pasiune și dăruire. Prețuim, de asemenea, acti­vitatea miilor de cadre tinere care au infuzat învățămîntu­­lui nostru un optimism ro­bust, un elan creator și care, în continua preocupare de a se menține în același pas cu știința și cultura modernă, de­pun toate eforturile și măies­tria lor pedagogică pentru pregătirea multilaterală, te­meinică, a elevilor. Sunt între dumneavoastră foarte mulți învățători și pro­fesori care prin devotamentul, prin pasiunea muncii, prin continua neliniște și căutare, prin dragostea și stima față de cultură, prin sentimentul dăruirii totale, amintesc de marii dascăli ai trecutului nostru, de profesori și sa­vanți ale căror nume sunt a­­șezate definitiv în patrimo­niul de stimă și mîndrie al poporului. Păstrînd dimensiunile unei modestii ce caracterizează pe educatori, trebuie, totuși, să spunem că dumneavoastră, cei care urcau­ zilnic la cate­dră, continuaț­ munca marilor noștri profesori din trecut. Nu­me ca Nicolae Iorga, Emil Ra­­coviță, Alexandru Philippide, Spiru Hairet, Victor Babeș sunt pilde vii, pe care sîntem siguri că le aveți în față ori de cîte ori vă gîndiți la nobilele rosturi ale școlii și slujitorilor săi. Dispunem­ de toate condiții­le pentru punerea în valoare și potențarea înaltelor dum­neavoastră virtuți, astfel ca a­­portul școlii la progresul ge­neral al societății noastre să fie tot mai substanțial. Pregătind tineretul din școli pentru muncă și viață, va trebui, să-l educăm în spiritul unei comportări demne în toate împrejurările, în spiritul ideilor comunismului­, al eticii noastre noi, pătruns de dra­goste fierbinte pentru patria socialistă, de nobilele idei ale frăției între popoare, mili­tanți neabătuți pentru cauza socialismului și păcii în lume. Este bine ca tineretul nos­tru să aibă mereu în minte că neamul și glia cărora aparțin au rezistat, de-a lungul seco­lelor, cu toate vitregiile, dato­rită dragostei de neam a po­porului și a minților luminate zămislite pe pămîntu­l româ­nesc. Pentru el însuși, pentru sensul vieții sale, pentru asi­gurarea patrimoniului spiri­tual al patriei, formarea tine­retului în anii de școală și fa­cultate este hotărîtoare. Avem datoria sacră, stimați tovarăși, să înfățișăm elevilor și studenților în imagini plas­tice, pe înțelesul lor, prezen­ța tot mai activă și dinamică a României socialiste în con­clavul contemporan al popoa­relor, rolul uriaș și activita­tea pilduitoare ale secretaru­lui general al partidului nostru, tovarășul Nicolae Ceaușescu, în definirea și a­­plicarea politicii externe a Ro­mâniei, îndreptată spre reali­zarea unui climat de pace și colaborare pe planeta noastră. Tineretul trăiește astăzi într-o ambianță științifică și cultu­rală nevisată în trecut: învă­țământul nostru este clădit ca un edificiu trainic, armonios, deschizînd drumuri sigure spre cele mai înalte zone ale știin­ței și tehnicii contemporane. Partidul, întregul popor aș­teaptă de la dumneavoastră îndrumarea competentă a ele­vilor spre aceste zone, și avem ferma convingere că acestea sînt înseși idealurile dumnea­voastră cele mai intime, cele mai înalte. Vă urez, stimați tovarăși, noi succese în îndeplinirea no­bilei dumneavoastră misiuni, pentru a putea crește un tine­ret de nădejde, în stare să ridice și să ducă peste ani și secole gloria patriei noas­tre. România socialistă. Urez, de asemenea, tuturor o vacanță plăcută și acumu­lări de cît mai multe forțe pentru viitorul an școlar". Participanții la această vi­brantă manifestare, într-o at­mosferă de mare entuziasm și fierbinte recunoștință, au a­­dresat o telegramă Comitetu­lui Central al Partidului Co­munist Român, Nicolae Ceaușescu, tovarășului în care, printre altele, se spune: „Vă asigurăm, scumpe tovarășe secretar general, că ne vom înzeci eforturile pentru a da viață prețioaselor dumnea­voastră indicații, că vom face totul pentru ca școala noas­tră să slujească pe deplin ce­rințele actualei etape de dez­voltare a țării, să formeze ca­dre de nădejde, oameni ca­pabili să acționeze în chip co­munist pentru ridicarea Ro­mâniei socialiste pe noi culmi ale progresului și civilizației“. După încheierea adunării festive, participanții au asis­tat la spectacolul cu piesa „Petru Rareș“ de Horia Lovi­­nescu, în interpretarea actori­lor Teatrului Național „Vasi­le Alecsandri“ din Iași. Aspect din adunarea festivă de la Suceava Combaterea dăunătorilor la cartofi se află în plină desfășurare pe ogoarele județului Frumoase sunt conferințele­­ despre construcții... MOTTO: „Dacă problema locuinței, a apartamentului, ar fi studiată ca un șasiu de automobil, am vedea case­le noastre transform­îndu-se și îmbunătățindu­-se rapid". (LE CORBUSIER) . . . Am rămas în minte cu citatul acesta, dintr-un studiu privind locuința omului con­temporan, al unuia dintre cei mai mari arhitecți ai lumii, gîndind și eu, ca gospodarul, că mare dreptate are specia­listul. De cîte necazuri n-ar fi scutit proprietarul sau chi­riașul de apartament, dacă proiectantul ori constructorul și-ar face meseria cu migala și atenția cu care își îngrijește autoturismul propriu! . . . Nu-i vorbă, pe linia educă­rii răspunderii celor ce ne d­ă­­­desc locul de adăpost fami­lial se ... „construiește“ mult. Conferințe, dezbateri, gazete satirice etc. Cu bună­voința celor de pe schele­, vreau să pun și eu o „cărămi­dă“: le scriu, absolut gratuit, o scenetă satirică pentru un vii­tor program de brigadă artisti­că de agitație. M-am­ inspirat din activitatea lotului de con­strucții - montaj din orașul Fălticeni. Care va să zică, un decor festiv de adunare în plen a constructorilor localnici. Toate privirile țintesc un conferen­țiar care se străduie să fie e­­­levat, dar și înțeles în expre­sii . — Locuința contemporană are două feluri : mai întîi, este un fel de mașină menită să ne satisfacă exigențele trupului, respectiv, să ne ofere confor­tul .. . — Chiar și atunci cînd ne cade tencuiala în cap? (o voce anonimă). — Liniște, vă rog, nu între­­rupeți oratorul (ceea ce dove­dește că disciplina nu e prea totală aici). — ... In al doilea rînd, ea este locul util pentru medita­ție, pentru frumusețea ce a­­duce spiritului calmul indis­pensabil . . . — Mamă, și cînd te gîndești că în apartamentul meu se au­de și cînd se ceartă vecinul cu soacră-sa! (bineînțeles, altă voce). — Repet, nu opriți cursul conferinței cu niște opinii ba­nale. — Aspectele practice ale lo­cuinței sînt rezolvate de ingi­ner , meditația, frumusețea, ordinea care domnește le re­prezintă arhitectura. Una fără cealaltă nu se poate . . . — Numai că pe teren, se bat cap în cap . . . — Rog, fără comentarii ne­gativiste. — Și cum vă spuneam, in­dustria, năvalnică precum un FOILETON fluviu care se spre destinul său, rostogolește trebuie să se ocupe de construcție și să stabilească în serie elementele locuinței. — Așa o fi, însă să se stabi­lească cum trebuie. — Atenție la indisciplină, vă repet ! — ... In concluzie, tre­buie să privim problema din­tr-un punct de vedere critic și obiectiv, să ajungem la locu­ința - unealtă, la cea de serie, sănătoasă moral, dar și fru­moasă prin estetica uneltelor de muncă ce întovărășesc e­­xistența noastră. ■—■ Mie îmi cade tavanul pe lingă fiecare fîșie prefabricată. — Indiferent a cui e vocea, să știți că facem anchetă și trecem la sancțiuni adminis­trative. — ... Zic, deci, tuturor, cu o expresie vizionară: locu­ința va ajunge un receptacol de lumină. Baie, soare, apă caldă, apă rece, temperatură după voință, conservarea ali­mentelor, igienă, frumusețe prin proporție. Organizatorul manifestării cultural - educative : — Dumneata, cel din colțul din dreapta, ce tot agiți fițui­ca aceea în mină ? — Aveți puțintică răbdare. Sunt responsabilul Blocului C7, cu 30 de apartamente, de pe strada „Maior Ioan“ nr. 10, construit de lotul de aici pen­tru muncitorii secției de prelu­crare a lemnului. Apropo de ceea ce spunea conferențiarul. Dau citire unor constatări din anexa procesului verbal de recepție a blocului , coloanele de încălzire C1, C2, C5, C6 nu funcționează norm­al, fiind parțial înfundate; unele radia­toare nu se încălzesc pe toată suprafața ; instalația termică de la subsol nu este izolată complet, conform proiectului , cu toate că lucrarea de canali­zare s-a făcut, sifonul de par­doseală nu s-a montat ; în băi­le apartamentelor, unele sifoa­­ne curg ca la cascadele de le zice „urlătoare — Unde dai și­ unde crapă. Ce-am vrut noi și ce a ieșit ! Dumneata, acela agitat, ce do­rești ? — Sînt reprezentantul aso­ciației de locatari nr. 1. Con­ductele de apă nu asigură un debit sporit­ la „vîrfurile“ de consum. Apa menajeră nu a­­junge la etajele 3 și 4 în a­­cele ore. Sînt foarte multe ne­mulțumiri în rîndul locatari­lor . . . — Să se stabilească prețuri diferențiate pentru cei de la parter, față de vecinii lor de la­­ etaje. Nemulțumirile vor dispare, pentru că dublăm ca­pacitatea rețelei orășenești de apă. Avem fonduri aprobate, în general, pot să spun că vom face și vom drege, adică vom construi mult în perspec­tivă. Mai este vreo întrebare de pus ? Vreo observație cri­ticistă ? . . . — Păi . . . depinde cum construiește constructorul care, pînă acum, nu prea a fost con­structiv din punct­ de vedere critic și obiectiv, vorba confe­­rențiarului (se înțelege, expre­sia a fost a mai multor voci, care reprezentau beneficiarul). P. S. Sceneta satirică poate fi folosită și în programele ar­tistice ale altor loturi de con­strucții din județ. Fr. conf. VICTOR MICU DIALOG MARIA C. CRAINICIUC Stroiești: Conducerea Spitalului teri­torial Suceava a răspuns la scrisoarea dv. adresată redac­ției că cele relatate se confir­mă. Pentru deficiențele consta­tate în circumscripția sanita­ră Stroiești, medicul Mircea Așuenei și sora medicală Iuli­­ana Pascaru au fost sancțio­nați cu mustrare. CONSTANTIN PINTILIE Suceava . Am luat la cunoștință cele semnalate de dv. și, în ceea ce ne privește, am efectuat corecturile necesare. MATEI CARPE A Poiana Stampei. Intrucît sînteți angajat pe perioade determinate, cu între­ruperi îndelungate Intre ele, conform legislației in vigoare nu aveți dreptul la concediu de odihnă. ECATERINA IFRIM Suceava : Conducerea fabricii de tri­cotaje „Zimbrul“ ne-a comu­nicat că, după ce v-a des­făcut contractul de muncă în anul 1972, conform art. 18, litera a din Codul mun­cii, o altă cerere de reanga­jare nu a fost înregistrată. S-a luat în evidență scrisoa­rea dv. adresată redacției. A­­tunci cînd vor exista posibili­tăți, întreprinderea o va rezol­­­va favorabil. Influența pozitivă a precipi­tațiilor căzute pînă acum se face deosebit de simțită și la plantele de nutreț. Trifoiul, lucerna, ierburile perene cul­tivate, fînețele naturale, gulii­le, sfecla furajeră, porumbul oiloz etc. au înregistrat și con­tinuă să înregistreze o puter­nică creștere vegetativă. Prin urmare, lucrătorii din fermele zootehnice ale asociațiilor in­­tercooperatiste de creștere a a­­nimalelor, cei din I.A.S., cît și gospodarii din satele situa­te în zona montană a județu­lui nostru dispun, anul acesta, de reale posibilități pentru a-și asigura o balanță furajeră echilibrată sau chiar exceden­tară atît sub raport cantita­tiv, cît și calitativ. Pentru producerea și depozi­tarea nutrețurilor fibroase, vremea a fost uneori potrivni­că. Aceasta însă nu a împie­dicat conducerile multor aso­ciații intercooperatiste și fer­me de stat să inițieze măsuri energice în vederea recoltării plantelor de nutreț, conservă­rii și depozitării lor, după caz, sub formă de semisiloz sau fînuri. In vreme ce factorii răspunzători din unele unități acordă atenția cuvenită asi­gurării bazei furajere, alții însă manifestă încă o neînțe­leasă acalmie. Aceasta face ca la ora actuală cantitățile de nutrețuri adunate­ și depozita­te pentru iarnă să fie destul de mici în comparație cu ceea ce se putea înfăptui. O aseme­nea apreciere se întemeiază și pe constatările făcute cu prile­jul unui recent raid întreprins prin cîteva ferme zootehnice ce aparțin de Asociația inter­­cooperatistă de creștere a ani­malelor Gălănești. Conform planului, efectivele de animale ale unității la care ne referim trebuie să to­talizeze, către sfîrși­tul anului, 8.950 ovine, din care 5.620 cu­­rătătoare și 1.600 taurine, în a căror alcătuire vacile și­ ju­­nincile vor număra 1070 exem­plare. îndeplinirea sarcinilor care stau în fața asociației pe linia realizării producțiilor scontate și a reducerii cheltu­ielilor este strîns legată de modul cum se acționează pen­tru asigurarea bazei furajere. Și nu s-ar putea spune că, din acest punct de vedere, po­sibilități nu există. Sunt chiar suficiente. In primul rînd, tre­buie luate în considerare cele 4.727 ha. teren agricol afectat producerii nutrețurilor, supra­față repartizată pe următoa­rele categorii de folosință : 2.691 ha. arabil, 1.087 ha. pă­șuni naturale și peste 940 ha. finețe. Pînă acum, lucrătorii din ferme, primind sprijinul con­ducerii asociației, al organelor comunale de partid și de stat, precum și al consiliilor de conducere din cele 6 coopera­tive agricole, pe raza cărora este constituită asociația, au întreprins unele măsuri me­nite să contribuie la îmbună­tățirea structurii culturilor fu­rajere, ridicarea potențialului productiv al pajiștilor naturale etc. In majoritatea fermelor s-au însămînțat gulii și po­rumb­eilor, s-au organizat ac­țiuni în vederea recoltării tri­­folienelor și a­­ ierburilor pe­rene etc. Merită apreciată în primul rînd munca lucrători­lor din cadrul fermei zooteh­nice Gălănești. Ei au reușit să aplice 3 prașile manuale pe a­­proape întreaga suprafață o­­cupată cu gulii furajere (29 ha.), fiind în același timp în­­tr-un stadiu avansat și pu alte lucrări de sezon. Au însilozat 114 tone secară, destinată ini­țial pentru a fi consumată sub formă de masă verde, și au epsit pentru fîn ierburile pro­venite de pe 200 ha. din cele 250 ha. planificate. Ceea ce s-a înfăptuit pînă acum în această direcție în cadrul Asociației intercoope­ratiste de creștere a animalelor Gălănești, deși demn de re­marcat, e însă sub­multiplelor posibilități nivelul exis­tente. Și iată de ce, întreține­rea guliilor furajere nu era realizată, la data raidului nos­tru, pe întreaga suprafață aflată în cultură. La Vicovu de Sus, pentru a da numai un exemplu, am „depistat“, în tarlaua denumită „La Bivolă­­rie“, vreo 5—6 ha. de gulii pe care cooperatorii nu intraseră încă nici prima dată cu sape­le pentru­ a stîrpi buruienile. Ca urmare, pe aceste parcele, planează riscul compromiterii culturii. — De ce nu au fost prășite pînă acum guliile ? — Pentru că nu a avut cine să ni se repartizeze — ne-a ex­plicat cooperatoarea Chilina A. Mitrie. Noi am fi dorit să ne apucăm de lucru mai devre­me, dar de la conducerea C.A.P. ni s-a spus să ne ve­dem de treburi căci guliile a­­parțin asociației și nu coope­rativei. Completînd cele menționate de interlocutoarea noastră, in­ginerul Gheorghe Doroftei, di­rectorul Asociației intercoope­ratiste de creștere a animale­lor Gălănești, și-a nemulțumirea privind exprimat modul cum se preocupă de proble­­m­ele zootehniei atît președin­tele C.A.P. Vicovu de Sus, Gheorghe Reuț, cît și ceilalți factori cu munci de răspunde­re la nivel de C.A.P. și comu­nă, care, odată cu afilierea fermei zootehnice a coopera­tivei agricole la asociație, se consideră absolviți de orice obligație pe această linie. Evi­dent, este un mod îngust de a privi lucrurile, căruia comi­tetul comunal de partid, co­muniștii din localitate trebuie să-i pună capăt, trăgînd în a­­celași timp la răspundere pe toți cei care, prin neglijen­ța lor, pricinuiesc pagube avu­tului obștesc. Recoltarea, conservarea, transportul și depozitarea rit­mică, fără pierderi, a furaje­lor fibroase vizează și un alt grup de probleme cu care sunt confruntați, la ora actuală, lu­crătorii din fermele Asociației intercooperatiste de creștere a animalelor Gălănești. Conform prevederilor inițiale, ei tre­buie să adune în depozite, nu­mai sub formă de fînuri, o cantitate de 4.500 tone nutre­țuri. Se va putea duce la în­deplinire această sarcină ? — Răspunsul nostru este categoric, da­r — a ținut să precizeze directorul asociației. Insă cu o singură condiție : dacă reușim să strîngem și să depozităm în totalitate furaje­le provenite de pe cele 1.126 ha. ocupate cu ierburi perene. — Cît s-a cosit și transpor­tat pînă acum în depozite ? — Sunt recoltate 098 ha.. In furajerii n-am dus încă nici un kilogram de fîn. La noi plouă,, plouă mereu, ceea ce ne îngreuiază foarte mult munca. Intr-adevăr, este și aceasta o realitate, dar în nici un caz, nu poate fi folosită ca para­van în fața unor deficiențe de ordin organizatoric. Și iată de ce , miercuri, deși timpul era admirabil pentru strîngerea furajelor, n-am reușit să întîl­­nim aproape nici un coopera­tor la întorsul brazdelor și a­­șezarea pe prepelegi a firului de trifoi din tarlaua denumi­tă „La Gălănești“ (50 ha.), a­­parținînd secției Bilca din ca­drul fermei Vicovu de Sus. Cînd a fost întrebat de ce nu a organizat nici o acțiune pen­tru adunatul fînului și de ce se tergiversează cositul celor 30 ha. cu ghizdei și a altor vreo 200 ha. ocupate cu fine­țe naturale, șeful acestei sec­ții, Silvestru Răileanu, n-a gă­sit nici un argument plauzibil. Fără îndoială sunt și alte fapte care dovedesc că în ca­drul asociației intercoopera­tiste la care ne referim există anumite „puncte nevralgice“ la capitolul preocupări pentru asigurarea bazei furajere. Așa, bunăoară, ferma Vicovu de Sus, care cuprinde sectoarele zootehnice ale­­ C.A.P.: Bilca, Vicovu de Jos și Vicovu de Sus, nu are în momentul de față un conducător care să ur­mărească și să coordoneze cu competență toate problemele ce le ridică baza furajeră. Me­dicul veterinar Ioan Macovei, care a lucrat o perioadă „cu detașare“ ca șef de fermă, a­­vînd acum în buzunar transfe­rul la altă unitate, a lăsat to­tul baltă. Prezentînd aspectele constata­te în raidul întreprins pe b­aza de activitate a Asociației in­tercooperatiste de creștere a a­­nimalelor Gălănești, subliniem faptul că în toate unitățile agricole sucevene există con­diții și posibilități pentru depozitarea unor cantități în­destulătoare de furaje, canti­tăți ce in multe locuri pot a­­sigura chiar un excedent de nutrețuri, care iarna, folosite cu chibzuință gospodărească,­ vor asigura necesarul de hra­nă pentru întreg efectivul de animale existent în județ. ION BĂNCESCU A­sigur­area"furajelor, ! O BĂTĂLIE CARE SE CÎȘTIGĂ ACUM! 1 CONTRA JI­PUNCI 1 $ V­I „DELEGAȚI“ FĂRĂ DELEGAȚIE ^ Mulți cetățeni, printre care și Simion Bodnar din­­ ^ Straja, ne transmit „oforile“ lor în situațiile cînd vor £ 9 să-și vadă chipurile tablou, pe perete. Vin prin județ di­­­­­­verși fotografi care se dau drept delegați ai unor coo­ ^­­­perative din țară. După ce le iau banii amatorilor de ^ ? „tras în poză“, dispar. Unii dintre așa-zișii delegați, ei­ ^ ^ cruci notorii, apar în aresturile miliției, alții ... se dau Í ^ la fund. Sînt și unii . . . semicorecți. Lui S. B. i s-a tri­­­­­­mis . . . portretul unui necunoscut. Așa stînd lucrurile. ? Ș oferim două sfaturi: amatorii de poze pentru urmași să ^ 1 se folosească de fotografii locali; cooperativa suceveană ^ £ să fie mai mult antrenată și la acest capitol de servi­ ^ Ä re a populației. 9­­9­9­1 URMĂRILE UNEI ERORI­­ ? ? Gheorghe Gh. Mîrza (salariat la Fabrica de P.A.L. ^ ^ Fălticeni) s-a trezit cu o reținere din salariu de 180 lei. ^ 9/ 1 s-a explicat că este datornic la C.A.P. din localitate. 9, 9/ Omul s-a prezentat la respectiva unitate pentru a expli­ ^ ^ ca că este vorba de o confuzie de nume. De atunci ^ ^ este plimbat pe drumuri, fără însă a i se rezolva pro-­­­­­blema. Oare e atît de greu să se înlăture urmările a­ Í 3­nei erori ? 9­ 9­­­9. INVITAȚIE 9­9­­9 Acum, în plin sezon canicular și turistic, invităm ^ ^ reprezentanții organelor sanitare care veghează la igie­­­­­na publică să se deplaseze pînă în spatele gării Sucea­­v­a­va Nord (Ițcani). Ii asigurăm că au ce vedea. Nu dăm 9/ 9 amănunte despre aspectele pe care le vizăm. Precizăm 9/ 9­ doar atît, să nu ocolească cele 3 puncte alimentare. 9/ 9. Așteptăm concluziile, dar și măsurile ! < „Lanțul slăbiciunilor. ” Rubrică realizată de VICTOR MICU­­ ” Caricatură de MIHAI PINZARU 4

Next