Zori Noi, iulie 1973 (Anul 26, nr. 7939-7964)
1973-07-01 / nr. 7939
I m*ai I HOI PAGINA 2 ADUNAREA FESTIVA DE LA SUCEAVA (urmare din pagina I) ale operei mărețe ce se făurește pe pământul patriei, de a se integra, cu mari potențe creatoare, în viața economică și socială. In cadrul adunării festive a luat, apoi, cuvîntul tovarășul Miu Dobrescu, care a spus : „Tradiționala sărbătoare la care sîntem prezenți astăzi. — „Ziua învățătorului", îmi oferă deosebitul prilej de a vă transmite în numele comitetului județean de partid și al consiliului popular județean, dumneavoastră, precum și tuturor slujitorilor școlii de pe cuprinsul municipiului și județului Suceava, un cordial salut și sincere mulțumiri pentru strădania, pasiunea și eforturile închinate unor noi împliniri pe planul instruirii și educării tinerei generații. Ziua învățătorului ne prilejuiește, de fiecare dată, nu numai momente sărbătorești, dar și de bilanț lucid, și de optimistă privire spre viitor. In acest an, „Ziua învățătorului“ o sărbătorim intr-un cadru deosebit. Ne aflăm la foarte scurt timp după Plenara Comitetului Central al partidului care a dezbătut pe larg problemele fundamentale ale învățământului de toate gradele, conferindu-se românești nu numai un școlii nou cadru organizatoric de dezvoltare, ci și noi coordonate, noi elemente calitative corespunzătoare etapei, pe care o parcurge în prezent țara noastră. Școala și slujitorii săi se află, prin urmare, în fața unor imperative de mari dimensiuni. Departe de a fi numai o sumă de măsuri vizînd loturile organizatorice, hotărîrile adoptate de recenta plenară a partidului nostru, magistrala expunere rostită de secretarul general al partidului, tovarășul Nicolae Ceaușescu, pătrunde adinc în intimitatea procesului de instruire și educare a copiilor, în ceea ce are mai esențial activitatea ce se desfășoară în școli. al Plenara Comitetului Central Partidului Comunist Român a dimensionat în mod științific înalta menire a școlii, astfel ca învățământul românesc să se înscrie cît mai organic în amplul și vertiginosul proces de dezvoltare a științei și tehnicii lumii contemporane. Ca de fiecare dată, și astăzi suntem îndreptățiți să constatăm că puternicul detașament al cadrelor didactice din învățămîntul de toate gradele, de la educatoarea din grădinița de copii, pînă la profesorul universitar, s-a încadrat organic în opera de edificare a societății socialiste multilateral dezvoltate în patria noastră. Desigur, această înregimentare afectivă a slujitorilor școlii în opera de făurire a unor noi rînduieli social - politice are loc pe fondul emulativ al grijii deosebite pe care partidul și statul nostru o acordă școlii, principalul factor de instruire și educare a tineretului. Aria preocupărilor partidului nostru pentru destinele școlii, pentru instruirea poporului, foarte largă, foarte bogată, vă este, desigur, bine cunoscută. Profesorilor și învățătorilor li se încredințează anii fragezi ai copilăriei și dacă explică, de la catedră, tabla înmulțirii, istoria patriei sau complicatele calcule algebrice sarcina lor nu se încheie aici, chiar dacă fac foarte bine acest lucru ; dincolo de aceasta se află ceva mai mult, care este esențialul în formarea și dezvoltarea multilaterală a tineretului. Creșterea și îndrumarea elevilor cer ca grija pedagogului să se extindă asupra fiecărui moment din viața școlarului. Este știut doar că slujitorii școlii sunt primii care aprind in sufletul tineretului dragostea pentru știință, pentru adevăr și frumos, cei care le modelează cu răbdare și generozitate viitoarea personalitate. Nobila .misiune a edueato ■rului comportă o mare răspundere în formarea personalității tineretului școlar. Ea cere fiecărui dascăl să se apropie cu căldură și înțelegere de elevi, să le înțeleagă preocuparea și dinamica lor sufletească, să-și sporească necontenit eforturile pentru formarea profilului etic și cetățenesc al acestora. Procesul de instruire și educare a tinerei generații se cere permanent corelat cu nevoile societății, cu dezvoltarea celorlalte domenii ale vieții sociale. De aceea, sporirea continuă a volumului de informații și, mai ales, a valorii acestor informații, ridicarea continuă a măiestriei pedagogice, perfecționarea metodelor de predare și a muncii educative fiind imperative pe care nu le poate neglija nici un cadru didactic. In, mîinile dumneavoastră se află destinele generației de mâine și, de aceea, trebuie să fiți pe deplin pătrunși nu numai de responsabilitatea misiunii ce vă revine, ci și de marea ei noblețe. In această muncă de educare, dumneavoastră aveți parteneri de nădejde: familia, organizațiile U.T.C. și de pionieri. Nu trebuie să uităm, însă, nici o clipă că la confluența acestor factori, în procesul de formare a tinerei generații, dascălul deține un rol principal. El este, sau se cere să fie, un cumul de virtuți, un exemplu de ținută etică și de comportament în societate și în școală, străduindu-se, totodată, ca persoana sa multilateral și temeinic pregătită să devină modelul ideal spre care să tindă elevii. Patria noastră socialistă așteaptă de la școală gente de specialiști în contintuate domeniile activității socialpublice și culturale, contingente pe care dumneavoastră, cu pasiune și dăruire, cu eforturi și nobilă strădanie, le pregătiți. Depinde de dumneavoastră ca tineretul nostru să știe a purta mîine cu mîndrie și demnitate făclia continuității între generații, spre lauda întregului popor și spre bucuria dumneavoastră. Căci există o bucurie, bucurie simplă și fierbinte a o oricărui dascăl, atunci cînd își vede elevii ajunși oameni de nădejde, participanți activi la edificarea societății noastre noi. Dincolo de răsplata și cinstirea pe care partidul și poporul vi le acordă, există și această răsplată de natură afectivă, izvorîtă din conștiința misiunii împlinite. Pentru că nimic nu poate răsplăti mai bine eforturile dascălului decit recunoștința fierbinte și salutul respectuos al fostului elev, devenit om de nădejde în uriașul angrenaj social. Sunt între dumneavoastră învățători și profesori cu tîmplele argintii, care slujesc la catedră de zeci de ani și care au pregătit multe generații de din care au ieșit cadre elevi cu înaltă calificare — muncitori, ingineri, medici. Spre acești profesori și învățători se dreaptă acum, în această înzi sărbătorească, sentimentele de respect și mulțumire, pentru devotamentul, pentru hărnicia, pentru activitatea lor plină de pasiune și dăruire. Prețuim, de asemenea, activitatea miilor de cadre tinere care au infuzat învățămîntului nostru un optimism robust, un elan creator și care, în continua preocupare de a se menține în același pas cu știința și cultura modernă, depun toate eforturile și măiestria lor pedagogică pentru pregătirea multilaterală, temeinică, a elevilor. Sunt între dumneavoastră foarte mulți învățători și profesori care prin devotamentul, prin pasiunea muncii, prin continua neliniște și căutare, prin dragostea și stima față de cultură, prin sentimentul dăruirii totale, amintesc de marii dascăli ai trecutului nostru, de profesori și savanți ale căror nume sunt așezate definitiv în patrimoniul de stimă și mîndrie al poporului. Păstrînd dimensiunile unei modestii ce caracterizează pe educatori, trebuie, totuși, să spunem că dumneavoastră, cei care urcau zilnic la catedră, continuaț munca marilor noștri profesori din trecut. Nume ca Nicolae Iorga, Emil Racoviță, Alexandru Philippide, Spiru Hairet, Victor Babeș sunt pilde vii, pe care sîntem siguri că le aveți în față ori de cîte ori vă gîndiți la nobilele rosturi ale școlii și slujitorilor săi. Dispunem de toate condițiile pentru punerea în valoare și potențarea înaltelor dumneavoastră virtuți, astfel ca aportul școlii la progresul general al societății noastre să fie tot mai substanțial. Pregătind tineretul din școli pentru muncă și viață, va trebui, să-l educăm în spiritul unei comportări demne în toate împrejurările, în spiritul ideilor comunismului, al eticii noastre noi, pătruns de dragoste fierbinte pentru patria socialistă, de nobilele idei ale frăției între popoare, militanți neabătuți pentru cauza socialismului și păcii în lume. Este bine ca tineretul nostru să aibă mereu în minte că neamul și glia cărora aparțin au rezistat, de-a lungul secolelor, cu toate vitregiile, datorită dragostei de neam a poporului și a minților luminate zămislite pe pămîntul românesc. Pentru el însuși, pentru sensul vieții sale, pentru asigurarea patrimoniului spiritual al patriei, formarea tineretului în anii de școală și facultate este hotărîtoare. Avem datoria sacră, stimați tovarăși, să înfățișăm elevilor și studenților în imagini plastice, pe înțelesul lor, prezența tot mai activă și dinamică a României socialiste în conclavul contemporan al popoarelor, rolul uriaș și activitatea pilduitoare ale secretarului general al partidului nostru, tovarășul Nicolae Ceaușescu, în definirea și aplicarea politicii externe a României, îndreptată spre realizarea unui climat de pace și colaborare pe planeta noastră. Tineretul trăiește astăzi într-o ambianță științifică și culturală nevisată în trecut: învățământul nostru este clădit ca un edificiu trainic, armonios, deschizînd drumuri sigure spre cele mai înalte zone ale științei și tehnicii contemporane. Partidul, întregul popor așteaptă de la dumneavoastră îndrumarea competentă a elevilor spre aceste zone, și avem ferma convingere că acestea sînt înseși idealurile dumneavoastră cele mai intime, cele mai înalte. Vă urez, stimați tovarăși, noi succese în îndeplinirea nobilei dumneavoastră misiuni, pentru a putea crește un tineret de nădejde, în stare să ridice și să ducă peste ani și secole gloria patriei noastre. România socialistă. Urez, de asemenea, tuturor o vacanță plăcută și acumulări de cît mai multe forțe pentru viitorul an școlar". Participanții la această vibrantă manifestare, într-o atmosferă de mare entuziasm și fierbinte recunoștință, au adresat o telegramă Comitetului Central al Partidului Comunist Român, Nicolae Ceaușescu, tovarășului în care, printre altele, se spune: „Vă asigurăm, scumpe tovarășe secretar general, că ne vom înzeci eforturile pentru a da viață prețioaselor dumneavoastră indicații, că vom face totul pentru ca școala noastră să slujească pe deplin cerințele actualei etape de dezvoltare a țării, să formeze cadre de nădejde, oameni capabili să acționeze în chip comunist pentru ridicarea României socialiste pe noi culmi ale progresului și civilizației“. După încheierea adunării festive, participanții au asistat la spectacolul cu piesa „Petru Rareș“ de Horia Lovinescu, în interpretarea actorilor Teatrului Național „Vasile Alecsandri“ din Iași. Aspect din adunarea festivă de la Suceava Combaterea dăunătorilor la cartofi se află în plină desfășurare pe ogoarele județului Frumoase sunt conferințele despre construcții... MOTTO: „Dacă problema locuinței, a apartamentului, ar fi studiată ca un șasiu de automobil, am vedea casele noastre transformîndu-se și îmbunătățindu-se rapid". (LE CORBUSIER) . . . Am rămas în minte cu citatul acesta, dintr-un studiu privind locuința omului contemporan, al unuia dintre cei mai mari arhitecți ai lumii, gîndind și eu, ca gospodarul, că mare dreptate are specialistul. De cîte necazuri n-ar fi scutit proprietarul sau chiriașul de apartament, dacă proiectantul ori constructorul și-ar face meseria cu migala și atenția cu care își îngrijește autoturismul propriu! . . . Nu-i vorbă, pe linia educării răspunderii celor ce ne dădesc locul de adăpost familial se ... „construiește“ mult. Conferințe, dezbateri, gazete satirice etc. Cu bunăvoința celor de pe schele, vreau să pun și eu o „cărămidă“: le scriu, absolut gratuit, o scenetă satirică pentru un viitor program de brigadă artistică de agitație. M-am inspirat din activitatea lotului de construcții - montaj din orașul Fălticeni. Care va să zică, un decor festiv de adunare în plen a constructorilor localnici. Toate privirile țintesc un conferențiar care se străduie să fie elevat, dar și înțeles în expresii . — Locuința contemporană are două feluri : mai întîi, este un fel de mașină menită să ne satisfacă exigențele trupului, respectiv, să ne ofere confortul .. . — Chiar și atunci cînd ne cade tencuiala în cap? (o voce anonimă). — Liniște, vă rog, nu întrerupeți oratorul (ceea ce dovedește că disciplina nu e prea totală aici). — ... In al doilea rînd, ea este locul util pentru meditație, pentru frumusețea ce aduce spiritului calmul indispensabil . . . — Mamă, și cînd te gîndești că în apartamentul meu se aude și cînd se ceartă vecinul cu soacră-sa! (bineînțeles, altă voce). — Repet, nu opriți cursul conferinței cu niște opinii banale. — Aspectele practice ale locuinței sînt rezolvate de inginer , meditația, frumusețea, ordinea care domnește le reprezintă arhitectura. Una fără cealaltă nu se poate . . . — Numai că pe teren, se bat cap în cap . . . — Rog, fără comentarii negativiste. — Și cum vă spuneam, industria, năvalnică precum un FOILETON fluviu care se spre destinul său, rostogolește trebuie să se ocupe de construcție și să stabilească în serie elementele locuinței. — Așa o fi, însă să se stabilească cum trebuie. — Atenție la indisciplină, vă repet ! — ... In concluzie, trebuie să privim problema dintr-un punct de vedere critic și obiectiv, să ajungem la locuința - unealtă, la cea de serie, sănătoasă moral, dar și frumoasă prin estetica uneltelor de muncă ce întovărășesc existența noastră. ■—■ Mie îmi cade tavanul pe lingă fiecare fîșie prefabricată. — Indiferent a cui e vocea, să știți că facem anchetă și trecem la sancțiuni administrative. — ... Zic, deci, tuturor, cu o expresie vizionară: locuința va ajunge un receptacol de lumină. Baie, soare, apă caldă, apă rece, temperatură după voință, conservarea alimentelor, igienă, frumusețe prin proporție. Organizatorul manifestării cultural - educative : — Dumneata, cel din colțul din dreapta, ce tot agiți fițuica aceea în mină ? — Aveți puțintică răbdare. Sunt responsabilul Blocului C7, cu 30 de apartamente, de pe strada „Maior Ioan“ nr. 10, construit de lotul de aici pentru muncitorii secției de prelucrare a lemnului. Apropo de ceea ce spunea conferențiarul. Dau citire unor constatări din anexa procesului verbal de recepție a blocului , coloanele de încălzire C1, C2, C5, C6 nu funcționează normal, fiind parțial înfundate; unele radiatoare nu se încălzesc pe toată suprafața ; instalația termică de la subsol nu este izolată complet, conform proiectului , cu toate că lucrarea de canalizare s-a făcut, sifonul de pardoseală nu s-a montat ; în băile apartamentelor, unele sifoane curg ca la cascadele de le zice „urlătoare — Unde dai și unde crapă. Ce-am vrut noi și ce a ieșit ! Dumneata, acela agitat, ce dorești ? — Sînt reprezentantul asociației de locatari nr. 1. Conductele de apă nu asigură un debit sporit la „vîrfurile“ de consum. Apa menajeră nu ajunge la etajele 3 și 4 în acele ore. Sînt foarte multe nemulțumiri în rîndul locatarilor . . . — Să se stabilească prețuri diferențiate pentru cei de la parter, față de vecinii lor de la etaje. Nemulțumirile vor dispare, pentru că dublăm capacitatea rețelei orășenești de apă. Avem fonduri aprobate, în general, pot să spun că vom face și vom drege, adică vom construi mult în perspectivă. Mai este vreo întrebare de pus ? Vreo observație criticistă ? . . . — Păi . . . depinde cum construiește constructorul care, pînă acum, nu prea a fost constructiv din punct de vedere critic și obiectiv, vorba conferențiarului (se înțelege, expresia a fost a mai multor voci, care reprezentau beneficiarul). P. S. Sceneta satirică poate fi folosită și în programele artistice ale altor loturi de construcții din județ. Fr. conf. VICTOR MICU DIALOG MARIA C. CRAINICIUC Stroiești: Conducerea Spitalului teritorial Suceava a răspuns la scrisoarea dv. adresată redacției că cele relatate se confirmă. Pentru deficiențele constatate în circumscripția sanitară Stroiești, medicul Mircea Așuenei și sora medicală Iuliana Pascaru au fost sancționați cu mustrare. CONSTANTIN PINTILIE Suceava . Am luat la cunoștință cele semnalate de dv. și, în ceea ce ne privește, am efectuat corecturile necesare. MATEI CARPE A Poiana Stampei. Intrucît sînteți angajat pe perioade determinate, cu întreruperi îndelungate Intre ele, conform legislației in vigoare nu aveți dreptul la concediu de odihnă. ECATERINA IFRIM Suceava : Conducerea fabricii de tricotaje „Zimbrul“ ne-a comunicat că, după ce v-a desfăcut contractul de muncă în anul 1972, conform art. 18, litera a din Codul muncii, o altă cerere de reangajare nu a fost înregistrată. S-a luat în evidență scrisoarea dv. adresată redacției. Atunci cînd vor exista posibilități, întreprinderea o va rezolva favorabil. Influența pozitivă a precipitațiilor căzute pînă acum se face deosebit de simțită și la plantele de nutreț. Trifoiul, lucerna, ierburile perene cultivate, fînețele naturale, guliile, sfecla furajeră, porumbul oiloz etc. au înregistrat și continuă să înregistreze o puternică creștere vegetativă. Prin urmare, lucrătorii din fermele zootehnice ale asociațiilor intercooperatiste de creștere a animalelor, cei din I.A.S., cît și gospodarii din satele situate în zona montană a județului nostru dispun, anul acesta, de reale posibilități pentru a-și asigura o balanță furajeră echilibrată sau chiar excedentară atît sub raport cantitativ, cît și calitativ. Pentru producerea și depozitarea nutrețurilor fibroase, vremea a fost uneori potrivnică. Aceasta însă nu a împiedicat conducerile multor asociații intercooperatiste și ferme de stat să inițieze măsuri energice în vederea recoltării plantelor de nutreț, conservării și depozitării lor, după caz, sub formă de semisiloz sau fînuri. In vreme ce factorii răspunzători din unele unități acordă atenția cuvenită asigurării bazei furajere, alții însă manifestă încă o neînțeleasă acalmie. Aceasta face ca la ora actuală cantitățile de nutrețuri adunate și depozitate pentru iarnă să fie destul de mici în comparație cu ceea ce se putea înfăptui. O asemenea apreciere se întemeiază și pe constatările făcute cu prilejul unui recent raid întreprins prin cîteva ferme zootehnice ce aparțin de Asociația intercooperatistă de creștere a animalelor Gălănești. Conform planului, efectivele de animale ale unității la care ne referim trebuie să totalizeze, către sfîrșitul anului, 8.950 ovine, din care 5.620 curătătoare și 1.600 taurine, în a căror alcătuire vacile și junincile vor număra 1070 exemplare. îndeplinirea sarcinilor care stau în fața asociației pe linia realizării producțiilor scontate și a reducerii cheltuielilor este strîns legată de modul cum se acționează pentru asigurarea bazei furajere. Și nu s-ar putea spune că, din acest punct de vedere, posibilități nu există. Sunt chiar suficiente. In primul rînd, trebuie luate în considerare cele 4.727 ha. teren agricol afectat producerii nutrețurilor, suprafață repartizată pe următoarele categorii de folosință : 2.691 ha. arabil, 1.087 ha. pășuni naturale și peste 940 ha. finețe. Pînă acum, lucrătorii din ferme, primind sprijinul conducerii asociației, al organelor comunale de partid și de stat, precum și al consiliilor de conducere din cele 6 cooperative agricole, pe raza cărora este constituită asociația, au întreprins unele măsuri menite să contribuie la îmbunătățirea structurii culturilor furajere, ridicarea potențialului productiv al pajiștilor naturale etc. In majoritatea fermelor s-au însămînțat gulii și porumbeilor, s-au organizat acțiuni în vederea recoltării trifolienelor și a ierburilor perene etc. Merită apreciată în primul rînd munca lucrătorilor din cadrul fermei zootehnice Gălănești. Ei au reușit să aplice 3 prașile manuale pe aproape întreaga suprafață ocupată cu gulii furajere (29 ha.), fiind în același timp într-un stadiu avansat și pu alte lucrări de sezon. Au însilozat 114 tone secară, destinată inițial pentru a fi consumată sub formă de masă verde, și au epsit pentru fîn ierburile provenite de pe 200 ha. din cele 250 ha. planificate. Ceea ce s-a înfăptuit pînă acum în această direcție în cadrul Asociației intercooperatiste de creștere a animalelor Gălănești, deși demn de remarcat, e însă submultiplelor posibilități nivelul existente. Și iată de ce, întreținerea guliilor furajere nu era realizată, la data raidului nostru, pe întreaga suprafață aflată în cultură. La Vicovu de Sus, pentru a da numai un exemplu, am „depistat“, în tarlaua denumită „La Bivolărie“, vreo 5—6 ha. de gulii pe care cooperatorii nu intraseră încă nici prima dată cu sapele pentru a stîrpi buruienile. Ca urmare, pe aceste parcele, planează riscul compromiterii culturii. — De ce nu au fost prășite pînă acum guliile ? — Pentru că nu a avut cine să ni se repartizeze — ne-a explicat cooperatoarea Chilina A. Mitrie. Noi am fi dorit să ne apucăm de lucru mai devreme, dar de la conducerea C.A.P. ni s-a spus să ne vedem de treburi căci guliile aparțin asociației și nu cooperativei. Completînd cele menționate de interlocutoarea noastră, inginerul Gheorghe Doroftei, directorul Asociației intercooperatiste de creștere a animalelor Gălănești, și-a nemulțumirea privind exprimat modul cum se preocupă de problemele zootehniei atît președintele C.A.P. Vicovu de Sus, Gheorghe Reuț, cît și ceilalți factori cu munci de răspundere la nivel de C.A.P. și comună, care, odată cu afilierea fermei zootehnice a cooperativei agricole la asociație, se consideră absolviți de orice obligație pe această linie. Evident, este un mod îngust de a privi lucrurile, căruia comitetul comunal de partid, comuniștii din localitate trebuie să-i pună capăt, trăgînd în același timp la răspundere pe toți cei care, prin neglijența lor, pricinuiesc pagube avutului obștesc. Recoltarea, conservarea, transportul și depozitarea ritmică, fără pierderi, a furajelor fibroase vizează și un alt grup de probleme cu care sunt confruntați, la ora actuală, lucrătorii din fermele Asociației intercooperatiste de creștere a animalelor Gălănești. Conform prevederilor inițiale, ei trebuie să adune în depozite, numai sub formă de fînuri, o cantitate de 4.500 tone nutrețuri. Se va putea duce la îndeplinire această sarcină ? — Răspunsul nostru este categoric, dar — a ținut să precizeze directorul asociației. Insă cu o singură condiție : dacă reușim să strîngem și să depozităm în totalitate furajele provenite de pe cele 1.126 ha. ocupate cu ierburi perene. — Cît s-a cosit și transportat pînă acum în depozite ? — Sunt recoltate 098 ha.. In furajerii n-am dus încă nici un kilogram de fîn. La noi plouă,, plouă mereu, ceea ce ne îngreuiază foarte mult munca. Intr-adevăr, este și aceasta o realitate, dar în nici un caz, nu poate fi folosită ca paravan în fața unor deficiențe de ordin organizatoric. Și iată de ce , miercuri, deși timpul era admirabil pentru strîngerea furajelor, n-am reușit să întîlnim aproape nici un cooperator la întorsul brazdelor și așezarea pe prepelegi a firului de trifoi din tarlaua denumită „La Gălănești“ (50 ha.), aparținînd secției Bilca din cadrul fermei Vicovu de Sus. Cînd a fost întrebat de ce nu a organizat nici o acțiune pentru adunatul fînului și de ce se tergiversează cositul celor 30 ha. cu ghizdei și a altor vreo 200 ha. ocupate cu finețe naturale, șeful acestei secții, Silvestru Răileanu, n-a găsit nici un argument plauzibil. Fără îndoială sunt și alte fapte care dovedesc că în cadrul asociației intercooperatiste la care ne referim există anumite „puncte nevralgice“ la capitolul preocupări pentru asigurarea bazei furajere. Așa, bunăoară, ferma Vicovu de Sus, care cuprinde sectoarele zootehnice ale C.A.P.: Bilca, Vicovu de Jos și Vicovu de Sus, nu are în momentul de față un conducător care să urmărească și să coordoneze cu competență toate problemele ce le ridică baza furajeră. Medicul veterinar Ioan Macovei, care a lucrat o perioadă „cu detașare“ ca șef de fermă, avînd acum în buzunar transferul la altă unitate, a lăsat totul baltă. Prezentînd aspectele constatate în raidul întreprins pe baza de activitate a Asociației intercooperatiste de creștere a animalelor Gălănești, subliniem faptul că în toate unitățile agricole sucevene există condiții și posibilități pentru depozitarea unor cantități îndestulătoare de furaje, cantități ce in multe locuri pot asigura chiar un excedent de nutrețuri, care iarna, folosite cu chibzuință gospodărească, vor asigura necesarul de hrană pentru întreg efectivul de animale existent în județ. ION BĂNCESCU Asigurarea"furajelor, ! O BĂTĂLIE CARE SE CÎȘTIGĂ ACUM! 1 CONTRA JIPUNCI 1 $ VI „DELEGAȚI“ FĂRĂ DELEGAȚIE ^ Mulți cetățeni, printre care și Simion Bodnar din ^ Straja, ne transmit „oforile“ lor în situațiile cînd vor £ 9 să-și vadă chipurile tablou, pe perete. Vin prin județ diverși fotografi care se dau drept delegați ai unor coo ^perative din țară. După ce le iau banii amatorilor de ^ ? „tras în poză“, dispar. Unii dintre așa-zișii delegați, ei ^ ^ cruci notorii, apar în aresturile miliției, alții ... se dau Í ^ la fund. Sînt și unii . . . semicorecți. Lui S. B. i s-a trimis . . . portretul unui necunoscut. Așa stînd lucrurile. ? Ș oferim două sfaturi: amatorii de poze pentru urmași să ^ 1 se folosească de fotografii locali; cooperativa suceveană ^ £ să fie mai mult antrenată și la acest capitol de servi ^ Ä re a populației. 9991 URMĂRILE UNEI ERORI ? ? Gheorghe Gh. Mîrza (salariat la Fabrica de P.A.L. ^ ^ Fălticeni) s-a trezit cu o reținere din salariu de 180 lei. ^ 9/ 1 s-a explicat că este datornic la C.A.P. din localitate. 9, 9/ Omul s-a prezentat la respectiva unitate pentru a expli ^ ^ ca că este vorba de o confuzie de nume. De atunci ^ ^ este plimbat pe drumuri, fără însă a i se rezolva pro-blema. Oare e atît de greu să se înlăture urmările a Í 3nei erori ? 9 99. INVITAȚIE 999 Acum, în plin sezon canicular și turistic, invităm ^ ^ reprezentanții organelor sanitare care veghează la igiena publică să se deplaseze pînă în spatele gării Suceavava Nord (Ițcani). Ii asigurăm că au ce vedea. Nu dăm 9/ 9 amănunte despre aspectele pe care le vizăm. Precizăm 9/ 9 doar atît, să nu ocolească cele 3 puncte alimentare. 9/ 9. Așteptăm concluziile, dar și măsurile ! < „Lanțul slăbiciunilor. ” Rubrică realizată de VICTOR MICU ” Caricatură de MIHAI PINZARU 4