Zori Noi, septembrie 1973 (Anul 26, nr. 7991-8016)

1973-09-15 / nr. 8003

y A PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, INIȚI­ VA J ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN SUCEAVA AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN * * * ANUL XXVIII Nf­. 8003 sfmbăta 15 septemBrie 1973 4 PAGINI 30 BANI PENTRU ÎNFĂPTUIREA CINCINALULUI ÎNAINTE DE TERMEN Colectivul de muncă de la Filatura de in și cînepă din Fălticeni desfășoară o intensă activitate în vederea în­deplinirii sarcinilor de plan și a angajamentelor asumate în întrecere. Aneta Costrin, din secția bobinat (foto din stingă), și George Iacob, din atelierul mecanic (foto din dreapta), se numără printre muncitorii cu bune rezultate în producție CDtiCTIM SUTIMII» „IEȘI! URSULUI" HUȘI» AL LUI HOTARIT SĂ RECUPEREZE TOATE RESTANȚELE VALORICE ȘI FIZICE — Pe total șantier, realiză­rile depășesc doar cu 0,7 la sută planul ce ne revine pe primele 8 luni din 1973 — ne spunea tovarășul Daniel Iftode, inginer șef al Șantierului „Le­­șu Ursului" — Frasin din ca­drul Trustului construcții montaj - miniere. Ne aflăm, adică, într-o situație care im­pune continuarea, amplificarea eforturilor, astfel ca să înche­iem anul cu un bilanț pozitiv atit la producția valorică, cît și în ceea ce privește cores­pondentele ei fizice. Spun to­tal șantier, dar, dacă ar fi să amintesc de anumite obiecti­ve, atunci înregistrăm depă­șiri însemnate la unele, res­tanțe — la altele. — Unde consemnați depă­șiri, care sunt restanțele și cauzele acestora ? — Principalul beneficiar al nostru este Combinatul mi­nier Suceava, apoi, direcția tehnică din cadrul consiliului popular județean și I.C.Î.L. Vatra Dornei. In ceea ce pri­vește combinatul minier, aici avem multe obiective termina­te­ înainte de­ termen, dar și altele în mare restanță. Astfel, am predat înainte de grafic un bloc de locuințe la Broșteni — 35 apartamente —, un grup so­cial, ateliere, magazii, birouri pentru un punct de lucru al Exploatării miniere Vatra Dor­nei, trei cămine pentru nefa­­miliști — însumînd 106 pa­turi —, o cantină cu 200 locuri și un grup social, ateliere, ma­gazii, birouri la secția Căli­­mani a aceleiași exploatări miniere. Se află pe punctul de a fi predate beneficiarului, la Gura Humorului — blocul G 20,■ cu 20 apartamente , a 3 ca­mere, iar aici, la Frasin — imobilul laboratorului de do­­cimație. — Tovarășul inginer șef se referă la realizările valorice și fizice, dar consider că e util să amintim și de faptul că a­­cestea au fost obținute în con­dițiile reducerii prețului de cost și consumului de materia­le, ale creșterii beneficiilor — intervine în discuție tovarășul Crișan Simonefi, contabilul șef al acestei unități de con­ INVESTIȚIILE strucții. Pe primul semestru noi am înregistrat beneficii de 1. 152.000 lei, cu 303.000 lei mai mult decit ne planifica­sem. Avem și cifre referitoa­re la luna iulie : 459.000 lei be­­­neficii, cu 247.000 lei mai mult decît fusese prevăzut. Tot a­­tît de semnificative sunt com­parațiile privind reducerea cheltuielilor planificate la 1000 lei producție , cu 9,2 lei pe primul semestru ,­­cu 101,1 lei în luna iulie. — în ce constau economiile la cheltuielile planificate ? — Nu am date separate pen­tru iulie, ci pentru primele 7 luni. S-au economisit, printre altele : 27 tone ciment, 10 to­ne oțel-beton, 44.000 cărămizi, 50 m.c. material lemnos, 506 m. c. produse de balastieră. A­­poi, 81.000 lei la manoperă și DUMITRU MIRON (Continuare în pagina a III-a) S­I­T­U­A­Ț­I­A RECOLTĂRII CARTOFULUI ÎN C.A.P. LA DATA DE 13 SEPTEMBRIE 1973 C.A.P. V. C.A.P. % Băișești 100 Costișa 72,4 Moara 100 Gălănești 71,7 Pătrăuți 100 Berchișești 71,4 Salcea 100 Probota 70,5 Sf. Ilie 100 Comănești 70,1 Șcheia 100 Udești 69,7 Liteni - Moara 97,1 Grănicești 69,4 Hîrtop 97,1 Costîna 68,0 Prelipca 96,3 Rotunda 67,5 Plopeni 96,2 Dornești 66,6 Rădășeni 95,7 Baineț 65,7 Dolhești 95,6 Manolea 65,2 Fîntînele 95,6 Bogdănești 63,7 Rădăuți 92,8 Siret 61,2 Zamostea 92,7 Botoșana 60,0 Zvoriștea 92,3 Todirești 60,0 Preutești 91,4 Bălcăuți 59,4 Bălăceana 90,9 Valea Moldovei 59,3 Șerbănești 90,1 Măriței 59,2 Șasea 90,0 Satu Mare 58,5 Siminicea 89,1 Horodnic de Sus 58,4 Chilișeni 88,7 Stroești 58,3 Pleșești 88,2 Pîrtești de Jos 56,1 Reuseni 88,0 Grămești 55,7 Rotopănești 87,8 Milișăuți 55,2 Boroaia 87,7 Horodnic de Jos 54,2 Mihoveni 86,4 Arbore 54,0 Adîncata 84,8 Valea Glodului 53,8 Bunești 84,3 Drăgoești 53,3 Ciumulești 84,2 Vicovu de Jos 53,1 Dolhasca 84,2 Șerbăuți 52,7 Ipotești 84,1 Volovăț 51,9 Baia­­ 84,0 Bosanci 50,9 Cajvana 84,0 Frătăuții Noi 50,0 Forăști 83,0 Drăgușeni 47,5 Verești 81,6 Marginea 46,2 Dumbrăveni 80,0 Zaharești 45,0 Mitocu Dragomirnei 80,0 Calafindești 44,4 Negostina 78,8 Bilea 41,6 Horodniceni 78,3 Poeni - Solea 40,9 Liteni 76,9 Dărmănești 38,8 Ciprian Porumbescu 76,6 Iaslovăț 38,3 Ilișești 75,6 Măneuți 35,0 Burdujeni 75,4 Iacobești 33,8 Fălticeni 75,0 Vicovu de Sus 33,6 Fîntîna Mari 75,0 Frătăuții Vechi 29,0 Vășcăuți 73,6 Hănțești 20,4 Roșcani 72,9 * Total sector cooperatist — 70,6 JUDEȚUL SUCEAVA BILIT MOBILIZATOR Oamenii muncii din industria rădăuțeană, urmare a unei ac­tivități desfășurate la cote valorice mereu mai ridicate, au ob­ținut succese notabile la principalii indicatori e­­conomici în cele 8 luni din acest an hotărîtor al cincinalului. Astfel, pla­nul la producția globa­lă a fost îndeplinit în proporție de 102,6 la sută. Peste plan au fost date produse în valoare de peste 14 milioane lei. In fruntea unităților care și-au­­ adus o tribuție sporită la con­ob­ținerea acestui rezultat se situează fabrica mix­tă a industriei locale, I.P.L. și fabrica de spirt. Un indice sporit, fa­ță de planul pe 8 luni, fost obținut și la produc­a­ția marfă vîndută și în­casată, capitol la care creșterile sunt de peste 27 milioane lei. Produc­tivitatea muncii, unul din indicatorii de bază ai eficienței economice, a fost realizată un pro­cent de 102,1 la sută. In domeniul produse­lor destinate fondului pieței, planul a fost de­pășit cu 5,2 la sută, pe primul loc, situindu-se U.F.E.T., cu o producție marfă în valoare de 2.200.000 lei. Succesele constituie o puternică bază pentru activitatea de viitor, lu­crătorii din industria a­­cestui oraș, în frunte cu comuniștii, angajîndu-se să continue în ritm sus­ținut seria rezultatelor bune. ■ Vizita tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU în Republica Ecuador Vizită protocolară Joi după-amiază, președinte­le Consiliului­­ de Stat al Re­publicii Socialiste România, Nicolae Ceaușescu, a făcut o vizită protocolară, la Palatul Național, președintelui Re­publicii Ecuador, general Guillermo Rodriguez Lara. La întrevederea care a avut loc cu acest prilej au asistat miniștrii de externe ai celor două țări, George Macovescu și Antonio Jose Lucio Paredes. într-o atmosferă cordială, prietenească, au fost abordate probleme privind relațiile de colaborare dintre cele două țări și, îndeosebi, au fost ana­lizate căile lor de dezvoltare în interesul celor două țări și popoare, al cauzei păcii și co­laborării internaționale. Toto­dată, au fost discutate proble­me de interes reciproc ale si­tuației internaționale actuale. La sosire și la plecarea de la Palatul Național, garda pre­zidențială a prezentat onorul. Au fost intonate imnurile de stat ale celor două țări. Atit pe traseul străbătut pînă la Palatul Național, cît și în fața reședinței preziden­țiale, un mare număr de lo­cuitori ai capitalei ecuadorie­­ne au făcut președintelui Nicolae Ceaușescu o caldă ma­nifestare de prietenie. BANCHET ÎN ONOAREA ÎNALȚILOR OASPEȚI Președintele Republicii E­­cuador, general Guillermo Ro­driguez Lara, a oferit, joi sea­ra, un banchet în saloanele Palatului Național, în onoarea președintelui Consiliului de Stat al României, Nicolae Ceaușescu, și a tovarășei Elena Ceaușescu. La banchet au luat parte membrii guvernului ecuado­­rian, personalități ale vieții culturale, științifice, conducă­tori ai unor mari firme econo­mice, rectori, ai principalelor redactorii-șefi ziare din Quito, conducerea municipali­tății și alte persoane oficiale. Au participat persoanele ofi­ciale române. La sosirea președintelui Nicolae Ceaușescu și a tova­­­rășei Elena Ceaușescu, garda militară prezidențială a pre­zentat onorul. Oaspeții români au fost întîmpinați de preșe­dintele Guillermo Rodriguez Lara. Apoi a urmat ceremonia prezentării președintelui Nicolae Ceaușescu și tovarășei Elena Ceaușescu a demnita­rilor ecuadorieni, șefilor mi­siunilor diplomatice acreditați la Quito, prezenți la ban­chet. în timpul banchetului, cei doi președinți au rostit cuvîn­­tări. Președintele Ecuadorului a înmînat președintelui Nicolae Ceaușescu „Marele colan al Or­dinului Național de Merit“, cea mai înaltă distincție ecua­­doriană, conferită prin tradiție șefilor de state, promotori ai păcii și justiției sociale, mili­tanți consecvenți pentru con­viețuire frățească între oa­meni. Banchetul s-a desfășurat în­tr-o atmosferă cordială, priete­nească. TIPĂRITURI Se află sub tipar lucra­rea „Biblioteca municipală Suceava la 50 de ani“, edi­tată cu prilejul aniversă­rii, în această toamnă, a unei jumătăți de veac de la înființarea primei bi­blioteci publice la Suceava. Avînd caracterul unei schițe monografice, lucra­rea prezintă, în prima par­te, pe bază de documente, începuturile activității in­stituției, iar în partea doua, dezvoltarea acesteia­­ și a activității desfășura­te în anii edificării so­cialismului. In final, un capitol intitulat „Album“ ilustrează, cu imagini semnificative, istoricul bi­bliotecii municipale. Cuvîntările președinților Guillermo Rodriguez Lara și Nicolae Ceaușescu rostite la banchet IN PAGINA 4 LA UNIVERSITATEA CENTRALĂ DIN QUITO Vineri dimineața, președin­tele Nicolae Ceaușescu și to­varășa Elena Ceaușescu au fă­cut o vizită la Universitatea centrală din Quito, una dintre cele mai vechi instituții de învățămînt superior din A­­merica Latină. Studenții universității, în număr impresionant, au făcut oaspeților români o entuzias­tă primire. Studenții au pără­sit pentru un moment labora­toarele unde acum, înaintea deschiderii anului de învăță­mînt, fac perioada de practi­că, adunîndu-se în fața clădi­rii și de-a lungul culoarelor pentru a ovaționa pe președin­tele primului stat socialist ca­re face o vizită în Ecuador, pe conducătorul României socia­liste, Nicolae Ceaușescu, rîndul studenților răsună din în­delung urări de bun venit, u­­rări pentru România socialis­tă, pentru conducătorul ei. Pe pancarte ridicate de studenți se puteau citi cuvintele : „Bun venit conducătorului României socialiste, Ceaușescu", „Trăiască Nicolae unita­tea tineretului din România și Ecuador în lupta comună pen­tru pace și progres social!" Președintele Ceaușescu și tovarășa Nicolae Elena Ceaușescu sînt întîmpinați de rectorul universității, Edmun­­do Rivadeneira, de secretarul general al consiliului profeso­­ral, Adriano Rosales, de mem­bri ai consiliului, profesori și reprezentanți ai studențimii. Adresîndu-se solilor poporu­lui român, rectorul, prof. dr. Edmundo Rivadeneira, le-a a­­dresat un călduros cuvînt de salut. într-un cadru solemn, șefu­lui statului român, tovarășu­lui Nicolae Ceaușescu, i s-a decernat titlul de doctor ho­noris causa al Universității centrale din Ecuador, înalt titlu științific conferit la so­licitarea conducerii facultății de științe economice din ca­­drul universității. (Continuare în pagina a IV-a) CARTOFUL NICI UN TUBERCUL SĂ NU RĂMÎNĂ ÎN PĂMÎNT! In.,ultima­ perioadă!­recolta­tul cartofului a­ cunoscut o in­tensificare. La data de 13­ sep­tembrie a. c., de exemplu, la cooperativele agricole de producție acțiunea respecti­vă era realizată în procent de peste 70 la sută. Cele mai fru­moase succese le înregistrase­ră cooperatorii din Șcheia, Moara, Sf. Ilie, Salcea, Pă­­trăuți și Băișești, care încheia­seră lucrarea. Pe terminate erau și gospodarii din Liteni- Moara, Hîrtop, Prelipca, Plo­­peni, Rădășenii, Dolhești, Fîn­­tînele, Rădăuți, Zamostea, Zvoriștea și Preutești, cărora le rămăseseră să mai adune recolta doar de pe 3—8 la sută din suprafața cultivată. Și în alte unități lucrurile se des­fășoară intr-un ritm cores­punzător. Mai puțin bine se prezintă situația în C.A.P. Drăgușeni, Marginea, Zaharești, Calafin­­dești, Bilca, Poeni - Solca — în care, din suprafața totală, era recoltat 40—48 la sută, în C.A.P. Dărmănești, Iaslovăț, Măneuți, Iacobești și Vicovu de Sus — cu 34—39 la sută. La Frătăuții Vechi, realizările însumau doar 29 la sută, iar la Hănțești, uni­tate codașă pe județ — numai 20,4 la sută. Timpul, forța de muncă și mijloacele mecanice permit ca și în aceste unități să se ac­celereze lucrările de recoltare. Se impune însă ca, concomi­tent cu acest lucru, organiza­­țiile de partid, consiliile popu­lare, conducerile C.A.P., spe­cialiștii să ia măsuri concrete, să acționeze cu exigență și răspundere pentru strîngerea urgentă a cartofilor, în pri­mul rînd de pe suprafețele planificate a fi pregătite și în­­sămînțate cu cereale de toam­nă. In același timp, se reco­mandă ca peste tot să se facă operativ încă una-două re­coltări pentru a nu lăsa în pă­­mînt nici un tubercul . Paralel cu aceste acțiuni, factorii răspunzători să se în­grijească îndeaproape de or­ganizarea bună a sortării recoltei, de predarea neîntîr­­ziată în baze a cantităților contractate, de asigurarea ce­lor mai bune condiții în vede­rea însilozării și păstrării pes­te iarnă a cartofilor. Maximă mobilizare la recoltatul cartofului £XXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXVO,XXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXX.XXXXXXXXXXXXXXXXXXXX\X\XV^ I Im acțiunea pe gospodărire | ! §1 ÎNFRUMUSEȚARE­A COMUNEI „ Buchetul de flori“ al gospodinelor din Boroaia ! Acum, în pragul toamnei, vizitatorul descoperă în co­muna Boroaia, pe lîngă alte multe însemne distincte ale spiritului gospodăresc, ale ci­vilizației socialiste, și o adevă­rată „invazie“ eflorescentă, care îți incintă privirile: galele de pe marginile tuarelor, grădinile și veran­dele caselor, incintele insti­tuțiilor publice. Parcă ghicin­­du-ne gîndurile, tovarășa Elena Monoranu, președinta comitetului comunal al fe­meilor, și vicepreședintă comitetului executiv al con­­­siliului popular comunal — cu care am discutat recent —, ne-a spus, în timp ce stră­bateam drumurile localității: — Să știți că florile noas­tre au încîntat ochii localni­cilor și ai oaspeților pe tot parcursul verii. E adevărat, acum multe dintre ele au ajuns la maturitate. — Cum a fost începutul a­­cestei acțiuni de sădire ma­sivă a florilor ? — Totul a pornit de la preocuparea organului local al puterii și administrației de stat, de la inițiativele co­mitetului comunal al femei­lor. Germenii ei sunt vechi, dar, în acest an, odată cu realizarea unui obiectiv al planului de sistematizare — e vorba de amenajarea 1.000 m.l. trotuare —­­trecut la fapte. Cum , ființînd două răsadnițe, ..... la mine acasă, iar alta la gos­podina Eliza Petrescu, sigur, am căutat soiurile ... flori care să reziste la clima a am In­una specifică acestor locuri. Ast­fel, am pregătit în sere și a­­poi am plantat în spații di­ferite peste 10.000 fire de pansele, precum și begonii, petunii, margarete, gura leu­lui și altele. — In afară de rigolele de pe marginea trotuarelor, al că­ror covor de flori încîntă în­­tr-adevăr privirea oricui, ce alte puncte ați mai amena­jat ? — Nu ne-am interesat nu­mai de rigole, ci și de spațiul din jurul școlilor, al celorlal­te instituții publice, precum și de unele mici porțiuni de teren de pe marginea drumu­rilor, foste locuri virane. Pe unele din aceste porțiuni a­­vem amenajate fîntîni, în ju­­rul cărora am pus flori. Mai avem cîteva asemenea locuri, îndeosebi pe traseul turistic al drumului județean, care vor deveni în viitor mici păr­­culețe. De altfel, la intrarea dinspre Tîrgu Neamț în ju­dețul nostru, vrem să ame­najăm în anul ce vine un spațiu floral cît mai original. — Totuși, încă nu ne-ați precizat detaliat cum au­ în­ceput acțiunea. — Inițiativa comitetului nostru a fost îmbrățișată de majoritatea cooperatoarelor. Pe­­ngă cele două răsadnițe la care m-am referit, amintesc și despre faptul că ne-au a­­jutat cu semințe și răsaduri ION PÎNZARU n­tra­ g flori care să reziste la clima (Continuare în pagina a IlI-a) 2 I I ! fvXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXX' xxxxx\xxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxx\\i

Next