Zori Noi, septembrie 1973 (Anul 26, nr. 7991-8016)
1973-09-15 / nr. 8003
y A PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, INIȚI VA J ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN SUCEAVA AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN * * * ANUL XXVIII Nf. 8003 sfmbăta 15 septemBrie 1973 4 PAGINI 30 BANI PENTRU ÎNFĂPTUIREA CINCINALULUI ÎNAINTE DE TERMEN Colectivul de muncă de la Filatura de in și cînepă din Fălticeni desfășoară o intensă activitate în vederea îndeplinirii sarcinilor de plan și a angajamentelor asumate în întrecere. Aneta Costrin, din secția bobinat (foto din stingă), și George Iacob, din atelierul mecanic (foto din dreapta), se numără printre muncitorii cu bune rezultate în producție CDtiCTIM SUTIMII» „IEȘI! URSULUI" HUȘI» AL LUI HOTARIT SĂ RECUPEREZE TOATE RESTANȚELE VALORICE ȘI FIZICE — Pe total șantier, realizările depășesc doar cu 0,7 la sută planul ce ne revine pe primele 8 luni din 1973 — ne spunea tovarășul Daniel Iftode, inginer șef al Șantierului „Leșu Ursului" — Frasin din cadrul Trustului construcții montaj - miniere. Ne aflăm, adică, într-o situație care impune continuarea, amplificarea eforturilor, astfel ca să încheiem anul cu un bilanț pozitiv atit la producția valorică, cît și în ceea ce privește corespondentele ei fizice. Spun total șantier, dar, dacă ar fi să amintesc de anumite obiective, atunci înregistrăm depășiri însemnate la unele, restanțe — la altele. — Unde consemnați depășiri, care sunt restanțele și cauzele acestora ? — Principalul beneficiar al nostru este Combinatul minier Suceava, apoi, direcția tehnică din cadrul consiliului popular județean și I.C.Î.L. Vatra Dornei. In ceea ce privește combinatul minier, aici avem multe obiective terminate înainte de termen, dar și altele în mare restanță. Astfel, am predat înainte de grafic un bloc de locuințe la Broșteni — 35 apartamente —, un grup social, ateliere, magazii, birouri pentru un punct de lucru al Exploatării miniere Vatra Dornei, trei cămine pentru nefamiliști — însumînd 106 paturi —, o cantină cu 200 locuri și un grup social, ateliere, magazii, birouri la secția Călimani a aceleiași exploatări miniere. Se află pe punctul de a fi predate beneficiarului, la Gura Humorului — blocul G 20,■ cu 20 apartamente , a 3 camere, iar aici, la Frasin — imobilul laboratorului de docimație. — Tovarășul inginer șef se referă la realizările valorice și fizice, dar consider că e util să amintim și de faptul că acestea au fost obținute în condițiile reducerii prețului de cost și consumului de materiale, ale creșterii beneficiilor — intervine în discuție tovarășul Crișan Simonefi, contabilul șef al acestei unități de con INVESTIȚIILE strucții. Pe primul semestru noi am înregistrat beneficii de 1. 152.000 lei, cu 303.000 lei mai mult decit ne planificasem. Avem și cifre referitoare la luna iulie : 459.000 lei beneficii, cu 247.000 lei mai mult decît fusese prevăzut. Tot atît de semnificative sunt comparațiile privind reducerea cheltuielilor planificate la 1000 lei producție , cu 9,2 lei pe primul semestru ,cu 101,1 lei în luna iulie. — în ce constau economiile la cheltuielile planificate ? — Nu am date separate pentru iulie, ci pentru primele 7 luni. S-au economisit, printre altele : 27 tone ciment, 10 tone oțel-beton, 44.000 cărămizi, 50 m.c. material lemnos, 506 m. c. produse de balastieră. Apoi, 81.000 lei la manoperă și DUMITRU MIRON (Continuare în pagina a III-a) SITUAȚIA RECOLTĂRII CARTOFULUI ÎN C.A.P. LA DATA DE 13 SEPTEMBRIE 1973 C.A.P. V. C.A.P. % Băișești 100 Costișa 72,4 Moara 100 Gălănești 71,7 Pătrăuți 100 Berchișești 71,4 Salcea 100 Probota 70,5 Sf. Ilie 100 Comănești 70,1 Șcheia 100 Udești 69,7 Liteni - Moara 97,1 Grănicești 69,4 Hîrtop 97,1 Costîna 68,0 Prelipca 96,3 Rotunda 67,5 Plopeni 96,2 Dornești 66,6 Rădășeni 95,7 Baineț 65,7 Dolhești 95,6 Manolea 65,2 Fîntînele 95,6 Bogdănești 63,7 Rădăuți 92,8 Siret 61,2 Zamostea 92,7 Botoșana 60,0 Zvoriștea 92,3 Todirești 60,0 Preutești 91,4 Bălcăuți 59,4 Bălăceana 90,9 Valea Moldovei 59,3 Șerbănești 90,1 Măriței 59,2 Șasea 90,0 Satu Mare 58,5 Siminicea 89,1 Horodnic de Sus 58,4 Chilișeni 88,7 Stroești 58,3 Pleșești 88,2 Pîrtești de Jos 56,1 Reuseni 88,0 Grămești 55,7 Rotopănești 87,8 Milișăuți 55,2 Boroaia 87,7 Horodnic de Jos 54,2 Mihoveni 86,4 Arbore 54,0 Adîncata 84,8 Valea Glodului 53,8 Bunești 84,3 Drăgoești 53,3 Ciumulești 84,2 Vicovu de Jos 53,1 Dolhasca 84,2 Șerbăuți 52,7 Ipotești 84,1 Volovăț 51,9 Baia 84,0 Bosanci 50,9 Cajvana 84,0 Frătăuții Noi 50,0 Forăști 83,0 Drăgușeni 47,5 Verești 81,6 Marginea 46,2 Dumbrăveni 80,0 Zaharești 45,0 Mitocu Dragomirnei 80,0 Calafindești 44,4 Negostina 78,8 Bilea 41,6 Horodniceni 78,3 Poeni - Solea 40,9 Liteni 76,9 Dărmănești 38,8 Ciprian Porumbescu 76,6 Iaslovăț 38,3 Ilișești 75,6 Măneuți 35,0 Burdujeni 75,4 Iacobești 33,8 Fălticeni 75,0 Vicovu de Sus 33,6 Fîntîna Mari 75,0 Frătăuții Vechi 29,0 Vășcăuți 73,6 Hănțești 20,4 Roșcani 72,9 * Total sector cooperatist — 70,6 JUDEȚUL SUCEAVA BILIT MOBILIZATOR Oamenii muncii din industria rădăuțeană, urmare a unei activități desfășurate la cote valorice mereu mai ridicate, au obținut succese notabile la principalii indicatori economici în cele 8 luni din acest an hotărîtor al cincinalului. Astfel, planul la producția globală a fost îndeplinit în proporție de 102,6 la sută. Peste plan au fost date produse în valoare de peste 14 milioane lei. In fruntea unităților care și-au adus o tribuție sporită la conobținerea acestui rezultat se situează fabrica mixtă a industriei locale, I.P.L. și fabrica de spirt. Un indice sporit, față de planul pe 8 luni, fost obținut și la producația marfă vîndută și încasată, capitol la care creșterile sunt de peste 27 milioane lei. Productivitatea muncii, unul din indicatorii de bază ai eficienței economice, a fost realizată un procent de 102,1 la sută. In domeniul produselor destinate fondului pieței, planul a fost depășit cu 5,2 la sută, pe primul loc, situindu-se U.F.E.T., cu o producție marfă în valoare de 2.200.000 lei. Succesele constituie o puternică bază pentru activitatea de viitor, lucrătorii din industria acestui oraș, în frunte cu comuniștii, angajîndu-se să continue în ritm susținut seria rezultatelor bune. ■ Vizita tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU în Republica Ecuador Vizită protocolară Joi după-amiază, președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceaușescu, a făcut o vizită protocolară, la Palatul Național, președintelui Republicii Ecuador, general Guillermo Rodriguez Lara. La întrevederea care a avut loc cu acest prilej au asistat miniștrii de externe ai celor două țări, George Macovescu și Antonio Jose Lucio Paredes. într-o atmosferă cordială, prietenească, au fost abordate probleme privind relațiile de colaborare dintre cele două țări și, îndeosebi, au fost analizate căile lor de dezvoltare în interesul celor două țări și popoare, al cauzei păcii și colaborării internaționale. Totodată, au fost discutate probleme de interes reciproc ale situației internaționale actuale. La sosire și la plecarea de la Palatul Național, garda prezidențială a prezentat onorul. Au fost intonate imnurile de stat ale celor două țări. Atit pe traseul străbătut pînă la Palatul Național, cît și în fața reședinței prezidențiale, un mare număr de locuitori ai capitalei ecuadoriene au făcut președintelui Nicolae Ceaușescu o caldă manifestare de prietenie. BANCHET ÎN ONOAREA ÎNALȚILOR OASPEȚI Președintele Republicii Ecuador, general Guillermo Rodriguez Lara, a oferit, joi seara, un banchet în saloanele Palatului Național, în onoarea președintelui Consiliului de Stat al României, Nicolae Ceaușescu, și a tovarășei Elena Ceaușescu. La banchet au luat parte membrii guvernului ecuadorian, personalități ale vieții culturale, științifice, conducători ai unor mari firme economice, rectori, ai principalelor redactorii-șefi ziare din Quito, conducerea municipalității și alte persoane oficiale. Au participat persoanele oficiale române. La sosirea președintelui Nicolae Ceaușescu și a tovarășei Elena Ceaușescu, garda militară prezidențială a prezentat onorul. Oaspeții români au fost întîmpinați de președintele Guillermo Rodriguez Lara. Apoi a urmat ceremonia prezentării președintelui Nicolae Ceaușescu și tovarășei Elena Ceaușescu a demnitarilor ecuadorieni, șefilor misiunilor diplomatice acreditați la Quito, prezenți la banchet. în timpul banchetului, cei doi președinți au rostit cuvîntări. Președintele Ecuadorului a înmînat președintelui Nicolae Ceaușescu „Marele colan al Ordinului Național de Merit“, cea mai înaltă distincție ecuadoriană, conferită prin tradiție șefilor de state, promotori ai păcii și justiției sociale, militanți consecvenți pentru conviețuire frățească între oameni. Banchetul s-a desfășurat într-o atmosferă cordială, prietenească. TIPĂRITURI Se află sub tipar lucrarea „Biblioteca municipală Suceava la 50 de ani“, editată cu prilejul aniversării, în această toamnă, a unei jumătăți de veac de la înființarea primei biblioteci publice la Suceava. Avînd caracterul unei schițe monografice, lucrarea prezintă, în prima parte, pe bază de documente, începuturile activității instituției, iar în partea doua, dezvoltarea acesteia și a activității desfășurate în anii edificării socialismului. In final, un capitol intitulat „Album“ ilustrează, cu imagini semnificative, istoricul bibliotecii municipale. Cuvîntările președinților Guillermo Rodriguez Lara și Nicolae Ceaușescu rostite la banchet IN PAGINA 4 LA UNIVERSITATEA CENTRALĂ DIN QUITO Vineri dimineața, președintele Nicolae Ceaușescu și tovarășa Elena Ceaușescu au făcut o vizită la Universitatea centrală din Quito, una dintre cele mai vechi instituții de învățămînt superior din America Latină. Studenții universității, în număr impresionant, au făcut oaspeților români o entuziastă primire. Studenții au părăsit pentru un moment laboratoarele unde acum, înaintea deschiderii anului de învățămînt, fac perioada de practică, adunîndu-se în fața clădirii și de-a lungul culoarelor pentru a ovaționa pe președintele primului stat socialist care face o vizită în Ecuador, pe conducătorul României socialiste, Nicolae Ceaușescu, rîndul studenților răsună din îndelung urări de bun venit, urări pentru România socialistă, pentru conducătorul ei. Pe pancarte ridicate de studenți se puteau citi cuvintele : „Bun venit conducătorului României socialiste, Ceaușescu", „Trăiască Nicolae unitatea tineretului din România și Ecuador în lupta comună pentru pace și progres social!" Președintele Ceaușescu și tovarășa Nicolae Elena Ceaușescu sînt întîmpinați de rectorul universității, Edmundo Rivadeneira, de secretarul general al consiliului profesoral, Adriano Rosales, de membri ai consiliului, profesori și reprezentanți ai studențimii. Adresîndu-se solilor poporului român, rectorul, prof. dr. Edmundo Rivadeneira, le-a adresat un călduros cuvînt de salut. într-un cadru solemn, șefului statului român, tovarășului Nicolae Ceaușescu, i s-a decernat titlul de doctor honoris causa al Universității centrale din Ecuador, înalt titlu științific conferit la solicitarea conducerii facultății de științe economice din cadrul universității. (Continuare în pagina a IV-a) CARTOFUL NICI UN TUBERCUL SĂ NU RĂMÎNĂ ÎN PĂMÎNT! In.,ultima perioadă!recoltatul cartofului a cunoscut o intensificare. La data de 13 septembrie a. c., de exemplu, la cooperativele agricole de producție acțiunea respectivă era realizată în procent de peste 70 la sută. Cele mai frumoase succese le înregistraseră cooperatorii din Șcheia, Moara, Sf. Ilie, Salcea, Pătrăuți și Băișești, care încheiaseră lucrarea. Pe terminate erau și gospodarii din Liteni- Moara, Hîrtop, Prelipca, Plopeni, Rădășenii, Dolhești, Fîntînele, Rădăuți, Zamostea, Zvoriștea și Preutești, cărora le rămăseseră să mai adune recolta doar de pe 3—8 la sută din suprafața cultivată. Și în alte unități lucrurile se desfășoară intr-un ritm corespunzător. Mai puțin bine se prezintă situația în C.A.P. Drăgușeni, Marginea, Zaharești, Calafindești, Bilca, Poeni - Solca — în care, din suprafața totală, era recoltat 40—48 la sută, în C.A.P. Dărmănești, Iaslovăț, Măneuți, Iacobești și Vicovu de Sus — cu 34—39 la sută. La Frătăuții Vechi, realizările însumau doar 29 la sută, iar la Hănțești, unitate codașă pe județ — numai 20,4 la sută. Timpul, forța de muncă și mijloacele mecanice permit ca și în aceste unități să se accelereze lucrările de recoltare. Se impune însă ca, concomitent cu acest lucru, organizațiile de partid, consiliile populare, conducerile C.A.P., specialiștii să ia măsuri concrete, să acționeze cu exigență și răspundere pentru strîngerea urgentă a cartofilor, în primul rînd de pe suprafețele planificate a fi pregătite și însămînțate cu cereale de toamnă. In același timp, se recomandă ca peste tot să se facă operativ încă una-două recoltări pentru a nu lăsa în pămînt nici un tubercul . Paralel cu aceste acțiuni, factorii răspunzători să se îngrijească îndeaproape de organizarea bună a sortării recoltei, de predarea neîntîrziată în baze a cantităților contractate, de asigurarea celor mai bune condiții în vederea însilozării și păstrării peste iarnă a cartofilor. Maximă mobilizare la recoltatul cartofului £XXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXVO,XXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXX.XXXXXXXXXXXXXXXXXXXX\X\XV^ I Im acțiunea pe gospodărire | ! §1 ÎNFRUMUSEȚAREA COMUNEI „ Buchetul de flori“ al gospodinelor din Boroaia ! Acum, în pragul toamnei, vizitatorul descoperă în comuna Boroaia, pe lîngă alte multe însemne distincte ale spiritului gospodăresc, ale civilizației socialiste, și o adevărată „invazie“ eflorescentă, care îți incintă privirile: galele de pe marginile tuarelor, grădinile și verandele caselor, incintele instituțiilor publice. Parcă ghicindu-ne gîndurile, tovarășa Elena Monoranu, președinta comitetului comunal al femeilor, și vicepreședintă comitetului executiv al consiliului popular comunal — cu care am discutat recent —, ne-a spus, în timp ce străbateam drumurile localității: — Să știți că florile noastre au încîntat ochii localnicilor și ai oaspeților pe tot parcursul verii. E adevărat, acum multe dintre ele au ajuns la maturitate. — Cum a fost începutul acestei acțiuni de sădire masivă a florilor ? — Totul a pornit de la preocuparea organului local al puterii și administrației de stat, de la inițiativele comitetului comunal al femeilor. Germenii ei sunt vechi, dar, în acest an, odată cu realizarea unui obiectiv al planului de sistematizare — e vorba de amenajarea 1.000 m.l. trotuare —trecut la fapte. Cum , ființînd două răsadnițe, ..... la mine acasă, iar alta la gospodina Eliza Petrescu, sigur, am căutat soiurile ... flori care să reziste la clima a am Inuna specifică acestor locuri. Astfel, am pregătit în sere și apoi am plantat în spații diferite peste 10.000 fire de pansele, precum și begonii, petunii, margarete, gura leului și altele. — In afară de rigolele de pe marginea trotuarelor, al căror covor de flori încîntă într-adevăr privirea oricui, ce alte puncte ați mai amenajat ? — Nu ne-am interesat numai de rigole, ci și de spațiul din jurul școlilor, al celorlalte instituții publice, precum și de unele mici porțiuni de teren de pe marginea drumurilor, foste locuri virane. Pe unele din aceste porțiuni avem amenajate fîntîni, în jurul cărora am pus flori. Mai avem cîteva asemenea locuri, îndeosebi pe traseul turistic al drumului județean, care vor deveni în viitor mici părculețe. De altfel, la intrarea dinspre Tîrgu Neamț în județul nostru, vrem să amenajăm în anul ce vine un spațiu floral cît mai original. — Totuși, încă nu ne-ați precizat detaliat cum au început acțiunea. — Inițiativa comitetului nostru a fost îmbrățișată de majoritatea cooperatoarelor. Pengă cele două răsadnițe la care m-am referit, amintesc și despre faptul că ne-au ajutat cu semințe și răsaduri ION PÎNZARU ntra g flori care să reziste la clima (Continuare în pagina a IlI-a) 2 I I ! fvXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXX' xxxxx\xxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxx\\i