Zori Noi, martie 1974 (Anul 27, nr. 8144-8170)

1974-03-28 / nr. 8167

B­IB 1.1Ö I­H­C A ►M, nummcu* iași CENTRALA URIVERSITARA 1 PROLETARI DIN [UNK] TOATE ȚĂRILE, VINTI-VĂI ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN SUCEAVA AL P.C.R. ȘI AI CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN ANUL XXVIII NR. 8137 joi 28 mARtIe 1974 4 PAGINI 30 BANI Cuvîntarea tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU la Plenara C.C. al P.C.R. Stimați tovarăși, Plenara Comitetului nostru Central a dezbătut probleme de o deosebită importanță pen­tru activitatea partidului și statului, pentru dezvoltarea e­­conomiei, științei și culturii și, mai cu seamă, pentru ridica­rea nivelului de viață, mate­rial și spiritual al întregului nostru popor. Am început cu adoptarea unor hotărîri de ordin organi­zatoric. S-a adoptat hotărîrea privind modificarea Statutului partidului, avînd drept scop asigurarea unei funcționări mai bune a organelor de par­tid și de stat, eliminarea unor paralelisme care se manifestau in activitatea noastră, simpli­ficarea structurii organizatori­ce. Aceasta, fără nici o îndo­ială, va avea repercusiuni po­zitive asupra activității de conducere, atît pe linie de partid cit și pe linie de stat. Totodată, prin hotărîrile a­­doptate se pune mai multă or­dine în respectarea prevede­rilor din Statut cu privire la ro­lul Comitetului Executiv — or­ganul care asigură conducerea întregii activități între plenare — înlăturîndu-se unele nea­junsuri, paralelisme și supra­puneri care s-au manifestat în această direcție. Aceste mă­suri vor duce, fără îndoială, la creșterea rolului și importan­ței Comitetului Executiv în conducerea întregii activități de partid, economice și de stat. Prin înființarea Permanent, compus de Biroului data aceasta din cadrele de condu­cere din sectoarele de bază de partid și de stat, se va asigu­ra o mai bună corelare a dife­ritelor sectoare de activitate, o coordonare operativă și o în­drumare unitară a lor, elimi­­nîndu-se paralelisme și ședin­țe inutile. Crearea acestui Bi­rou, pe principiile pe care le-am adoptat astăzi, va tre­bui să ducă la o îmbunătățire de fond a activității de condu­cere, la soluționarea rapidă a problemelor multiple și com­plexe ce se pun în fața noas­tră. Toate aceste măsuri vor tre­bui să fie urmate de creșterea răspunderii în muncă a cadre­lor de partid și de stat în toa­te sectoarele de activitate. Mă­surile organizatorice luate vor trebui să fie urmate de înțe­legerea, de către fiecare acti­vist de partid și de stat, a fap­tului că în funcția sau în funcțiile încredințate are dato­ria să acționeze cu toată fer­mitatea, cu un înalt spirit de răspundere, pentru înfăptuirea neabătută a liniei generale a partidului, pentru realizarea sarcinilor încredințate de partid. Pornind de la toate a­­cestea, fără nici o îndoială că rezultatul va trebui să creșterea și mai puternică fie a rolului politic conducător al partidului în toate domeniile de activitate. După cum știți, noi am por­nit întotdeauna de la faptul că formele organizatorice nu sunt stabilite o dată pentru tot­deauna, că ele trebuie să co­respundă sarcinilor și etapelor în care desfășurăm activitatea de organizare, și conducere partidului și statului. De aceea, a trebuie să înțelegem că îmbu­nătățirea formelor de organi­zare, a structurii organizatori­ce și a metodelor de muncă este o necesitate și o sarcină permanentă, întotdeauna să pornim de la imperativul de a asigura unirea în cît mai bu­ne condițiuni a partidului și statului eforturilor nostru, ale maselor populare, ale în­tregului popor in înfăptuirea politicii partidului de dezvol­tare multilaterală a țării. In ce privește modificarea Constituției, așa după cumi s-a arătat, aceasta a apărut nece­sară ca urmare a experienței și practicilor de pînă acum. In acest fel, se dă o formă lega­lă unor realități impuse de viață, unor practici care și-au dovedit utilitatea și necesita­tea, asigurînd mai buna func­ționare, la nivel central, și la toate nivelurile, a organismu­lui nostru de stat. Plenara a hotărît, de aseme­nea, o serie de măsuri pentru mai buna repartizare a for­țelor partidului în diferite sec­toare de activitate. In ce pri­vește funcția de prim­-minis­­tru, după cum s-a arătat as­tăzi dimineață, schimbarea a fost determinată de aprobarea cererii tovarășului Maurer de a fi pensionat, ca urmare stării sănătății sale și a vîrstei a înaintate. Multe din schimbă­rile făcute astăzi au fost însă determinate și din necesitatea de a realiza o mai bună cu­prindere a muncii în toate sectoarele — oricum, ele tre­buiau să aibă loc. In ce privește hotărîrea ple­narei Comitetului Central de a recomanda Marii Adunări Naționale alegerea mea ca președinte al Republicii cialiste România, doresc co­să asigur plenara, întregul partid, întregul popor că îmi voi în­china toate forțele pentru a servi cauza socialismului comunismului în patria noas­­t­tră, interesele bunăstării și fericirii poporului nostru. Voi face totul pentru a contribui, împreună cu întregul colectiv, cu întregul Com­itet Central, cu întregul partid și popor la realizarea politicii de dezvol­tare multilaterală a României socialiste, la întărirea poziției sale internaționale, la spori­rea aportului ei la cauza pă­cii și colaborării între națiuni Stimați tovarăși, Plenara a dezbătut astăzi una din cele mai importante legi ale societății noastre, și anume aceea căreia îi revine rolul de a așeza pe o bază nouă retribuirea muncii. Du­pă cum se știe, sunt aproape 6 ani de cind experimentăm noul sistem de retribuție. în toți acești ani, s-au adus o se­rie de modificări, s-au făcut multe îmbunătățiri ; de aceea, față de proiectul inițial, pro­punerile actuale conțin­ îmbu­nătățiri principiale care au mo­dificat în mod radical proiec­tul. în primul rînd, în proiect se propune să renunțăm la noțiunea de salarizare și să introducem o noțiune nouă, ca­re să oglindească noile relații de producție. Am considerat că este necesar să­ introducem această modificare, ținînd sea­ma că noțiunea de salarizare oglindește de fapt vechile re­lații de producție, bazate pe exploatare, pe existența pro­prietății private asupra mij­loacelor de producție. In țara noastră — ca în toate țările socialiste — oamenii muncii au devenit, după cum e cu­noscut, stăpîni pe mijloacele de producție, statornicind noi relații de producție. Este nece­sar să ținem seama de aceas­ta și să adoptăm noțiuni noi care, în măsura posibilului, să oglindească schimbările produ­se. Noua lege a retribuției tre­buie să oglindească schimbă­rile revoluționare petrecute în țara noastră, să reflecte cali­tatea nouă a oamenilor mun­cii, aceea de proprietari și, în același timp, de producători ai tuturor bunurilor mat­eria­­le. Introducerea noțiunii de retribuire a muncii are o ma­re importanță principială practică. Ea va trebui să aju­și­ze la eliminarea unor menta­lități învechite privind poziția față de proprietatea obștească, față de mijloacele de produc­ție, derivate din vechile rela­ții de producție, din vechiul sistem de relații dintre patroni și oamenii muncii, dintre ca­pitaliști și muncitori. Ea Va­ trebui­ să contribuie la dezvol­tarea atitudinii noi față de proprietatea obștească, față de muncă. Fiind stăpîni ai mij­loacelor de producție, producă­torii bunurilor materiale, oa­menii muncii trebuie să țină seama de faptul că asigurarea veniturilor lor directe depinde de asigurarea mijloacelor fi­nanciare și materiale necesare dezvoltării continue a forțelor de producție, a întregii socie­tăți. Trebuie înțeles că aceas­tă problemă este problema centrală a fiecărui colectiv, a fiecărei întreprinderi, a fie­cărui om al muncii, a fiecă­rui cetățean al patriei noas­tre. O altă caracteristică princi­pală a legii este afirmarea cu putere a principiilor socialiste de retribuire după calitatea și cantitatea muncii, înscrierea, de la început, în lege, a fap­tului că nimeni nu poate rea­liza venituri prin exploatarea muncii altora, că singura sur­să de venit este munca utilă și, necesară societății socialiști Pornind de aici, fiecare este retribuit în raport cu cantita­tea și calitatea muncii depu­se, cu contribuția directă la dezvoltarea forțelor de pro­ducție, la înflorirea societății socialiste. Este de la sine în­țeles că fondul de retribuire este nemijlocit legat de pro­ducția generală, de bunurile materiale pe care le producem, de produsul social,­de venitul național, de raportul dintre fondul de consum și fondul de dezvoltare. Mărimea retribu­ției fiecăruia nu poate fi de­cit legată nemijlocit de fondu­rile generale de care dispunem într-o anumită etapă de dez­voltare a societății noastre. Ceea ce merită subliniat este consecvența cu care s-a urmă­rit, și se realizează în proiec­tul de lege prezentat, asigura­rea unei mai bune corelări în­tre veniturile mari și venituri­le mici, realizarea unei retri­buții mai echitabile. In urmă cu circa 20 de ani, între veni­turile cele mai mici și cele mai mari era un raport de unul la douăzeci, în 1965 raportul acesta era de doisprezece la unul. Prin propunerile pre­zentate plenarei, acest raport va fi mai mic de șase la unul. Aceasta arată preocuparea­­ consecventă de a realiza în viață hotărîrile Congresului al X-lea, ale Conferinței Națio­nale cu privire la crearea unui raport mai echitabil între ve­niturile mari și cele mici. După cum ați putut reține, așa cum am discutat și la ple­nara din noiembrie 1973,­ s-a acordat o atenție deosebită creșterii mai puternice a ve­niturilor mici. In mod special, prin hotărîrile plenarei din noiembrie 1973, asigurarea u­­nui raport mai echitabil între venituri s-a creat pe seama creșterii mai puternice a veni­turilor mici, realizîndu-se o sporire corespunzătoare a ve­niturilor mari, dar intr-un ra­port mai echitabil. De măsu­rile privind creșterea venitu­rilor beneficiază, în primul rînd, tineretul, pentru că el este acela care, în primii ani de activitate, ocupă de regulă primele trepte din sistemul de retribuire. Ele constituie deci o expresie a preocupării de a asigura tineretului, în primii ani de activitate, condițiuni materiale mai bune, care să-i permită să pășească în viață în raport cu posibilitățile de care dispune astăzi societatea noastră. De asemenea, cred că au fost reținute măsurile privind sim­plificarea, față de primul pro­iect, a treptelor de retribuție, reducerea unor trepte, crearea unui mai bun echilibru între diferite categorii, măsuri lua­te în scopul de a cointeresa mai mult oamenii muncii în efortul de ridicare a califică­rii. Cointeresarea este deter­minată de faptul că se poate ajunge, în diferite ramuri, la o diferențiere destul de însem­nată între salariile mici și cele mari. O diferențiere mai ma­re nu cred că este indicată. Trebuie să avem grijă să nu producem o nouă discrepanță între veniturile mici și mari. Trebuie să pornim cele de la necesitatea de a păstra ra­portul echitabil în condițiu­­nile de astăzi, să nu-l depă­șim din nou prin creșterea mai intensă a veniturilor mari. Di­ferențierea nu se poate face prin menținerea la un nivel scăzut a veniturilor mici și creșterea mai rapidă a celor de sus — aceasta ar duce la dezechilibrul raportului pe care l-am stabilit. Trebuie a­­vut însă în vedere că legea prevede posibilitatea acordu­lui în toate sectoarele de ac­tivitate, inclusiv a acordului global. Aceasta permite ca, pe (Continuare în pagina a IlI-a) In agricultura • în agricultură muciim­m >ta­w­a. m nun­imm: TOATE SISTEMELE DE IRIGAȚII SA FUNCȚIONEZE! Anul acesta, în toate zo­nele agricole ale județului nostru, există un deficit de apă în sol. Intr-o asemenea situație se impune, mai mult ca oricînd, exploatarea cu maximum de randament . De la centrul gospodă­resc al Cooperativei agricole de producție Grămești sun­tem­ îndrumați să mergem „jos, la grădină, unde se lu­crează la irigații". Urmăm un drum paralel cu canalul sistemelor de irigații — con­diție esențială pentru obți­nerea unor producții record pe fiecare hectar. Este înțeles bine acest lu­cru în toate C.A.P. ? prin care curgea șuvoiul de apă pompată de stația afla­tă pe­ malul rîului Siret. In­stalațiile de irigat erau­ în­tinse pe o suprafață ocupată cu plante furajere. Aici, to­varășii Mircea Ionel, pre­ședintele unității, și Ilie Crasuleac, inginerul șef al C.A.P., ne informează că a­­nul acesta cooperatorii din Grămești, dînd curs indica­țiilor primite din partea organelor județene de par­tid și de stat, vor iriga, pes­te suprafața planificată ini­țial (118 ha.), încă 20 hec­tare. — Spre a înfăptui ceea ce ne-am propus, menționa președintele, au fost luate din vreme o serie de mă­ ION BANCESCU (Continuare în pagina a IV-a) Evantaiele aripilor de ploaie astîmpără „setea“ pămîntului i Î ^AA:WVWWVVWVW> i ) În „Săptămîna pomiculturii“ Pentru extinderea patrimoniului pomicol în județ, Sectorul de producție al Stațiunii experimentale pomi­cole din Fălticeni a produs, în anul care a trecut, 54.280 pomi de diferite specii, 39.800 butași coacăz negru și 64.000 drajoni de zmeură. Acest material a fost pus la dispoziția Centrului de semințe Suceava, unde s-au luat măsuri de stratificare a puieților în timpul iernii. Acum, în „Săptămîna pomiculturii“, de la depozitul centrului sunt preluate cantitățile necesare plantațiilor. Fotografia de mai jos ilustrează tocmai acest fapt. > Ședința Consiliului de Stat In ziua de 27 martie 1974 a avut loc, la Palatul Republicii, ședința Consiliului de Stat, prezidată de tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU, președintele Consiliului de Stat. Consiliul de Stat a examinat și și-a însușit în unanimitate proiectul de lege privind modificarea Constituției Republi­cii Socialiste România, elaborat pe baza hotărîrilor plenarei Comitetului Central al Partidului Comunist Român din 25—26 martie a.c., și a hotărît ca acest proiect să fie supus spre adoptare Marii Adunări Naționale. Totodată, Consiliul de Stat, în unani­mitate, și-a însușit hotărîrea plenarei C.C. al P.C.R. de a se propune Marii A­­dunări Naționale alegerea tovarășului Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Român, ca­ președin­te al Republicii Socialiste România. Plenara Consiliului Național al Frontului Unității Socialiste Sub președinția tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU, a avut loc, miercuri după­­amiază, plenara Consiliului Național al Frontului Unității Socialiste. La ordinea de zi a plenarei , modifi­cările la Constituția Republicii Socialiste România, adoptate de Plenara C.C. al P.C.R., din 25—26 martie 1974, supuse dezbaterii și în plenara Consiliului Națio­nal al P.R.S. La începutul lucrărilor a luat cuvîn­­tul tovarășul Gheorghe Pană, membru al Comitetului Executiv, secretar al C.C. al P.C.R., membru al Consiliului Național al Frontului Unității Socialiste. • După cum vă este cunoscut — a spus tovarășul Gheorghe Pană — plenara Co­mitetului Central al Partidului Comunist Român a aprobat la 26 martie a.c. pro­punerile referitoare la modificările unor prevederi ale Constituției Republicii So­cialiste România, care prezintă însemnă­tate deosebită pentru dezvoltarea în con­tinuare a întregii vieți politice, economi­ce și sociale din patria noastră. In legă­tură cu această istorică hotărîre, s-a sta­bilit să fie supusă aprobării Marii Adu­nări Naționale propunerea de a se institui înalta funcție de președinte al Republicii Socialiste România. Complexitatea vieții noastre sociale și de stat atît pe plan intern, cît și pe pla­nul relațiilor internaționale pune în mod firesc sarcini importante pe linia organi­zării centrale a activității de stat, care să răspundă cît mai deplin cerințelor înfăp­tuirii cu consecvență și la un nivel calita­tiv superior a obiectivelor edificării socie­tății socialiste românești. In vederea realizării acestor obiective fundamentale/ plenara Comitetului Central al P.C.R. a apreciat ca fiind necesară in­stituirea funcției de președinte al Republi­cii Socialiste România, care va continua să păstreze în același timp și calitatea de președinte al Consiliului de Stat. Președin­tele Republicii Socialiste România va exercita o parte din atribuțiile ce revin Consiliului de Stat atît în relațiile interne, cît și în relațiile internaționale. In unanimitate, plenara Comitetului Central al Partidului Comunist Român a prezentat drept candidat pentru înalta funcție de președinte al Republicii Socia­liste România pe secretarul general al partidului, tovarășul Nicolae Ceaușescu.. Rațiunea pentru care a fost făcută a­­ceastă propunere este aceea că tovarășul Nicolae Ceaușescu reprezintă cea mai proeminentă personalitate a națiunii noas­tre socialiste, omul care întruchipează ca­litățile cele mai înalte de conducător de partid și de stat, de patriot consecvent, de militant înflăcărat pentru cauza so­cialismului și comunismului în patria noastră, pentru libertatea și neatîrnarea României, pentru solidaritatea internațio­­nalistă cu toate țările socialiste, cu toate forțele revoluționare ale lumii. Acestea sunt și motivele pentru care propun susținerea de către Consiliul Na­țional al Frontului Unității Socialiste candidaturii tovarășului Nicolae Ceaușescu, a conducătorul partidului și statului nos­tru, cel mai iubit fiu al poporului român, în funcția de președinte al Republicii So­cialiste România. tol In cadrul dezbaterilor au luat cuvîn­­tovarășii Traian Ș­tefănescu, prim­­secretar al C.C. al U.T.C., ministru pentru problemele tineretului­ Ludovic Fazekas, președintele Consiliului județean Harghi­ta al F.U.S., Miron Nicolescu, președin­tele Academiei Republicii Socialiste Ro­mânia, Eleonora Mărculescu, președinta Comitetului județean al femeilor Galați, Richard Winter, președintele Consiliului județean Sibiu al F.U.S., Toma Spiridon, maistru la Uzinele „1 Mai" din Ploiești, Tincu Anton, președintele Cooperativei agricole de producție din Palazu Mare — Constanța, Constantin Dăscălescu, pre­ședintele Consiliului județean Galați al F.U.S. Participanții la dezbateri — reprezen­tanți ai organizațiilor de masă și obștești, ai clasei muncitoare, țărănimii și intelec­tualității. ..ai oamen­ilo­r muncii ro­mâni, maghiari, germani — au sus­ținut cu înflăcărare candidatura (Continuare in pagina a 111-a) Astăzi, la posturile de radio și televiziune Astăzi, în jurul orei 11.15, posturile noastre de radio și televiziune vor trans­mite direct de la Palatul Marii Adunări Naționale ședința solemnă consacrată ale­gerii președintelui Republicii Socialiste România. NOI UNITĂȚI ECONOMICE CU PLANUL TRIMESTRIAL ÎNDEPLINIT COMBINATUL MINIER „SUCEAVA“ Hărnicia, priceperea pro­fesională și răspunderea în muncă îi situează pe mine­rii suceveni, de mai multă vreme, pe locuri de frunte în întrecerea socialistă. Prin eforturile pe care le depun, ei au reușit să-și creeze un însemnat avans în marea competiție pentru înfăptui­rea cincinalului înainte de termen, performanța dobîn­­dită consolidînd-o și dedi­cînd-o aniversării a 30 de ani de la eliberarea patriei și Congresului al XI-lea al partidului. In cursul zilei de ieri, 27 martie a.c., minerii suceveni au consemnat un nou suc­ces : au raportat îndeplini­rea planului pe trimestrul I. Pînă la finele perioadei la care ne referim, colecti­vul de salariați din cadrul combinatului prelimină o depășire a principalilor in­dicatori de plan — produc­ția globală și producția mar­fă — cu circa 4 milioane lei. Din galeriile minelor suce­vene vor fi extrase, peste cantitățile planificate, 200 tone mangan, 1.600 tone ba­­rită, 420 tone witherit, iar la Atelierul mecanic din Ia­­cobeni a fost asimilat și confecționat un important număr de piese de schimb pentru utilajele miniere. Cu bilanțul primului tri­mestru, minerii suceveni își majorează avansul în timp în realizarea cincinalului înainte de termen la 208 zile. Contribuție deosebită la înscrierea succeselor amin­tite și-au adus exploatările miniere Leșu Ursului, Vatra Dornei și Fundu Moldovei. 1 ------------------------L­A DE EXPLOATARE ȘI TRANSPORT Forestierii suceveni, acești oameni harnici, cu o boga­tă experiență, care pun în valoare marea bogăție a pă­durilor noastre, muncesc cu pasiune și dăruire, spre a-și înfăptui angajamentele asu­mate în întrecerea socialistă, pentru a întîmpina marile evenimente din acest an — jubileul de la 23 August și Congresul al XI-lea al par­tidului — cu succese de sea­mă în activitatea lor. Planul pe primul trimes­tru al anului a fost îndepli­nit cu o săptămînă mai de­­­vreme. Au fost create astfel, condiții ca, pînă la încheie­rea lunii martie, să se obți­nă însemnate sporuri de pro­ducție. Calculele arată că, la producția globală, se va în­registra o depășire valorică de 21 milioane lei, iar la pro­ducția marfă — de aproape 26 milioane lei. Forestierii au făcut astfel pași impor­tanți către înfăptuirea chiar depășirea angajamente­­i lor asumate în întrecerea so­cialistă pe acest an. Au fost dați în producție, peste plan, în această perioadă, 25.000 (Continuare în pagina a III-a) 1

Next