Zori Noi, octombrie-decembrie 1977 (Anul 30, nr. 8722-8800)
1977-10-01 / nr. 8722
- FINĂ N-OR UITA — SĂ-I SPUNĂ MAMĂ... — Unde-i măitica voastră ? La această întrebare, copiii, deși minori, au întrerupt un moment joaca, ne-au aruncat priviri vioaie. . .— Nu știm — răspunde Cristinel, băiatul mai mare, în vîrsta de 9 ani. A plecat de la noi mai de mult. . . — La cine țineți mai mult, la tata sau la mama ? — La tata — spune același copil. — Eu țin la amîndoi la fel — intervine Ionel, elev în clasa a doua, un băiat isteț. Mi-e dor de mămica. Ceilalți doi, Lăcrămioara și Cornel, în vîrstă de 2 și, respectiv, 3 ani, și-au continuat joaca. Angela Costin(din cartierul Burdujeni al municipiului Suceava, str. Pictor Panaiteanu nr. 6), cea care a dat viață acestor patru copii, i-a părăsit de aproape trei luni, uitînd de elementarele îndatoriri de mamă, de părinte. De atunci nu s-a mai întors, nu a mai dat nici un semn de viață. L-a chemat doar în judecată pe soțul ei, Constantin Costin, sudor la I.R.A. Suceava, spre a-i plăti pensie de întreținere a copiilor. (Probabil avea nevoie de bani pentru diverse cheltuieli). Nu s-a prezentat la nici un termen stabilit de instanță, în locul ei „delegîndu-și“ tatăl — Ioan Ciubotaru. Cum era de așteptat, dosarul a fost clasat. Ce-a determinat-o pe Angela Costin să-i părăsească pe cei patru copii minori, care acum, mai mult ca oricînd, au nevoie de ea, de grijă și căldură părintească ? Locuia împreună cu familia la părinții ei, într-o casă mare, spațioa- FAMILIA să. Nu lucra însă nicăieri. Fiind singura fiică a lui Ioan și a Ilarei Ciubotari, aceștia i-au „acoperit“ constant greșelile, au ferit-o de cele mai mici răspunderi. S-au grăbit să o mărite de tînără, de la vîrsta de 14 ani, omițînd că aceasta incumbă răspundere, o gîndire matură. „Angela Costin poartă mare vină — ne spunea un o vecin. Dacă am fi fost stăpînită de demnitate, de sentimente de respect față de ea nu-și părăsea copiii. Părinții ei, în loc să o sfătuiască omenește, cu înțelepciune, s-o ajute să-și consolideze căminul, i-au dat concursul pentru distrugerea acestuia. Soțul este un om liniștit, la locul lui. Muncește mult". Aurel Cudlici, un alt vecin, ne-a declarat : „Am auzit că A. C. își neglija deseori familia. Este revoltător faptul că părinții acesteia nu au luat și nu iau atitudine împotriva modului ei de viață, n-o ajută să-și schimbe felul de a gîndi, de a se comporta. Din contra, i-au luat în permanență apărarea, ajutînd-o, astfel, să ajungă în scurt timp pe un drum nefiresc". Din discuțiile purtate cu C. Costin, soțul Angelei, am înțeles că acesta ar primi-o oricînd, numai să se reîntoarcă la copiii ei, care o așteaptă, o doresc. Sunt încă mici, nu știu să judece greșeala gravă, condamnabilă pe care mama lor a comis-o abandonîndu-i la o vîrstă fragedă, cînd ei trebuie crescuți, modelați și formați pentru viață. Dar acest lucru e necesar să-i facă opinia publică. Cei care o cunosc pe Angela care-i știu ascunzișurile, Costin, s-o determine să gîndească sănătos, să se reîntoarcă acasă. Copiii o așteaptă. Pînă n-ar uita să-i spună mamă. MIRCEA SFICHI 1\V\\\\\\\\\\V CONTRA PUNCT PE CONTROLOR CINE-L CONTROLEAZĂ ? Nu credem că frigul a îndemnat-o pe Maria Chifan, ce dezistă la întreprinderea de tricotaje „Bucovina" din Rădăuți, să-și „procure" cîteva flanele. Dar nu din magazin, ca toată lumea, cu bani munciți. S-a apucat de furat chiar din unitatea în care lucrează. Așa a scos pe poarta întreprinderii produse în valoare de peste 9.000 lei, pe care a încercat să le comercializeze prin intermediul unor cunoștințe. Cînd tîrgul era în toi au apărut și organele de miliție, întreaga afacere a fost... ratată. Colectivul i-a încredințat răspunderea controlului de calitate a produselor. Pe ea cine a controlat-o ? MEDITAȚIE TRISTA Enuța Radvan, din comuna Vadu Moldovei, nu se urcase pentru prima dată pe o bicicletă. Circula mai de mult timp. Dar nu vroia să-i intre în cap că nu-i bine să conduci, sub influența alcoolului. Acum, însă, s-a convins pe propria-i piele. In ziua de 16 septembrie a.c., cînd, cherchelit fiind, a pornit-o cu bicicleta spre Fălticeni, la o intersecție nu a semnalizat intenția de schimbare a direcției de mers și a fost surprins de un autocamion. Un timp va medita la spital. Rubrică realizată de MIRCEA SFICHI EPIGRAMĂ Unul nesatisfăcut de activitățile culturale la care, însă, nu ia parte . Știți, faptele-icam echivoce și tare greu le înțelegi , cu toate că nu are voce, Și „cîntă" strașnic pe colegi... ȘT. STROE Secvență a elanurilor constructive din Călimani PARADA MODEI Peste 100 de confecții, prezentînd linia modei din actualul sezon de toamnă - iarnă, au făcut obiectul unei parade a modei, organizată de Cooperativa meșteșugărească „Confecția" din Suceava. Și de data aceasta, notabil este faptul că maiștrii croitori s-au străduit să prezinte publicului, prin confecțiile create, cele mai noi și reprezentative atribute ale modei actuale. Mînecile chimono, cu tăieturi fanteziste, subliniate de tighele, fustele drepte, cu șliț, costumele gen cazacă (pentru femei), diversitatea modelelor de revere la costumele, pardesiele și paltoanele bărbătești, reapariția moda masculină, au vestei în dovedit că meșteșugarii sînt la curent cu noutățile vestimentare. .Se impun, însă și cîteva observații. Fiind o prezentare de modele pentru sezonul de toamnă - iarnă, ne așteptam să admirăm o gamă mai bogată de mantouri , a încălțămintea creată de lipsit meșteșugari și au fost prea puține tricotaje. Este foarte bine că cooperatorii consultă revistele de specialitate apărute în țară și străinătate. Dar am fi dorit ceva mai multă originalitate din partea maiștrilor croitori. " CARMEN PANĂ Cei aproape 100 de copii din ranza de activitate circumscripției sanitare rurale din comuna Dorna Candrenilor beneficiază de respunzătoare consistență medicală Foto : I. M. RODUL GÎNEIRII COLECTIVE (Urmare din pagina I) reparații al SMA Liteni, centru specializat în repararea combinelor din județ, a tractoarelor, a altor mașini agricole, cit și în executarea unor piese de schimb. Mai înclinat spre detalii s-a arătat a fi cînd subiectul discuției a devenit colectivul pe care-l conduce. Mi s-a părut semnificativ ca dialogul să aibă loc în hala atelierului mecanic, unde podul rulant tocmai muta niște piese, strungul și celelalte agregate prelucrau metalul sub privirile atente ale muncitorilor. Centrul realizează cu succes planul de producție, astfel că pe șase luni ale anului s-a înregistrat o depășire de 3 la sută. — Greutăți am avut la fabricarea suporților lagăr disc. Prin efortul colectiv de gîndire am realizat un dispozitiv de tăiere la rece a platbandei de oțel, fapt ce a dus la eliminarea vechii metode, costisitoare, cînd pentru tăiere foloseam aparatul de sudură, ce ne obliga la operații de polizare și debavurare. îndoirea suporților pentru același lagăr disc se făcea la cald. Operația era greoaie, necesitând consum mare de energie calorică și forță fizică. Am chibzuit cu toții și, astfel, a apărut dispozitivul de îndoire la rece, folosindu-se ca agregat de acționare o presă hidraulică, ce pune în funcțiune și dispozitivul de tăiere. Un alt dispozitiv, de prindere, pentru găurirea suporților, realizat tot de colectivul nostru, a dus la eliminarea în totalitate a rebuturilor la această operație. Sunt mărturiile inginerului Cartușan, omul care are încredere în colectiv, sentiment transmis tuturor colaboratorilor săi. Nume ca : Gheorghe Bocancea, Constantin I. Gîtman, Constantin N. Griman, Vasile Șuhan, Constantin Pavalache, Neculai Vornicu, Constantin Roșea sunt doar cîteva din punctele luminoase ce alcătuiesc cercul gîndirii tehnice la S. M. A. Liteni. Ei sunt convinși că marele proces de autoperfecționare este un rezultat al cerințelor obiective ale timpului nostru, dar și un imbold interior al oamenilor în lupta lor, în felul comun care-i animă. Beneficiind de climatul deosebit de fertil al societății noastre, fiecare părinte nutrește fireasca dorință de a avea copii bine dezvoltați sub raport fizic și intelectual, înarmați cu vaste cunoștințe, capabili să se integreze pe deplin în activitatea profesională, în viața socială. Pentru împlinirea acestui deziderat este absolut necesară funcționarea ireproșabilă a colaborării dintre școală, familie și cadrele medicale, pe toată durata procesului de învățămînt. De îndată ce pășește pragul școlii, organismul copilului este antrenat într-un efort de adaptare la noul mediu. Școlarului mic trebuie să i se asigure satisfacerea principalelor cerințe igienice : poziție corectă în bancă, o alimentație substanțială, cultură fizică. Obișnuința de a sta necontrolat în bancă se poate solda cu deformări ale coloanei vertebrate, cu umerii lăsați, cu așa-zisul piept înfundat avînd răsunet asupra funcționării plămînilor, inimii, cu consecințe asupra sistemului nervos, a capacității de muncă a elevului. Tot în perioada primilor ani de școală apar dinții definitivi; sînt, de asemenea, frecvente cariile dentare. De aici, necesitatea efectuării controlului stomatologic pentru a fi păstrată integritatea aparatului dentar, pentru se evită localizarea unor foacare de infecții. Organismul copiilor se află într-un necontenit proces de creștere. Dezvoltarea concomitentă a sistemului nervos muscular explică dinamismul și și dorința de mișcare ale școlarului. Ținînd seama de instabilitatea caracteristică vîrstei, programul de învățămînt trebuie astfel alcătuit incit să se evite oboseala, urmînd ca familia să asigure copiilor odihna, somnului rezervîndu-ise 10—11 ore, începînd cu orele 20—21.00. In etapa vîrstei școlare mijlocii, organismul copilului trece prin perioada pubertății. Copilul este mai emotiv, irascibil, manifestă un interes sporit pentru cunoaștere. Au loc transformări fiziologice vitale, creșterea este rapidă, se dezvoltă în continuare sistemul nervos. Atenția și preocupările copilului aflat la vîrsta pubertății trebuie canalizate spre studiu, activități sportive, spre formarea unui comportament social corect. Sînt necesare, in continuare, o alimentație rațională și substanțială, un regim de viață care să îmbine munca cu odihna, durata somnului fiind de 9—10 ore, cu mișcarea în aer liber. Școlarul mare, adolescentul, manifestă vădit dorința de a-și afirma personalitatea, are perioade de frămîntare și instabilitate. Aceste exteriorizări ale dezvoltării fiziologice și perfecționării sistemului nervos, a gîndirii logice și abstracte trebuie tratate de părinți și profesori cu o înțelegere deosebită. Pentru a promova sănătatea mintală a elevilor, este imperios necesar să-i îndrumăm într-un regim ritmic de muncăodihnă și de folosire rațională a timpului liber, în care un loc deosebit trebuie rezervat sportului, educației fizice. Atît în familie, cît și în școală se impune cultivarea unui climat cald, de înțelegere, dar în același timp sobru, climat care să favorizeze echilibrul nervos al copilului din clasa I și pînă la maturitate. G. STALLOVICI medic specialist pediatru ------------- MEDICALE-----------Climatul formativ al sănătății școlarului ZORI NOI ■ Pagina 2