Zori Noi, octombrie-decembrie 1977 (Anul 30, nr. 8722-8800)

1977-10-01 / nr. 8722

- FINĂ N-OR UITA — SĂ-I SPUNĂ MAMĂ... — Unde-i măitica voastră ? La această întrebare, copiii, deși minori, au întrerupt un moment joaca, ne-au aruncat priviri vioaie. . .­­— Nu știm — răspunde Cris­­tinel, băiatul mai mare, în vîrsta de 9 ani. A plecat de la noi mai de mult. . . — La cine țineți mai mult, la tata sau la mama ? — La tata — spune același copil. — Eu țin la amîndoi la fel — intervine Ionel, elev în cla­sa a doua, un băiat isteț. Mi-e dor de mămica. Ceilalți doi, Lăcrămioara și Cornel, în vîrstă de 2 și, res­pectiv, 3 ani, și-au­­ continuat joaca. Angela Costin­­(din cartierul Burdujeni al municipiului Su­ceava, str. Pictor Panaiteanu nr. 6), cea care a dat viață acestor patru copii, i-a părăsit de aproape trei luni, uitînd de elementarele îndatoriri de mamă, de părinte. De atunci nu s-a mai întors, nu a mai dat nici un semn de viață. L-a chemat doar în judecată pe soțul ei, Constantin Costin, sudor la I.R.A. Suceava, spre a-i plăti pensie de întreține­re a copiilor. (Probabil avea nevoie de­ bani pentru diverse cheltuieli). Nu s-a prezentat la nici un termen stabilit de in­stanță, în locul ei „delegîn­­du-și“ tatăl — Ioan Ciubota­­ru. Cum era de așteptat, dosa­rul a fost clasat. Ce-a determinat-o pe Ange­la Costin să-i părăsească pe cei patru copii minori, care acum, mai mult ca oricînd, au nevoie de ea, de grijă și căl­dură părintească ? Locuia îm­preună cu familia la părinții ei, într-o casă mare, spațioa- F­AMILIA să. Nu lucra însă nicăieri. Fi­ind singura fiică a lui Ioan și a Ilarei Ciubotari­, aceștia i-au „acoperit“ constant gre­șelile, au ferit-o de cele mai mici răspunderi. S-au grăbit să o mărite de tînără, de la vîrsta de 14 ani, omițînd că aceasta incumbă răspundere, o gîndire matură. „Angela Costin poartă mare vină — ne spunea un o vecin. Dacă am fi fost stăpînită de demnitate, de sentimente de respect față de ea nu-și părăsea copiii. Părinții ei, în loc să o sfătuiască o­­menește, cu înțelepciune, s-o ajute să-și consolide­ze căminul, i-au dat con­cursul pentru distrugerea a­­cestuia. Soțul este un om li­niștit, la locul lui. Muncește mult". Aurel Cudlici, un alt vecin, ne-a declarat : „Am auzit că A. C. își neglija de­seori familia. Este revoltător faptul că părinții acesteia nu au luat și nu iau atitudine îm­potriva modului ei de viață, n-o ajută să-și schimbe felul de a gîndi, de a se comporta. Din contra, i-au luat în per­manență apărarea, ajutînd-o, astfel, să ajungă în scurt timp pe un drum nefiresc". Din discuțiile purtate cu C. Costin, soțul Angelei, am în­țeles că acesta ar primi-o ori­cînd, numai să se reîntoarcă la copiii ei, care o așteaptă, o doresc. Sunt încă mici, nu știu să judece­ greșeala gra­vă, condamnabilă pe care mama lor a comis-o abando­­nîndu-i la o vîrstă fragedă, cînd ei trebuie crescuți, mo­delați și formați pentru viață. Dar acest lucru e necesar să-i facă opinia publică. Cei care o cunosc pe Angela care-i știu ascunzișurile, Costin, s-o determine să gîndească sănă­tos, să se reîntoarcă acasă. Co­piii o așteaptă. Pînă n-ar uita să-i spună mamă. MIRCEA SFICHI 1\V\\\\­­\\\\\\V CONTRA PUNCT PE CONTROLOR CINE-L CONTROLEAZĂ ? Nu credem că frigul a în­demnat-o pe Maria Chifan, ce dezistă la întreprinderea de tricotaje „Bucovina" din Ră­dăuți, să-și „procure" cîteva flanele. Dar nu din magazin, ca toată lumea, cu bani mun­ciți. S-a apucat de furat chiar din unitatea în care lucrea­ză. Așa a scos pe poarta între­prinderii produse în valoare de peste 9.000 lei, pe care a încer­cat să le comercializeze prin intermediul unor cunoștințe. Cînd tîrgul era în toi au apă­rut și organele de miliție, în­treaga afacere a fost... rata­tă. Colectivul i-a încredințat răspunderea controlului de calitate a produselor. Pe ea cine a controlat-o ? MEDITAȚIE TRISTA Enuța Radvan, din comu­na Vadu Moldovei, nu se ur­case pentru prima dată pe o bicicletă. Circula mai de mult timp. Dar nu vroia să-i intre în cap că nu-i bine să con­duci, sub influența alcoolului. Acum, însă, s-a convins pe propria-i piele. In ziua de 16 septembrie a.c., cînd, cherche­­lit fiind, a pornit-o cu bici­cleta spre Fălticeni, la o in­tersecție nu a semnalizat in­tenția de schimbare a direc­ției de mers­ și a fost sur­prins de un autocamion. Un timp va medita la spital. Rubrică realizată de MIRCEA SFICHI EPIGRAMĂ Unul nesatisfăcut de activitățile culturale la care, însă, nu ia parte . Știți, faptele-i­cam echivoce și tare greu le înțelegi , cu toate că nu are voce, Și „cîntă" strașnic pe colegi... ȘT. STROE Secvență a elanurilor constructive din Că­­limani PARADA MODEI Peste 100 de confecții, pre­­zentînd linia modei din actu­alul sezon de toamnă - iarnă, au făcut obiectul unei parade a modei, organizată de Coope­rativa meșteșugărească „Con­fecția" din Suceava. Și de data aceasta, notabil este faptul că maiștrii croi­tori s-au străduit să prezinte publicului, prin confecțiile cre­ate, cele mai noi și reprezen­tative atribute ale modei ac­tuale. Mînecile chimono, cu tăieturi fanteziste, subliniate de tighele, fustele drepte, cu șliț, costumele gen cazacă (pen­tru femei), diversitatea mode­lelor de revere la costumele, pardesiele și paltoanele băr­bătești, reapariția moda masculină, au vestei în dovedit că meșteșugarii sînt la curent cu noutățile vestimentare. .Se impun, însă și cîteva observații. Fiind o prezentare de modele pentru sezonul de toamnă - iarnă, ne așteptam să admirăm o gamă mai bo­gată de mantouri , a încălțămintea creată de lipsit meș­teșugari și au fost prea pu­ține tricotaje. Este­­ foarte bine că coope­ratorii consultă revistele de specialitate apărute în țară și străinătate. Dar am fi dorit ceva mai multă originalitate din partea maiștrilor croitori. " CARMEN PANĂ Cei aproape 100 de copii din ra­n­za de activitate circumscrip­ției sanitare ru­rale din comu­na Dorna Can­­drenilor bene­ficiază de respunzătoare co­nsistență medi­cală Foto : I. M. RODUL GÎNEIRII COLECTIVE (Urmare din pagina I) reparații al SMA Liteni, centru­­ specializat în­ repararea com­binelor din județ, a tractoa­relor, a altor mașini agricole, cit și în executarea unor piese de schimb. Mai înclinat spre de­talii s-a arătat a fi cînd su­biectul discuției a devenit co­lectivul pe care-l conduce. Mi s-a părut semnificativ ca dia­logul să aibă loc în hala ate­lierului mecanic, unde podul rulant tocmai muta niște pie­se, strungul și celelalte agre­gate prelucrau metalul sub privirile atente ale muncitori­lor. Centrul realizează cu suc­ces planul de producție, ast­fel că pe șase luni ale anu­lui s-a înregistrat o depășire de 3 la sută. — Greutăți am avut la fa­bricarea suporților lagăr disc. Prin efortul colectiv de gîn­dire am realizat un dispozitiv de tăiere la rece a platban­­dei de oțel, fapt ce a dus la eliminarea vechii metode, costisitoare, cînd pentru tăie­re foloseam aparatul de sudu­ră, ce ne obliga la operații de polizare și debavurare. îndoi­rea suporților pentru a­celași lagăr disc se fă­cea la cald. Operația era greoaie, necesitând consum mare de energie calorică și forță fizică. Am chibzuit cu toții și, astfel, a apărut dis­pozitivul de îndoire la rece, fo­­losindu-se ca agregat de ac­ționare o presă hidraulică, ce pune în funcțiune și dispozi­tivul de tăiere. Un alt dispo­zitiv, de prindere, pentru gău­­rirea suporților, realizat tot de colectivul nostru, a dus la eli­minarea în totalitate a rebu­turilor la această operație. Sunt mărturiile inginerului Cartușan, omul care are încre­dere în colectiv, sentiment transmis tuturor colaboratori­lor săi. Nume ca : Gheorghe Bocancea, Constantin I. Gît­­man, Constantin N. Griman, Vasile Șuhan, Constantin Pa­­valache, Neculai Vornicu, Con­stantin Roșea sunt doar cîteva din punctele luminoase ce al­cătuiesc cercul gîndirii tehnice la S. M. A. Liteni. Ei sunt convinși că marele proces de autoperfecționare este un re­zultat al cerințelor obiective ale timpului nostru, dar și un imbold interior al oamenilor în lupta lor, în felul comun care-i animă. Beneficiind de climatul deo­sebit de fertil al societății noas­tre, fiecare părinte nutrește fi­reasca dorință de a avea co­pii bine dezvoltați sub­­ raport fizic și intelectual, înarmați cu vaste cunoștințe, capabili să se integreze pe deplin în ac­tivitatea profesională, în via­ța socială. Pentru împlinirea acestui deziderat este absolut necesară funcționarea irepro­șabilă a colaborării dintre școală, familie și cadrele me­dicale, pe toată durata proce­sului de învățămînt. De îndată ce pășește pragul școlii, organismul copilului este antrenat într-un efort de adaptare la noul mediu. Șco­larului mic trebuie să i se asi­gure satisfacerea principalelor cerințe igienice : poziție co­rectă în bancă, o alimentație substanțială, cultură fizică. O­­bișnuința de a­ sta necontrolat în bancă se poate solda cu deformări ale coloanei verte­brate, cu umerii lăsați, cu așa-zisul piept înfundat avînd răsunet asupra funcționării plămînilor, inimii, cu conse­cințe asupra sistemului ner­vos, a capacității de muncă a elevului. Tot în perioada pri­milor ani de școală apar din­ții definitivi; sînt, de aseme­nea, frecvente cariile dentare. De aici, necesitatea­­ efectuării controlului stomatologic pen­tru a fi păstrată integritatea aparatului dentar, pentru se evită localizarea unor fo­a­care de infecții. Organismul copiilor se află într-un necontenit proces de creștere. Dezvoltarea concomi­tentă a sistemului nervos muscular explică dinamismul și și dorința de mișcare ale șco­larului. Ținînd seama de in­stabilitatea caracteristică vîrs­­tei, programul de învățămînt trebuie astfel alcătuit incit să se evite oboseala, urmînd ca familia să asigure copiilor o­­dihna, somnului rezervîndu-i­­se 10—11 ore, începînd cu ore­le 20—21.00. In etapa vîrstei școlare mij­locii, organismul copilului tre­ce prin perioada pubertății. Copilul este mai emotiv, iras­cibil, manifestă un interes spo­rit pentru cunoaștere. Au­­ loc transformări fiziologice vitale, creșterea este rapidă, se dez­voltă în continuare sistemul nervos. Atenția și preocupăr­i­­le copilului aflat la vîrsta pu­bertății trebuie canalizate spre studiu, activități sportive, spre formarea unui comporta­ment social corect. Sînt nece­sare, in continuare, o alimen­tație rațională și substanțială, un regim de viață care să îm­bine munca­ cu odihna, durata somnului fiind de 9—10 ore, cu mișcarea în aer liber. Școlarul mare, adolescentul, manifestă vădit dorința de a-și afirma personalitatea, are pe­rioade de frămîntare și in­stabilitate. Aceste exteriorizări ale dezvoltării fiziologice și perfecționării sistemului ner­vos, a gîndirii logice și ab­stracte trebuie tratate de pă­rinți și profesori cu o înțele­gere deosebită. Pentru a promova sănătatea mintală a elevilor, este impe­rios necesar să-i îndrumăm în­­tr-un regim ritmic de muncă­­odihnă și de folosire rațională a timpului liber, în care un loc deosebit trebuie rezervat sportului, educației fizice. Atît în familie, cît și în școală se impune cultivarea unui cli­mat cald, de înțelegere, dar în același timp sobru, climat care să favorizeze echilibrul nervos al copilului din clasa I și pînă la maturitate. G. STALLOVICI medic specialist pediatru ------------- MEDICALE-----------­Climatul formativ al sănătății școlarului ZORI NOI ■ Pagina 2

Next