Zori Noi, iulie-septembrie 1981 (Anul 34, nr. 9883-9961)

1981-07-01 / nr. 9883

■Organ al Comitetului județean Suceava al P.C.R. y și al Consiliului popular județean al XXXV fir. 98831 miercuri 1 Iulie 1981 j 4 pagini 30 bani PE AGENDA DE LUCRU, SARCINILE ȘI EXIGENȚELE STABILITE DE CONGRESUL AL V-LEA AL CONSILIILOR OAMENILOR MUNCII —­ ­ RED.: Magistrala expunere rostită de tovarășul Nicolae Ceaușescu în cadrul forumu­lui autoconducerii muncito­­ești, reprezintă, pentru co­­muniști, pentru toți oamenii toricii, un cuprinzător și mo­­bilizator program de lucru,­biective esențiale : îndeplini­rea ritmică a producției și a­­siigurarea unei calități supe­rioare. Aceste două coordonate determină conținutul întregii noastre munci. Pînă acum am obținut în această privință ui­nele rezultate bune. Două priorități esențiale: RITMICITATEA ȘI CALITATEA PRODUCȚIEI — Interviu cu tovarășul ing. SIMION MACOVEI, prim - vicepreședinte al C.O.M. de la Combinatul de prelucrare a lemnului Suceava — m­entat către perfecționarea continuă a întregii activități, care dintre obiectivele subli­niate de secretarul general al artidului sînt de primă activ­­litate pentru colectivul în­tre munciți ? IS. M. : Neîndoielnic, de ac­­talita­te sînt cea mai mare grte a sarcinilor, ținînd sea­­­ma, firește, de specificul act­­­vtății. Va trebui, de aceea, să o abordăm pe toate cu com­­etență. Socotesc însă că pe t’im­plan e necesar să st­rjam întotdeauna, două o­RE1J.­­ Oferiți citeva argu­mente. S. M. : Prevederile pe pri­mul semestru al anului au fost realizate la toți iindicatorii. Am obținut pînă acum un spor la producția netă de 3,3 milioane lei. Sîntem hotărîți ca aceste rezultate să le am­plificăm substanțial în cea de-a dou­a jumătate a anului. Căile de acțiune sunt mai NICOLAE GROZA (Continuare în pagina a IlI-a) IZVOR DE IMN ! Izvor de imn­­ această vatră adinc încrustată , de rîurile istoriei. Slova marilor voievozi reverberează în Cetățile timpului, Diminețile se nasc cu ochii limpezi, Copiii­­— cu iubirea pe creștet, ogoarele nuntesc cu seva pîinii. Miezul orei e ardere și clipa se-ncoronează de-n altă lumină,­­ Cuvîntul nostru firesc­­ E Patria — î izvor de imn. IOAN NEGRIUC SENTIMENT DIN NORD Va scriu, prieteni, din Nordul pictat Pe cerul ce bate la ușă încet, Cînd zboară amurgul din grinzi peste sat. "■Ca o pasăre arsă de un astru secret. .’’ Prin coamne de­­ cai, în vămi răcoroase, Lumina uită norii într-o floare Și tremură-n șoaptă pădurile arse în ochi însingurați de căprioare. Cînd toamna mai bate monezi în declin, Fecioare cu iuți reliefuri se-aprind Pe țărmul cu fragede lacrimi de in, în cercuri de taină țărîna-nflorind. CONSTANTIN SEVERIN •sVF SESIUNEA MARII ADUNARI Marți, 30 iunie, au fost re­luate în plen lucrările sesiu­nii a IlI-a a celei de-a VIII-a legislaturi a Marii Adunări Naționale, ■întrunită într-o atmosferă de puternică efervescență po­litică, de pregnantă manifes­tare a profundului democra­tism al orînduirii noastre so­cialiste, actuala sesiune a Ma­rii Adunări Naționale exami­nează și legiferează acte nor­mative de o deosebită impor­tanță pentru dezvoltarea eco­nomico - socială a țării, care au fost dezbătute, în aceste zile, în cele mai largi foruri democratice ale clasei munci­toare, ale întregului popor. In lojile oficiale au luat loc tovarășul Nicolae Ceaușescu, tovarășa Elena Ceaușescu, to­varășul Siie Verdeț, alți tova­răși din conducerea de partid și de stat. Lucrările sesiunii au fost deschise de tovarășul Nicolae Giosan, președintele Marii A­­dunări Naționale. La propunerea biroului Ma­rii Adunări Naționale, depu­tații au aprobat completarea ordin­ei de zi a sesiunii și des­fășurarea lucrărilor in urmă­toarea succesiune : 1. Validarea alegerii unui deputat în Marea Adunare Na­țională și depunerea de către acesta a jurământului de cre­dință și devotament față de Republica Socialistă România; 2. Proiectul de lege pentru adoptarea Planului național unic de dezvoltare economico­­socială a Republicii Socialiste România în perioada 1981 — 1985 ; 3. Proiectul de lege pentru adoptarea Planului de dezvol­tare a agriculturii și industriei alimentare în perioada 1981­— 1985 ; 4. Proiectul legii gospodăriei comunale ; 5. Proiectele de legi pentru aprobarea decretelor cu putere de lege emise de Consiliul de Stat. Intrîndu-se în ordinea de zi, Marea Adunare Națională validat, în unanimitate, alege­a­rea ca deputat al M.A.N. a to­varășului Roman Ancuț, care a depus apoi jurămîn­tul de credință și devotament față de Republica Socialistă România. Tovarășul Ilie Verdeț, prim­­ministru al guvernului, a pre­zentat, la următorul punct al ordineii de zi, din împuternici­rea guvernului, proiectul de lege pentru adoptarea Planu­lui național unic de dezvolta­re economico - socială a Ro­mâniei în perioada 1981-1985. în continuare, deputatul Ioan Totu, secretarul Consi­liului­­ Suprem al Dezvoltării Economice și Sociale, a expus coraportul Consiliului privind proiectul de lege pentru adop­tarea Planului național ,unic de dezvoltare economico - so­cială a României în perioada 1981—1985. Deputatul Gheorghe Dumi­­trache, vicepreședinte al Co­misiei pentru industrie și ac- NAȚIONALE­ tivitatea economico - financia­ră, a dat citire,­ apoi, raportu­lui comisiilor permanente ale Marii Adunări Naționale, ca­re au avizat favorabil proiec­tul de lege. Trecîndu-se la următorul punct al ordinei de zi, tova­rășul Angelo Miculescu, vice- Prim - ministru al guvernu­lui, ministrul agriculturii și industriei alimentare, a expus proiectul de lege pentru a­­doptarea Planului de dezvol­tare a agriculturii și indus­triei alimentare în perioada 1981—1985. Președintele Comisiei pen­tru agricultură, silvicultură și gospodărirea apelor, deputa­ții] Ion Catrinescu, a prezen­tat apoi raportul comisiilor permanente ale M.A.N. care au avizat proiectul de lege. în ședința de după amiază a început dezbaterea genera­lă asupra celor două proiec­te de legi. Au luat cuvîntul deputații : Gheorghe Pană, Corneliu Ve­­lincov, Emilian Dobrescu, Iu­­liana Bacinschi, Ioan Avram, Alecu Popa, Gheorghe Poto­­ceanu, Melenti Tuduce, Ște­fan Korodi, Marin Nedelcu, Elena Savu, Traian Gîrba, Floarea Moise, Teodor Roman, Neculai Agachi, Vasilica Vlad, Richard Winter, Virginia Ge­­mescu, Ion Teoreanu, Valeriu Dumitrică, Ferdinand Nagy, Vasile Bulucea. Lucrările sesiunii continuă. 1/ SARBAWRTREA „ZILEI ÎNVĂȚĂTORULUI“ Ieri, la Casa de cultură a sindicatelor din municipiul Suceava a avut loc adunarea festivă consacrată sărbătoririi „Zilei învățătorului", la care au luat parte, alături de nu­meroase cadre didactice din Invățămîntul preșcolar, pri­mar, gimnazial, liceal și su­perior al județului, reprezen­tanți ai organelor județene și municipale de partid și de stat, ai organizațiilor de masă și de tineret. Au participat tovarășii Floarea Leuștian, secretar al comitetului județean de par­tid, și Ion Botezatu, inspector general în Ministerul Educa­ției și Învățămîntului. In deschiderea festivității a luat cuvîntul tovarășul Dumi­tru Bodnariuc, inspector ge­neral al Inspectoratului șco­lar județean, care a prezentat raportul asupra rezultatelor de ansamblu ale actualului an școlar, relevînd succesele ob­ținute de școala s­uceveană în instruirea teoretică și practică a elevilor, pașii importanți parcurși pe drumul perfecțio­nării și modernizării învăță­­mântului, a legării lui ne­mijlocite de practica producti­vă și cercetarea științifică, eforturile făcute pentru de­săvârșirea măiestriei profesio­nale a tuturor categoriilor de cadre didactice, ca și pentru îmbogățirea bazei materiale a școlilor Reprezentanți ai cadrelor didactice au dat, apoi, glas sentimentelor de gratitudine și recunoștință față de parti­dul și statul socialist, față de tovarășul Nicolae Ceaușescu, pentru grija pe care o acordă dezvoltării învățămîntului prețuirea arătată față de slu­și­nitorii școlii, exprimînd totoda­tă, hotărîrea dascălilor suceveni de a-și pune întreaga pasiune și competență la temelia no­bilei opere de formare comu­nistă a tinerelor generații. (Continuare în pagina a II­I-a) Arhitectură suceveana Foto: D. VINTILA E­xistă în Căli­mani un e­­șalon de oameni pe care nu-i vezi nici pe impo­zantele BELAZ-uri, nici la ma­netele excavatoarelor și tore­­zelor, nici pe alte utilaje. Cînd totu-i în ordine pe treptele din carieră, aproape că nici nu-i vezi deloc. Aceștia-s elec­tricienii de întreținere și ,,de la înaltă", cum li se spune, pentru că au în primire insta­lațiile de alimentare cu ener­gie electrică, păienjenișul de cabluri de 6.000 V. Și da­­că-ntr-unul din numerele tre­cute ale ziarului ii asemuiam pe artificieri cu stăpînii tune­telor, ei bine, electricienii sînt stăpînii autorizați ai fulgere­lor. I-am găsit la lucru într-o noapte cînd ploua cumplit și Negoiu din cețuri, nu se mai deslușea Munceau cu pe­lerine, sub toi de cort, cum puteau și se impunea, folosind lămpi de mineri. Intr-un sin­gur schimb ,,pușcaseră“ 12 cabluri de înaltă. Prin stațiile portabile de radio-emisie­re­ STĂPÎNII FULGERELOR cepție se anunțau avariile și punctele unde avuseseră Ioc. Maistrul Nicolae Dascălu, care le coordonează activitatea, nu mai știa cum să-și împartă torțele. — Cînd vremea-i proastă, și puține zile sînt aici fără in­temperii, atunci au și electri­cienii mai mult de lucru, fie că ne smulge vintul pînă și celulele de pe trepte, fie că ne ,,pușcă“, în serie, cablurile, ne mărturisește interlocutorul. Avem însă oameni de ispravă... Ne-am convins pe concret, chiar în acea­ noapte, de a­­ceasta, Ioan Lu­ca, șef de e­­chipă și responsabilul punctu­lui de distribuție a energiei e­­lectrice în rețeaua sudică a carierei, și-a mobilizat oame­­­nii, astfel că la predarea schim­bului instalațiile erau sub ten­siune. 11 abordăm a doua zi. — După o noapte cu ploaie torențială și atîtea evenimen­te, nu te mai întreb, tovarășe Lu­ca, dacă-i greu în Călimani. Ne-am convins singuri. Spu­­ne-ne este ceva despre oame­nii cu care muncești. — Ce să vă mai spun ? l-ați văzut doar. Nu așteaptă să fie îndemnați. Pun mîna und­e-i mai greu. De munca și MIHAI ȚINȚAR (Continuare în pagina a M-a)

Next