Zori Noi, aprilie-iunie 1982 (Anul 35, nr. 10116-10192)

1982-04-01 / nr. 10116

Organ al Comitetului județean Suceava al P.C.R. și al Consiliului popular județean Anul XXXVI Nr. 10116 joi 1 aprilie 1982 4 pag. 50 bani foftWW ftfdl WW W WWW întărirea economica a c.a.p. IMPUNE DEZVOLTAREA MICII INDUSTRII Experiența de pînă acum a demonstrat că dezvoltarea mi­cii industrii și a prestărilor de servicii de către unitățile a­­gricole cooperatiste contribuie la valorificarea superioară a resurselor materiale de care dispune fiecare unitate, a for­ței de muncă, final, la sporirea conducînd, în veniturilor C.A.P. și a membrilor lor. In­­țelegînd acest lucru, condu­cerile multor unități, îndruma­te și ajutate de organele și organizațiile de partid și de stat, au trecut la organizarea de noi activități de mică in­dustrie și prestări de servicii, la dezvoltarea și diversifica­rea celor existente, punînd, astfel, mai bine în valoare sursele de materii prime loca­le, tradiția, experiența, price­perea și hărnicia oamenilor, Ca urmare, în cincinalul 1976— 1980, unitățile agricole coope­ratiste au realizat o producție globală industrială în valoare de 887.180.000 lei, cu 6 mili­oane peste prevederile planu­lui, la care se mai adaugă peste 120 milioane lei la con­strucții - montaj și alte pres­tări industriale. Dezvoltarea micii industrii a permis ca, în multe unități cooperatiste, să se asigure condiții de ocupa­re mai completă și stabilă a forței de muncă, de sporire a veniturilor unităților și coo­peratorilor. Astfel, la C.A.P. Calafindești, Dumbrăveni, Za­­mostea, Reuseni și altele, ve­niturile obținute din activita­tea de industrie mică contri­buie cu 14—61 lei la valoarea unei norme convenționale. Raportîndu-ne la condițiile și posibilitățile existente, la cerințele economiei județului și țării, se impune să apre­ciem ca nesatisfăcătoare re­­­­zultatele dobîndite pînă acum. In prezent, avem 28 coopera­tive agricole din care 9 cu program de redresare unde nn ALEXANDRU VORNICU președintele U.J.C.A.P. Suceava (Continuare în pagina a H-a) „LUNA Întreținerii PĂȘUNILOR“ Incepînd de astăzi, în ju­dețul nostru se desfășoară „Luna întreținerii pășunilor", care, în localitățile din zona de deal, va cuprinde perioa­da 1—30 aprilie, iar în cele din zona de munte, 15 aprilie — 15 mai. In acest timp vor fi efectuate, pe o suprafață de aproape 160.000 ha, pășuni și finețe, importante lucrări, în­tre care : fertilizări cu îngră­șăminte chimice, curățirea te­renurilor de pietre, bolovani, spini, resturi vegetale, distru­geri de mușuroaie etc. La a­­ceste acțiuni, coordonate de consiliile populare, trebuie să participe membrii asociațiilor crescătorilor de animale, ai­ or­ganizațiilor de femei, tineret, pionieri, O.D.U.S., toți locui­torii satelor, pentru a realiza întocmai lucrările planificate și a asigura cantități sporite de furaje pentru animale, ce­rință pregnant subliniată în cuvîntarea rostită de tovară­șul Nicolae Ceaușescu la re­centa Plenară a Consiliului Național al Agriculturii, In­dustriei Alimentare, Silvicul­turii și Gospodăririi Apelor. wvwwwww In ACEST NUMĂR: • De la corespondenții zia­rului : Construcții în fo­losul obștii • Buletin rutier • Ne-ați scris, vă răspun­dem • Contrapunct în pagina 2 PLENARA COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN Sub președinția tovarășului Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Co­munist Român, miercuri, 31 martie, a avut loc plenara Comitetului Central al Partidu­lui Comunist Român. Plenara a adoptat, în unanimitate, urmă­toarea ordine de zi t 1. Raportul privind situația economico - financiară pe ansamblul economiei naționa­le, rezultată pe bază de bilanț, în anul 1981. 2. Raportul privind realizarea programu­lui de producere a energiei în cincinalul 1981—1985 și dezvoltarea potențialului ener­getic al țării pînă în 1990. 3. Raportul privind rezultatele recensă­­mîntului animalelor domestice, de la 1 februa­rie 1982, și unele măsuri pentru realizarea programului de întărire a autoconducerii și autoaprovizionării teritoriale, precum și asi­gurarea aprovizionării în bune condiții a populației. 4. Raportul cu privire la efectivul, com­poziția și structura organizatorică a parti­dului la 31 decembrie 1981. 5. Raportul cu privire la activitatea des­fășurată în anul 1981 de către organele de partid, de stat și organizațiile de masă pen­tru înfăptuirea politicii de cadre a parti­dului. 6. Raportul privind activitatea de rezol­vare a propunerilor, sesizărilor, reclama­­țiilor și cererilor oamenilor muncii în 1981. 7. Raportul privind activitatea internațio­nală a partidului și statului în 1981 și prin­cipalele orientări în politica externă în anul 1982. La plenară au participat, ca invitați, prim­­secretari ai comitetelor județene de partid, cadre de conducere di­n ministere, instituții centrale, organizații de masă și obștești, re­dactori șefi ai presei centrale care nu sunt membri ai C.C. al P.C.R. In cadrul dezbaterilor au luat cuvîntul to­varășii : Pavel Aron, Ion Sîrbu, Alexandrina Găinușe, Vasile Sechel, Ferdinand Naghy, Constantin Crișan, Miu Dobrescu, Dan Su­­rulescu, Ioan Avram, Lina Ciobanu, Ion Lă­­zărescu, Trandafir Cocârlă, Gheorghe Vlad, Ion Teșu, Paraschiv Benescu. 1. In cadrul plenarei a fost examinat și a­­probat în unanimitate Raportul privind si­tuația economico - financiară pe ansamblul economiei naționale, rezultată pe bază de bilanț, în anul 1981. Comitetul Central al Partidului Comunist Român a apreciat că în anul 1981 au fost ob­ținute rezultate importante în dezvoltarea economică și social - culturală a țării, în creșterea potențialului productiv și tehnico­­științific al economiei naționale, în lărgirea și modernizarea forțelor de producție. In ri­­­dicarea eficienței economice și perfecționa­rea conducerii economico , sociale, în spo­rirea avuției naționale și, ca urmare, s-a asi­gurat înfăptuirea Programului partidului de ridicare continuă a nivelului de trai mate­rial și spiritual al tuturor cetățenilor. Realizarea de către unitățile economice a unei creșteri cu 12,3 la sută a beneficiului net, a unui excedent de peste 8,5 miliarde lei la bugetul statului, precum și a unui exce­dent de peste 300 milioane dolari la balanța comercială a României constituie succese im­portante în măsură să asigure înfăptuirea în continuare a Programului partidului de ridicare continuă a nivelului de trai material și spiritual al poporului. Rezultatele înregistrate confirmă realis­mul și justețea politicii partidului, care a­­plică în mod creator adevărurile generale, legitățile socialismului, la condițiile istorice concrete ale României și la a cărei funda­mentare un rol important îl are secretarul general al partidului, președintele republi­cii, tovarășul Nicolae Ceaușescu. Plenara a evidențiat că succesele obținute ilustrează elanul și abnegația cu care oame­nii muncii de la orașe și sate, — români, maghiari, germani și de alte naționalități — întregul popor au acționat în strînsă unitate, sub conducerea partidului, a secretarului său general, pentru înfăptuirea sarcinilor actua­lului plan cincinal, a obiectivelor stabilite de Congresul al XII-lea al P.C.R. Dînd o înaltă apreciere succeselor deose­bite obținute, Comitetul Central a apreciat că în anul 198X se puteau obține rezultate și mai bune în toate domeniile de activitate, dacă o serie de unități și-ar fi îndeplinit mai bine sarcinile, în legătură cu aceasta, s-a subliniat faptul că nu în toate sectoare­le s-a acționat, cu exigența și responsabilita­tea necesare, pentru aplicarea fermă a nou­lui mecanism economico - financiar, pentru creșterea eficienței la toate locurile de mun­că și îndeplinirea integrală a tuturor indica­torilor de plan. Comitetul Central al P.C.R. a cerut guver­nului, ministerelor, centralelor industriale și întreprinderilor să acționeze cu fermitate in vederea recuperării rămînerilor în urmă și înlăturării grabnice a tuturor neajunsurilor, prin organizarea superioară a muncii și a producției, folosirea integrală a capacităților de producție, a mașinilor și utilajelor din dotarea întreprinderilor. Plenara a stabilit ca obiectiv prioritar ridicarea nivelului ca­litativ al producției, creșterea eficienței eco­nomice, încadrarea tuturor unităților produ­cătoare la normele de consum stabilite și re­ducerea continuă a consumului de energia și materii prime, perfecționarea și generali­zarea tehnologiilor moderne, de mare randa­ment și eficacitate, valorificarea superioară a materiilor prime și materialelor refolosibile. (Continuare în pagina a IlI-a] I.P.I. „Străduința“ Suceava. Din mîinile măiestre ale harnicelor muncitoare ies produse moderne, care întrunesc exigențele cumpărătorilor Foto. D. VINTILĂ De la fereastra caselor de aici se văd uneori doi cerbi coborînd să smulgă lin din că­pițele care urmează pădurii. Ca să ajungi în sat trebuie să treci prin vama viiturilor de pe podul de la intrare. Așa a fost, așa este și, după ce o cunoști, poți să spui, așa va rămîne mult­ timp Sadova. Nu o insulă în afara vremii, ci un ținut în care socialismul a ope­rat schimbări cu maximum de grijă. Schimbări care să nu ex­cludă, prin caracterul indus­triei întemeiate în aceste locuri, drumul încrezător al cerbilor. Transformări care nu afectează bogăția dintotdeauna a ținutului, ci o întorc mai di­rect spre oamenii Sadovei și, de la ei, spre oamenii țării. Mutații prin care rămîn posibi­le, și în ultimii ani necesare, aplecările spre răspunderea gospodăriilor grele (fiindcă nu-i ușor să crești animale, iar aici media este de 8 pe gospo­dărie) și chemările școlii, învă­țăturii, cărții. Ca să găsească izvorul cu apa cea mai dulce, care nu îngheață iarna și nu seacă va­ra, sadovenii au stat un an în­treg la pînd­ă, înainte de a ho­tărî, așa cum au făcut și pen­tru casele lor, din care „tragă" apa pentru școală. sd un exemplu mărunt, poate, dar­­ el vorbește despre prudența lo­calnicilor, despre teama lor de a-și irosi capitalul de muncă, despre nevoia certitudinii lu­crului bine tăcut. „Chiar și vîntul de la intrare, glumea cineva, pare a fi pus tot de ei, ca să-i încerce pe cei care vin aici“. Dacă înfrunți rafalele lui meniți să vezi munții superbi, fînețele aromate, casele ca niș­te castele și oamenii frumoși, pentru că, nu aici este „satul cu oameni frumoși". Și pentru ca nimic să nu-i știr­bească armonia, de cîtva timp în fruntea lui se află, dacă nu cea mai, cu siguranță una din­tre cele mai tinere primărițe din țară : Maricica Țiprigan. Care cu cheful ei arzător de muncă este una din cele mai torifiante întîlniri cu putință. Aici unde nu sînt puține mo­tivele de „bună ziua“, adică ne este și să ne fie bună ziua, cum îți spun absolut toți sadovenii, indiferent că te cunosc sau nu. Sus, în așezare, sau la poarta DOINA CERNICA (Continuare în pagina a H-a) DESPRE SADOVA ~ ȘI SÄDÖVENI ~

Next