Zori Noi, iulie-septembrie 1982 (Anul 35, nr. 10193-10270)
1982-09-15 / nr. 10257
Anul XXXVII Nr. 10257 mercuri 15 septembrie 1982 4 pag. 50 bani >* trrt rcristr cr jntrrie i A început munca pe foreză în 1976 și, de atunci încoace, urcă zi de zi în Călimani. „Chiar de la început, zice el, mi-a plăcut meseria de forezist pentru că era o îndeletnicire nouă prin părțile noastre, iar utilajul acesta uriaș, dotat cu instalații dintre cele mai complicate, inclusiv cu instalații electronice, îmi spunea că va trebui să pun vîrtos umărul la treabă, ca să-i descifrez toate tainele, să-l cunosc pînă în cele mai mici amănunte, pentru a-l putea folosi cît mai bine, cu randament maxim". Și, în perioada care s-a scurs de atunci, Adrian Tarcă, însușindu-și bogate cunoștințe teoretice și practice, specifice meseriei de forezist, a ajuns să se numere printre cei mai harnici și pricepuți deservenți pe acest tip de utilaj. „împreună cu ajutorul meu Aurel Leahu și cu colegii din celelalte schimburi două — precizează dansul — pe foreza S.R.S. nr. 9, reușim să realizăm și să depășim lună de lună sarcinile de plan. La baza succeselor noastre stă, în primul rînd, grija pentru întreținerea utilajului, pentru exploatarea sa corectă. Procedînd astfel, izbutim să forăm în plus față de sarcinile de producție, să oferim front suplimentar la pușcare, contribuind la sporirea volumului de derocări, la „prinderea“ mai degrabă a filonului de sulf din adîncurile Negoiului". GH. P. Vizita oficială de prietenie în țara noastră a președintelui Republicii Federale Nigeria La Palatul Consiliului de Stat au continuat, marți, 14 septembrie, convorbirile oficiale între președintele Republicii Socialiste România, Nicolae Ceaușescu, și președintele Republicii Federale Nigeria, Alhaji Shehu Shagari. In timpul noii runde de convorbiri, membrii delegațiilor au informat pe președinții Nicolae Ceaușescu și Alhaji Shehu Shagari despre rezultatele întîlnirilor de lucru avute, în ziua precedentă, în cadrul cărora au discutat căile și modalitățile concrete de transpunere în viață a orientărilor și indicațiilor date de cei doi șefi de stat cu privire la intensificarea și diversificarea schimburilor comerciale, extinderea cooperării economice și tehnico - științifice, amplificarea colaborării în domeniul învățămîntului, al formării cadrelor și în alte sectoare de activitate, întărirea conlucrării dintre România și Nigeria pe plan internațional.Continuare în pagina a III aj PRIORITAR PE AGENDA NOULUI AN ȘCOLAR : EDUCAREA REVOLUȚIONAR- PATRIOTICA, PRIN MUNCĂ ȘI PENTRU MUNCĂ, A TINEREI GENERAȚII Un nou an școlar începe azi. Un an ce stă sub semnul cerințelor formulate de Plenara C.C. al P.C.R. din 1—2 iunie a.c. și Congresul al II-lea al educației politice și culturii socialiste. Pentru elevi și cadrele didactice, deopotrivă pentru părinții tinerilor noștri învățăcei, ziua de azi înseamnă începutul unei noi perioade de muncă susținută,, de sporite răspunderi într-un demers de cea mai mare însemnătate : educarea și formarea pentru viitor, pentru viața și munca social - utilă, a noilor generații. Dar cum, în acest amplu proces, școlii, ca principal factor de cultură și civilizație, îi revine rolul principal, ca și îndatorirea de a polariza energiile tuturor factorilor educaționali, canalizîndu-le în direcțiile prioritare ale educației comuniste, iată de ce, acest 15 septembrie, marcat ca în fiecare an de mari emoții juvenile, îl considerăm mai ales un eveniment al școlii, celebrat în egală măsură și de cei 158.000 de elevi, studenți, preșcolari și de cele peste 8.000 de cadre didactice din județul nostru, începem acest an școlar sub cele mai favorabile auspicii. Dispunem de o bază materială care s-a îmbogățit numai în ultimul deceniu cu aproape 1.000 noi săli de clasă, peste 600 laboratoare și cabinete pe specialități, 2.000 de locuri de muncă în atelierele școlare, 3.000 de locuri în grădinițe, 3.500 de locuri în internate ș.a. în colaborare cu unitățile comerțului, s-au trimis din timp manualele, rechizitele, uniformele necesare elevilor, pînă în cele mai îndepărtate localități. Treapta I liceală e generalizată în aproape toate comunele județului, demarat corespunzător, în majoritatea cazurilor, acțiunea de patronare a școlilor sătești de către liceele de la orașe. De asemenea, a crescut sensibil nivelul de pregătire profesională a personalului didactic, în acest an absolvind cursurile de perfecționare numeroși profesori, învățători, educatoare, directori și inspectori școlari ; mulți și-au susținut examenele de definitivat grade, iar detașamentul cadreșilor calificate și-a sporit rîndurile cu aproape 150 noi absolvenți. In același timp, s-a acumulat o bogată experiență în ce privește colaborarea școlii cu familiile elevilor (avem comitete cetățenești de părinți, lectorate deseori bine puse la punct) și cu organizațiile de tineret și copii (mulți dintre îndrumătorii lor îndeplinind acum funcția de director adjunct cu munca educativă). Avem datoria, dascăli și învățăcei deopotrivă, să folosim în mod optim, cu maximă eficiență pentru pregătirea tineretului școlar, toate aceste avantaje de care dispunem, încă de pe acum, profitînd și de adunările generale ale oamenilor muncii din școli (care DUMITRU BODNARIUC inspector general al inspectoratului școlar județean (Continuare în pagina a Ill-a) AZI, TRANSMISIUNI DIRECTE LA RADIO ȘI TELEVIZIUNE — în jurul orei 11,00 : Solemnitatea semnării documentelor oficiale româno - nigeriene . — La ora 11,45: Ceremonia plecării președintelui Republicii Federale Nigeria, Alhaji Shehu Shagari. --------------- ZI RECORD -------------- Duminică, la C.A.P. Bosanci a fost organizată o zi record la transportul cartofilor. Au fost predați în bazele de recepție peste 500 tone tuberculi. La această acțiune cooperatorii din Bosanci s-au bucurat de sprijinul I.F.E.T. Suceava, care a participat cu 46 mașini. (Coresp. GHEORGHE IRIMIE) Ritmul lucrărilor de sezon se amplifică Pe zi ce trece, ritmul lucrărilor specifice sezonului în agricultura județului nostru se amplifică. Recoltatul cartofului era executat, pînă ieri, pe circa 70 la sută din suprafața cultivată, avansate în acest sens fiind unitățile aparținînd C.U.A.S.C. Fălticeni, Suceava, Vadu Moldovei și Verești. Dealtfel, două cooperative agricole de producție — Mitocu Dragomirnei și Pătrăuți — au finalizat acțiunea și sunt posibilități ca printr-o temeinică organizare a muncii ca să se încheie, într-o zi sau două bune de lucru, în alte 13 C.A.P. In unitățile aparținînd consiliilor unice agroindustriale Gălănești, Ciprian Porumbescu și Todirești, însă, este necesară o mai amplă mobilizare de forțe, mai multă răspundere pentru grăbirea recoltării, sortării și transportului recoltei, întrucît există unele restanțe. Aceasta, pe de o parte, pentru ca nimic din producție să nu se piardă, iar pe de alta pentru că pe suprafețele eliberate trebuie să se însămînțeze, în cea mai mare parte, păioase de toamnă. Referindu-ne la însămînțări, se ȘTEFAN URSACHI (Continuare în pagina a Il-a) în apropierea ștrandului din Suceava, constructorii de la Trustul de lucrări speciale București au început, de curînd, lucrările de înălțare a turnului de parașutism — instalație care, alături de altele, va intra în dotarea Aeroclubului „Șoimii Bucovinei". Aici, în scopul accelerării ritmului execuției și al diminuării cheltuielilor — după cum ne informa tovarășul Corneliu Gaman, din partea trustului amintit — se folosește o tehnică nouă: „glisarea cu fleșa deasupra". Acum lucrarea se află în plină desfășurare. „La momentul demarării ei — ne relata interlocutorul — noi am asigurat baza trainică de pe care urma să pornească spre cer coloana de beton, care va avea în final o înălțime de 80 metri“. Prima fază a lucrării, aceea a turnării betonului în groapa ce are o adîncime de 6 metri și diametrul de 12 metri, operațiune încredințată structurilor de la grupul conde șantiere nr. 6, a presupus din partea tuturor eforturi deosebite, adoptarea unor soluții tehnice adecvate. Aceasta cu atît mai mult cu cît pînza freatică alimenta abundent, prin zeci de jeturi, locul fundației. Va reuși betonul să „înghită" apa ? Iată o întrebare ce frămînta pe fiecare dintre constructori, dar mai ales pe specialiștii prezenți la fața locului. Tînărul subinginer Vichentie Bumbu, de pildă, mărturisindu-ne că succesul întregii lucrări depinde, în bună parte, de modul cum vor decurge turnările la fundație, nu ezită să-și exprime încrederea că totul se va termina Coresp. MIRCEA MOTRICI GH. PARASCAN (Continuare în pagina a HI^6) Investiții8 CONSTRUCTORI PRICEPUȚI EDIFICA Turnul de parașutism din Suceava-------