Zori Noi, octombrie-decembrie 1982 (Anul 35, nr. 10271-10349)
1982-10-01 / nr. 10271
WWV W WWW WU WWWW AIWWfm Will Î : ww/wwc w w w w w ww w w www O ipostază în care consiliile populare își pot demonstra spiritul gospodăresc o constituie preocuparea pentru colectarea resurselor materiale refolosibile. Printre indicatorii care stau la baza aprecierii rezultatelor în întrecerea socialistă dintre organele locale ale puterii de stat, realizarea planului la M.A.R.-uri este notată cu 20 de puncte, ca și producția fizică industrială, și pentru fiecare procent de depășire se acordă în plus trei puncte. O situație recentă cu privire la realizarea planului de recuperare a materialelor refolosibile arată că în 16 comune din județ sarcinile au fost depășite, în alte 43 — s-au realizat parțial, iar în 31 de comune nu s-a trecut de faza bunelor intenții. Bine s-a organizat acțiunea, de exemplu, la Cornu Luncii, unde, față de un plan de 2,3 tone metale vechi, s-au colectat și predat 5,5 tone, la maculatură realizîndu-se două tone, față de 800 kg. plan. De asemenea, la Crucea, planul a fost depășit de peste două ori la ambele poziții: la Fîntînele, planul la metale a fost depășit cu două tone, iar la hîrtie cu 2,4 tone. Pentru rezultatele lor mai pot fi evidențiate consiliile populare Moldovița, Vama, Panaci, Zvoriștea, Botoșana, Candrenilor, Horodnic, Dorna Arbore, Brodina și altele cîteva. Cei care au raportat cu fruntea sui astfel de realizări, împărtășindu-și experiența pozitivă, arătau că urmărirea consecventă a planului, colectarea tuturor resurselor și predarea operativă a acestora constituie cheia succeselor. Se cuvine menționat că de înfăptuirea sarcinilor amintite s-au ocupat atît personalul retribuit din cadrul consiliilor populare, cît și deputații și comitetele de cetățeni. Și, cînd pun umărul cu toții, rezultatele sînt pe măsură. Materiale ce merită a fi colectate pentru reintroducerea lor în circuitul industrial există, desigur, în toate comunele, numai că acestea nu se adună singure. Oricîte justificări, pentru mascarea neglijenței și nepăsării față de această sarcină, ar . . . aduna vicepreședinții retribuiți (răspunzători direct de problemă) de la consiliile populare Baia, Boroaia, Bosanci, Breaza, Ciprian Porumbescu, Dărmănești, Dolhasca, Forăști, Fundu Moldovei, Gălănești, Izvoarele Sucevei și alte comune codașe, tot nu vor putea convinge pe nimeni că în localitățile respective nu există resurse materiale de recuperat. La Broșteni și Iacobeni, de pildă, comune cu secții ale unor mari întreprinderi pe teritoriu, nu s-au putut oare strînge cîte 2,3 tone de fier vechi și cîte 700—900 kg. de maculatură ? Greu de crezut, atîta timp cît pe raza comunelor amintite observi chiar de-a lungul căilor principale de acces destule maidane pe care vezi resturi de metale și maculatură. Oare în orașe ca Vatra Dornei și Solca nu se poate colecta nici un kilogram de maculatură ? In multe comune fruntașe s-au colectat cantități mai mari de metale vechi decît în orașele Siret, Solca și chiar Vatra Explicația nu poate fi Dornei, decît una, și anume că acolo unde există preocupare și se manifestă spirit gospodăresc planul se realizează și se depășește, iar acolo unde sarcinile se pasează de pe o lună pe alta se . . . colectează justificări și scuze puerile. Rămîne ca în perioada imediat următoare codașii să ne convingă de contrariu. MIHAI TUDOR Recuperarea materialelor resposibile pe post de „cenușăreasă“ la multe consilii populare CONTRA PUNCT SE... FĂCEA CĂ PLOUA Prin anul 78 numita Domnica Oanea a încheiat un contract cu C.A.P. Drăgoiești pentru a crește și preda, la o anumită greutate, două juninci gestante. Termenul era fixat in 1980, însă au trecut doi ani și contractanta se face că plouă, uitînd să mai predea" ceea ce aparține avuției obștești. Recent, instanța a obligat-o la o despăgubire de 15.320 lei. Dacă a prăpădit mîndrețe de vaci, e clar că trebuie să umble la pungă. " A CUMPĂRA DE FURAT Vasile Axinia, din Suceava, se trezește în pragul casei cu Robert Iohann Koșubek, fost condamnat pentru furt, în acel moment electrician la I.J.C.M. Suceava. „Cu un fleac de 300 de lei îți îmbrac toată familia. Stofă lux, neșifonabilă", zice musafirul. „Avînd în vedere că ai ochi frumoși și gust pentru țesături, cumpăr... marfa", răspunde gazda. Oferă banii, primește cuponul (12 m.) și tocmai cînd se gîndea să-și ia măsura vine miliția și confiscă . . . prada. Fusese furată de la magazinul „Romarta“ din Suceava. GATA SA IA FOC Dumitrei Ciubotaru era mecanic fochist la centrala termică nr. 3 a E.G.C.L. Fălticeni. Intr-o dimineață, s-a prezentat la punctul de lucru atît de îmbibat cu alcool, incit puteau lua foc și el și instalațiile termice (perimetru de „pericol ridicat” conform anexei nr. 6 la Decretul nr. 400/ 1981). I s-a spus să plece acasă și să se prezinte la proces. Acum lucrează cu condamnare de 5 luni. Rubrică realizată de VICTOR MICU Posibil bilanț Inițiativa înființării, de către Consiliul popular al comunei Horodnic, în 1971, a unei secții prestatoare de servicii în construcții s-a dovedit cu timpul foarte bună, în cei 11 ani de activitate cei, în medie, 35 de muncitori care o formează fiind autorii înălțării a numeroase edificii, social - culturale mai ales. Dealtfel, chiar în prezent ei sunt angajați în realizarea școlilor generale din Pleșești și Valea Glodului (comuna Vulturești), Udești, Plopeni (comuna Salcea) și Ciocănești (comuna Iacobeni), a căminelor culturale din Văratec (comuna Salcea) și Pojorîta, a blocului cu 4 apartamente (în fotografie) și spații comerciale la parter din Horodnic, ei executând și lucrări către populație a căror valoare anuală se ridică la peste 400 mii lei. Dacă, în 1975, planul valoric global nu depășea 800 mii lei, anul acesta el se ridică la 2,19 milioane lei. Pînă la sfîrșitul lunii august, planul anual era realizat în proporție de 76,7 la sută, cel aferent primelor trei trimestre ale anului fiind deja depășit cu 3 la sută. DUMITRU TEODORESCU Foto : TEODOR POLEAC - NOTE - • VASILE ALUCAI, Suceava: Intr-adevăr, merită felicitări toți cei care au contribuit la amenajarea corespunzătoare a parcului din centrul cartierului Burdujeni. Esențial e ca acum să se păstreze ordinea și curățenia prin grija tuturor cetățenilor. • SIMION BULCEAG, comuna Marginea : Adresați-vă T.C.I.F. Constanța pentru a vă elibera o adeverință de retribuire, cu care vă veți prezenta apoi la unitatea la care ați fost încadrat. • GHEORGHE NICHITOI, Botoșana , încercați la Cooperativa meșteșugărească „Zorile“ din Fălticeni. • PETRU C. ROMAN, Valea Bourei - Dolhești. Sîntem informați că ați primit toate drepturile ce vi se cuveneau. Precizăm, totuși, că, așa cum vi s-a explicat, trebuie să vă achitați și dv. de îndatoririle cetățenești ce le aveți. Ultimul trimestru, hotărîtor pentru îndeplinirea exemplară a planului pe întregul ------------an------------ (Urmare din pagina I) promovarea noului, asimilarea în fabricație a unor produse cu caracteristici tehnice și calitative superioare, competitive atît pe piața internă, cît și la export și care să încorporeze un volum mare de inteligență și cantități reduse de materiale. Introducerea tehnologiilor de lucru noi și extinderea celor care și-au verificat eficiența în activitatea practică, aplicarea unor soluții constructive perfecționate, inclusiv prin valorificarea tezaurului gîndirii novatoare a celor ce muncesc, sunt alte modalități de lucru care se cer integrate cu operativitate în activitatea productivă, în vederea sporirii continue a productivității muncii. Soluționarea competentă a problemelor complexe pe care le ridică îndeplinirea ritmică, zi de zi, a prevederilor de plan face necesară, de asemenea, adoptarea unor măsuri menite să asigure creșterea nivelului de cunoștințe profesionale atît al muncitorilor și maiștrilor, cît și al cadrelor de specialitate. Intrucît ne aflăm în pragul sezonului friguros, în ansamblul preocupărilor vizînd desfășurarea normală a activității în ultimul trimestru al acestui an și pregătirea temeinică a producției anului viitor, un loc de seamă trebuie să-l ocupe pregătirile pentru iarnă, spre a preîntîmpina sau atenua efectul nefavorabil pe care condițiile specifice acestui anotimp îl pot genera. Oamenii muncii din industria suceveana au făcut, în nenumărate rînduri, dovada capacității lor de a soluționa cu competență probleme complexe pe care le-a ridicat activitatea productivă. Nu există nici o îndoială că, și în aceste ultime trei luni ale anului, ei vor desfășura, sub conducerea organelor și organizațiilor de partid, o activitate fructuoasă, în scopul amplificării, în întreprinderile fruntașe, a sporurilor de producție și recuperării restanțelor in unitățile care s-au confruntat cu unele dificultăți, în așa fel ca prevederile de plan anuale pe ansamblul industriei județului să fie îndeplinite în mod exemplar. (Urmare din pagina I) la diferiți beneficiari circa 800.000 m.c. balast de rîu, realizăm 8 milioane de cărămizi și peste 2.200 m.c. prefabricate necesare diferitelor lucrări de investiții ce se execută în cooperativele agricole de producție. RED.: — Ce activități mai importante sunt organizate în cooperativele agricole de producție din județ ? C. M.: — Activitățile noastre sînt organizate în 17 unități și 2 asociații economice intercooperatiste cu profil industrial. Avînd în vedere specificul județului Suceava, bogat în păduri și finețe, este firesc să se practice unele legate de prelucrarea meserii lemnului. Se execută căruțe și faetoane pentru C.A.P. din întregul județ, binale, ambalaje, împletituri din răchită. Am livrat și la export piese de mobilier din răchită, coșuri alte produse deosebit de apreci cate pentru aspectul și calitatea lor, neînregistrînd refuzuri de calitate. RED.: — Ați putea face și unele evidențieri ? C. M. : — Se remarcă cooperativele agricole de producție Calafindești, Zamostea, Dumbrăveni, Horodnic, Reuseni. Dacă în cele mai multe unități există preocupare bine, dar se poate și mai bine pentru organizarea și bunul mers al industriei mici și prestărilor de servicii, în altele aceste activități nu se ridică la nivelul cerințelor și posibilităților. La Ilișești, Ciprian Porumbescu, Valea Moldovei, Drăgoiești etc., deși sunt cerințe și condiții propice, nu au fost organizate activități pentru valorificarea rezervelor locale de materiale și folosirea forței de muncă în tot timpul anului. RED. — In cadrul programului județean de autoaprovizionare cooperativelor agricole de producție le revine sarcina de a asigura construirea de brutării în fiecare comună cooperativizată. C.M.: —In județ ființează la ora actuală 16 brutării. In stadiu de finisare se află brutăriile din comunele Drăgușeni, Arbore și Adîncata, urmînd ca, pînă la sfîrșitul anului în curs, să se dea in folosință încă 3 noi unități la Chilișeni, Moara și Grănicești. RED.: — Vorbiți-ne ceva despre perspectivă. C. M.: — Țin să subliniez faptul că în județul nostru există rezerve importante pentru dezvoltarea industriei mici și a prestărilor de servicii. Și noi ne vom preocupa în continuare de dezvoltarea și diversificarea acestor activități, de punerea in funcțiune la timp a Investițiilor pentru ca acestea să satisfacă, în condiții cît mai bune, cerințele populației. ZORI NOI • Pagina 2