Zori Noi, aprilie-iunie 1983 (Anul 36, nr. 10425-10502)
1983-06-24 / nr. 10497
"ic: t. € C îr CP £ N g 1 ? IN ATENȚIA COMUNIȘTILOR contribuția LA FONDUL DE STAT Pentru comuniștii din organizația de bază sat Măriței (comuna Dărmănești), onorarea obligațiilor la fondul de stat constituie o preocupare permanentă. Un argument în acest sens îl constituie ordinea de zi a unei recente adunări generale, care a dezbătut „Modul în care comuniștii din organizația de partid sat Măriței își aduc contribuția la creșterea animalelor, la realizarea fondului de stat prin contractarea de produse agricole“. Materialul prezentat și discuțiile purtate au relevat că membrii de partid din această organizație cresc 35 vaci cu lapte, 25 capete tineret bovine, 17 porci, 89 oi, 125 iepuri de casă, 96 miei și 701 păsări, subliniindu-se faptul că, față de suprafața de teren deținută și calitatea pămîntului, efectivele existente sînt încă mici. în adunare au fost evidențiați Dumitru Alexandriuc, Dumitru Boiciuc, Gheorghe Carpiuc, Emilian Caterenciuc, ...Virginia Ciobanu, Ioan N. Cozmiuc, Ion V. Cozmiuc, Eugenia și Vasile Divisevici, Gheorghe Of. Divisevici, Amfilochi Drișcu, Vichentie Drișcu, Eugenia Dumitrescu, Dumitru Hancer, Ioana Havrcliuc, Elena Holei ciuc și mulți alții, care cresc în gospodăriile lor mai multe animale, în același timp au fost aspru criticați Domnica Babiuc, Dognnica Bodnariuc, Emilia Buțețchi, Ilaria Cehureac, Gheorghe Cozmiuc, Vasile Maciuc, Dumitru și Maria Males, Dionizie Marteniuc, Veronica Maruseac, Virgil Mateiciuc, Livia Strelciuc, Domnica Strelciuc, Gheorghe Velniciuc, care, deși dețin loturi în folosință, nu cresc nici un animal. Nu s-a trecut cu pe VIAȚA DE PARTID dorea nici peste cei care deși au animale nu contribuie cu nimic la fondul de stat (Dumitru Boiciuc, Emilian Caterenciuc, Ion N. Cozmiuc, Vasile Divisevici și alții). Comuniștii prezenți la adunare au luat atitudine și împotriva celor care au preferat să vindă animalele, în loc să se crească pentru satisfacerea nevoilor proprii și contractarea cu statul a surplusului, ca Olga Saviuc, sau chiar le-au sacrificat ilegal, ca Dumitru Boiciuc (acesta fiind amendat de către organele de stat cu 2.000 de lei, urmînd să fie pus în discuția adunării, generale de partid). Discuțiile, purtate la obiect, în spirit, critic și autocritic, au accentuat necesitatea sporirii contribuției comuniștilor din Măriței la fondul de stat. în acest sens au fost făcute propuneri interesante, între care amintim : asigurarea prin cooperativa de producție, achiziții și desfacerea mărfurilor a necesarului de purcei pe care să-l crească gospodarii din sat ; cooperatorilor care au contracte cu statul să li se atribuie anumite suprafețe de pe care să recolteze diverse nutrețuri (Gheorghe Marteniuc) ; tinerii din sat să crească și să predea la fondul de stat mai multe animale, nu numai cei mai în vîrstă (Vladimir Bilec) ; să se asigure mijloacele de transport necesare și la timp pentru preluarea iepurilor, a păsărilor etc. (Vichentie Drișcu) ș.a. Adunarea a adoptat și un plan de măsuri concrete, cu responsabilități și termene precise, menit să sporească eficiența muncii, să-i situeze pe toți comuniștii în primele rînduri ale gospodarilor comunei, NICOLAE VLAD activist al comitetului județean de partid Pe stadioanele principale din Suceava și Fălticeni, Ansamblul artistic „Ciprian Porumbescu” din Suceava a susținut, recent, două frumoase spectacole, ambele în fața unui numeros public. Alături de membrii acestui colectiv au evoluat, ca invitați, cunoscuții și apreciații actori Stela Popescu, Alexandru Arșinel, Jean Constantin, Gioni Dimitriu, precum și îndrăgita cîntăreață de muzică populară Maria Ciobanu. In imagine, aspect din programul susținut la Fălticeni, pe stadionul „Chimia“ foto : I. MÎNDRESCU .WN W W W W WWWWX W WWW DEZBATERE Ieri a avut loc, la Suceava, dezbaterea ideologică trimestrială organizată de comitetul județean de partid. S-a abordat tema : „Politica Partidului Comunist Român de dezvoltare a bazei de materii prime și resurse energetice în etapa actuală a edificării socialismului în țara noastră“. Au participat activiști și propagandiști ai comitetului județean de partid, membri ai consiliilor județean și municipal și președinți ai consiliilor orășenești de control muncitoresc al activității economice și sociale, președinți ai consiliilor municipal și orășenești ale sindicatelor, ai consiliilor oamenilor muncii, directori de întreprinderi și președinți ai comitetelor sindicatelor din principalele unități economice și sociale din județ, membri ai unor comisii județene și dre cu preocupări alte cași răspunderi în domeniul de referință. In referatele prezentate și în intervențiile care au urmat s-au evidențiat pe larg atît principalele orientări și sarcini cuprinse în documentele Congresului al XlI-lea și ale Conferinței Naționale ale partidului privind dezvoltarea bazei de materii prime și IDEOLOGICĂ energetice a în cincinalul țării noastre actual și in perspectivă, cit și preocupările organelor și organizațiilor de partid, ale geologilor, minerilor și energeticienilor din județul nostru pentru îndeplinirea lor și valorificarea deplină a resurselor și posibilităților existente. Reliefîndu-și experiența acumulată, îndeosebi în gospodărirea rațională și economisirea resurselor energetice, valorificarea micropotențialului hidroenergetic, a unor resurse secundare și neconvenționale de energie și a materialelor refolosibile, perfecționarea tehnologiilor, recondiționarea pieselor și subansamblelor, s-au făcut ample referiri, în lumina exigențelor și cerințelor formulate prin recentele cuvîntări ale tovarășului Nicolae Ceaușescu, și la strădaniile comuniștilor, specialiștilor și celorlalți oameni ai muncii veni pentru obținerea sumede rezultate superioare celor de pină acum și înlăturarea diferitelor neajunsuri. La aprofundarea și clarificarea unor probleme și-a adus contribuția și tovarășul ing. Constantin Bunescu, propagandist al C.C. al P.C.R., director general adjunct în Dispeceratul energetic național. C.S.M. Suceava a revenit în prima divizie După o absență de un an, C S.M. Suceava a revenit în primul eșalon al rugbiului românesc. Profesorul Ștefan Ionescu, antrenorul echipei, ne-a furnizat cîteva amănunte de la barajul de promovare : — C.S.M. s-a prezentat bine pregătită sub raport tactic și fizic, iar jucătorii — toți, fără excepție — s-au dăruit ideii de joc, au respectat cu rigurozitate sarcinile încredințate. Am cîștigat clar cu Petrochimistul Pitești (n.n., 16—6), dar și mai clar cu Vulcan București (n.n., 18—3), unii considerînd această ultimă victorie o surpriză. Nu, nu a fost o surupriză, ci rezultatul bunei pregătiri a jucătorilor noștri, care au realizat un spectacol răs- Iplătit, în repetate rînduri, cu aplauze de cei prezenți pe stadionul „Tineretului” din Capitală. De altfel, rugbiștii șunceveni au plăcut și specialiștii lor de la Federația română de rugbi, care ne-a spus că unii vor fi convocați în pregătirea centralizată cu lotul național. í — Ce jucători ați folosit în campionat, în jocurile de baraj ? — Notații : Constantin Iacob, Constantin Vlad — căpitanul echipei, Ion Țurcăn, Nicolae Tudhlei, Petru Tătărușanu, Dumitru Grig, Vasile Palaghianu, Haralambie Dumitraș, Ion Dănăilă, Dumitru Livadaru, Vasile Conache, Dorin Andreescu, Costică Grigoraș, Valentina Ghișovanu, Ioan Hău, Valeriu Lazăr, Aurel Constantin, Dragoș Ungureanu,Ion Ungureanu, Liviu Toader Pălimaru. Toți, Cosan, începînd de pe 17 iunie și pînă la 24 iulie, se află în vacanță sportivă, perioadă în care ne vom afla, un timp, pe litoral, la Costinești.Apoi, de la 25 iulie, antrenamente pentru viitorul campionat, ce va debuta în august. Prezent la discuție, Vlad, căpitanul echipei, a adăugat : „Mulțumim tuturor celor care au crezut în noi și-i asigurăm că vom face tot ceea ce e omenește posibil pentru afirmarea rugbiului sucevean. Spun aceasta întrucît putem, am dovedit în jocul cu Vulcan .Dintre noi și echipa bucureșteană existînd o frumoasă rivalitate sportivă —, pe care l-am cîștigat mult mai clar decît arată scorul de 18—3”. Am solicitat, în final, opinia tovarășului Constantin Alexa, vicepreședintele C.S.M. Suceava: „Echipa noastră arătat, atît în campionat, cita și în barajul de la București, o sudură sufletească foarte bună, mare capacitate de efort și dragoste față de culorile clubului, acestea au ajutat-o să se detașeze de celelalte competitoare. • Am avut condiții bune de pregătire, la aceasta contribuind, meritoriu, și unitățile economice din municipiu unde lucrează jucătorii. Promitem celor care îndrăgesc jocul ca balonul oval să nu-i dezamăgim și-i invităm la viitoarele meciuri din divizia A’’. DUMITRU MIRON CAMPIONATUL JUDEȚEAN DE FOTBAL (SENIORI), EDIȚIA 1982—1983 CLASAMENTUL FINAL 1. Filatura Fălticeni 26 19 4 3 tin 2. Minerul Crucea 26 18 35 72 30 39 3. Victoria Păltinoasa 26 12 ș 9 56 m 4 Fuiorul Cornu Luncii 26 12 3 n 62 64 27 5 5. Recolta Bosanci 26 12 3 11 ® -11 6. Bistrița Broșteni 26 16 7 9 16 7 / 7. Viitorul Cîmpulung Mold. 25 1Q 5 11 51—44 8. Sportul munc. pojorîta 26 io 1 .•> “ • “ î 9. Minerul Fundu Moldovei 26 10 3 13 47 51 23 10. Constructorul Suceava . 26 11 0 15 49 48 -2 11. Gloria Măzănăești 26 9 4 13 31 5a ~ 1 12. Foresta Moldovita 26 7 7 12 38 4 b -1 « 13. Minerul Iacobeni 26 7 6 13 49 93 20 14. Bradul Vama 26 57 14 38 74 17 . SERIA A II-A 5 1. Avîntul Gălănești 26 18 17 80—31 37 2. Avîntul Bădeuți 26 15 38 44 6 33 . 3. Recoltat Volovăț 26 16 1 10 48—45 31 4. Recolta Fîntînele 26 14 2 10 61 38 30 . 5. Avîntul Todirești 26 12 4 10 46 33 8 . 6. Bucovina Calafindești 26 12 3 11 48 42 27 j 7. Viitorul Verești 26 12 î H 8. Siretul Dolhasca 26 12 2 12 43 54 -6 10. Constructorul Dărmănești 26 12 2 12 52—63 2b . 10. Avîntul Grumești 26 10 3 13 43 67 23 . 11. Viitorul Arbore 26 9 3 14 42 64 21 . 12. Victoria solea 26 16 0 16 42-49 20 13. Moldova Drăgușeni 26 7 5 14 34 6- 19 H. Locomotiva Domnești 26 7 3 16 2- 56 17 ä\\\\ssvä^^^ Autofinanțarea — o realitate cu vechime formare din pagina Clegale — aprovizionării directe). Volumul mare al desfacerilor de mărfuri a dus la obținerea unor mari beneficii și, firesc, la vărsăminte către buget mai consistente. O importanță deosebită o acordăm realizării ritmice a veniturilor provenind din impozitele și taxele către populație, utilizând în acest sens — prin deplasări pe teren — întregul aparat propriu. De asemenea, realizăm venituri deloc de neglijat și din prestările de servicii către populație prin atelierul nostru de proiectare sau din activitatea desfășurată de sera floricolă. O egală importanță acordăm reducerii cheltuielilor, instituirii unui regim sever de economii la energia electrică, materii prime și materiale. Ordonatorii de credit realizează cu eficiență crescută cheltuielile bugetare, acționând deopotrivă pentru sporirea veniturilor din resurse proprii și pentru reducerea cheltuielilor. De exemplu, toate atelierele școală se autofinanțează, comitetele de părinți sunt mai mult și mai eficient mobilizate la realizarea lucrărilor înfrumusețare și întreținere de școlilor etc. Am redus noi înșine cheltuielile de înfrumusețare a orașului, mobilizînd cetățeni la realizarea unui important volum de muncă patriotică (în valoare de 5,5 milioane lei în 1982) și trecind în administrarea noastră întreținerea spațiilor verzi. Un rol important îl are și controlul permanent pe care il realizează organele noastre de specialitate, ele urmărind depistarea erorilor de calcul al impozitului pe clădiri și terenuri aparținînd unităților socialiste, identificarea tuturor formelor de evaziune realizarea indicatorilor fiscală, economico - financiari de către cooperația meșteșugărească etc. în acest ultim caz, de exemplu, un foarte recent control efectuat de către inspectorul șef din cadrul serviciului nostru financiar, Andrei Popescu, la cooperativele meșteșugărești „Munca invalizilor“ și „Sucevița" a dus la recuperarea sumei de 7.629 lei, pentru bugetul nostru, conform situației reale a realizării indicatorilor economico - financiari de către cele două unități. Toate acestea ne-au permis realizarea, în 1982, a veniturilor în proporție de 101 la sută și a cheltuielilor de 99,8 la sută, iar în primul trimestru din acest an — de 100,8 la sută și, respectiv, de 97 la sută. Rezultatele din acest prim trimestru ne dau garanția că și în anul curent ne vom înscrie — la acest capitol — cu realizări notabile. a