Zori Noi, octombrie-decembrie 1985 (Anul 38, nr. 11200-11278)
1985-10-01 / nr. 11200
Organ al Comitetului județean Suceava al P.C.R. și al Consiliului popular județean Ami> KL nr. 11200 / marți 1 octombrie 1985 4 pag. 50 bani f WWW"*WWW [CEN/„KÎMÂ^'Al ,m. rtMi*rt>cu Arhitectură suceveana Foto: D. VINTILĂ — MSiMi — PENTRU OAMENII OGOARELOR Duminică zi normală de lucru Pentru intensificarea ritmului de lucru la strîngerea ți depozitarea cît mai grabnică a recoltei și efectuarea însămînțărilor de toamnă, mecanizatorii și cooperatorii din agricultura județului nostru au muncit cu spor și pe parcursul zilei de duminică. S-a acționat cu forțe amplificate, folosindu-se la întreaga capacitate tractoarele și mașinile din dotare, în vederea recuperării restanțelor înregistrate, pentru realizarea și depășirea vitezelor planificate la semănat. Două dintre veștile sosite luni dimineață la redacție sînt concludente în această direcție. Despre hărnicia cooperatorilor de la C.A.P. Dumbrăveni ne-a relatat tovarășul Vasile Pascariu, secretarul comitetului comunal de partid, primarul comunei: „Circa 1000 de cetățeni au fost prezenți în cîmp, încă de duminică dimineață, acționînd la recoltatul cartofului de pe ultimele 10 hectare, sortatul și transportul tuberculilor spre bazele de preluare, recoltatul și transportul sfeclei furajere, a porumbului etc. Pînă în prezent au fost transportate și puse la adăpost 9.500 de tone de cartofi și peste 1000 de tone de sfeclă furajeră. Paralel, s-a lucrat intens la pregătirea patului germinativ și semănatul griului, lucrare efectuată, pînă în prezent, pe o suprafață de 200 de hectare.“ Eforturi susținute, ritm Intens de lucru s-au înregistrat și pe tarlalele C.A.P. Verești. (Continuare în pagina a ll-a) Construcțiile zootehnice — cît mai urgent finalizate ! Dat fiind că o seamă de adăposturi pentru animale din fermele cooperativelor agricole de producție au fost construite cu mai mulți ani în urmă și că unele dintre ele nu mai corespundeau exigențelor actuale de exploatare, în ultima perioadă au fost alocate însemnate fonduri de investiții pentru refacerea și modernizarea acestora, urmărindu-se, totodată, realizarea de bucătării furajere moderne, dotarea cu instalații de evacuare a dejecțiilor și de muls mecanic, asigurarea unor spații corespunzătoare pentru depozitatul anorilor și unor silozuri, construcția de filtre și lăptării etc. Pe această linie, numai în 1985 au fost repartizate fonduri însumînd peste 35 milioane lei pentru partea de construcții-montaj, din care, la finele lunii august a.c., erau executate lucrări în valoare de aproape 26 milioane lei. La înfăptuirile consemnate în această perioadă, o contribuție deosebită și-au adus-o cooperativele agricole care au formații proprii pentru execuția în regie a lucrărilor, cum ar fi C.A.P. Dumbrăveni, Calafindești, Zamostea, Botoșana, Grănicești, Emil Bodnaraș, Chilișeni și alte cîteva, care își realizează obiectivele planificate (fînare, grajduri pentru vaci cu lapte și pentru tineret, erese și maternități, bucătării furajere) conform graficelor inițial stabilite și în condiții de calitate corespunzătoare. In același timp, trebuie menționat că, la o serie de lucrări în curs de execuție, există posibilități reale pentru finalizarea lor. Intre acestea se înscriu grajdul pentru vitele de la C.A.P. Horodniceni, aflat în execuția Asociației economice intercooperatiste de producție industrială Fălticeni (căreia, totuși, i se poate imputa Ing. IOAN PACURARU D.G.A.I.A. Suceava (Continuare în pagina a II-a) <w ww ws www w w w w w www wwww%,-ș’www wwww wwww Secția de brînzeturi din Siret a I.I.L. Suceava. Prima etapă a industrializării laptelui aici: recepția cantitativă Foto : T. POLEAC Asociația economică inistercooperatistă industrială din Dornești, care asigură un important volum de prestări servicii, înregistrează însemnate beneficii, producția ei industrială cifrîndu-se la 32 milioane lei pe an. Prin înființarea unei noi secții de prelucrare a sîrmei, producția anuală va ajunge aici la circa 50 milioane lei. m Stttfenstv» are înaltă catitate ;-----IDHIIIt......^ Minerii de la Fundu Moldovei, conștienți de înalta misiune ce le revine de a asigura patriei cantități sporite de metale și alte substanțe utile, răspund prin fapte îndemnurilor formulate de tovarășul Nicolae Ceaușescu privind sporirea eforturilor pentru a încheia cu realizări cît mai bune actualul an, întregul cincinal. De altfel, formațiile de la Dealu Negru au atins încă de la 25 iulie a.c. cotele finale ale cincinalului, ele preliminînd obținerea unei producții suplimentare, pe întreaga perioadă menționată, de 33.000 tone de minereuri. Au fost făcuți astfel pași importanți pen- -----------tru ca, la nivelul exploatării, obiectivele cincinalului să fie realizate cu mai bine de două luni mai devreme. Se estimează ca în răstimpul respectiv să se obțină o producție fizică peste prevederi în valoare de 14 milioane lei. Munca din acest an, rezultatele ei sunt hotărîtoare pentru înscrierea avansului menționat. Acest lucru îl știu foarte bine și minerii. De aceea, ei au făcut eforturi mari pentru a recupera restanțele la unele activități, îndeosebi la cea de prelucrare a minereurilor. Dacă, la un moment dat, instalația de preparare se prezenta cu rămîneri în urmă ne depășeau 3000 de tone minereu prelucrat, în momentul de față, după susținute strădanii, evidențele indică un plus de 2.900 tone. Este un reviriment care a îmbogățit substanțial bilanțul rezultatelor „la zi“, bilanț care include și alte sporuri : 4600 tone minereuri extrase din subteran, 8000 tone dolomită, 2000 tone calcar industrial. Toate acestea au ridicat depășirile la producția fizică, acum, la încheierea a trei trimestre, la peste un milion lei. Intre principalii factori care au condus la asemenea realizări notăm .............. Utilizarea intensivă a capacităților productive, folosirea mai eficientă a indidului de timp (se înregistrează un indice de 97 la sută, cu 2 procente superior față de anul precedent), extinderea dului direct la fronturile acorde lucru și a acordului global pe sectoare (aceste forme de acord cuprind 98 la sută din personalul exploatării). Nu putem omite un alt factor, determinant pentru buna desfășurare a activității : munca Coresp. MIRCEA MOTRICI (Continuare în pagina a III a) PREZENTUL PERSPECTIVA ÎN ATENTIA ACTIVITĂȚII MINERILOR Și MNAM g. Prin unitățile comerciale aparținînd C.P.A.D.M. Pîrteștii de Jos, în 9 luni ale acestui an s-au vîndut către populație mărfuri în valoare de 8.970.000 lei, depășindu-se astfel prevederile de plan inițiale. Lucrătorii de aici au colectat și livrat la achiziții 30 de tone de mere, cu 14 tone mai mult decît •era prevăzut. B8 în foaierul mare al Casei de cultură a sindicatelor din municipiu a fost deschisă o expoziție de catrene și jocuri de cuvinte purtînd semnătura lui Constantin Ștefănescu, membru al cenaclului sucevean „Ridendo“. Sunt reunite, în acest cadru, 34 de „piese“ inspirate din cotidian. 5 'r* turtfast ch xncrnC i1 „Am primit ca recompensă pentru invenția brevetată suma de 40.000 lei, dar aș ține să precizez că nu banii mi-au adus cea mai mare satisfacție. Fericit am fost mai cu seamă atunci cînd m-au felicitat și cei oarecum neîncrezători în eforturile mele din multe zile și nopți albe petrecute aici în atelier. Și, bineînțeles, atunci cînd am calculat că mașina pe care am conceput-o pentru fabricat țevi din duraluminiu necesare utilajelor de tors umed are o eficiență ce se măsoară în milioane de lei.“ Costică Dulgheru, maistru la atelierul mecanic al Filaturii de in și cînepă Fălticeni, continuă : „Lucrez acum la modernizarea unei mașini de bobinat fire, în formate mari, cerute la export. De la bobine de 3 kg. se ajunge la unele de 10 kg. Așa cere partenerul extern, iar noi avem de exportat multe tone de fire. Crește și productivitatea muncii, precum și randamentul la transport. Mai am în lucru o mașină de tăiat fuior de cînepă fără intervenția omului și sunt pe cale să realizez o altă mașină de tăiat fuior de cînepă și in, astfel că în 1986 o vom putea produce in serie mare și vinde întreprinderilor similare din ramura noastră. Am început să construiesc și un utilaj de frezat tip sculărie care va constitui instrumentul meu principal pentru celelalte creații tehnice. Cum s-ar spune, lucrez în paralel. Am auzit că așa procedează unii scriitori. De ce n-ar face-o și un creator de... opere tehnice?“. V. M.