Zori Noi, octombrie-decembrie 1985 (Anul 38, nr. 11200-11278)

1985-10-01 / nr. 11200

Organ al Comitetului județean Suceava al P.C.R. și al Consiliului popular județean Ami> KL nr. 11200 / marți 1 octombrie 1985 4 pag. 50 bani f WWW"*WWW [CEN/„KÎMÂ^'Al ,m. rtMi*rt>cu Arhitectură suceveana Foto: D. VINTILĂ — MSiMi — PENTRU OAMENII OGOARELOR Duminică­ zi normală de lucru Pentru intensificarea ritmu­lui de lucru la strîngerea ți depozitarea cît mai grabnică a recoltei și efectuarea însă­­mînțărilor de toamnă, meca­nizatorii și cooperatorii din a­­gricultura județului nostru au muncit cu spor și pe parcursul zilei de dum­inică. S-a acțio­nat cu forțe amplificate, folo­­sindu-se la întreaga capacita­te tractoarele și mașinile din dotare, în vederea recuperării restanțelor înregistrate, pentru realizarea și depășirea viteze­lor planificate la semănat. Două dintre veștile sosite luni dimineață la redacție sînt con­cludente în această direcție. Despre hărnicia cooperatori­lor de la C.A.P. Dumbrăveni ne-a relatat tovarășul Vasile Pascariu, secretarul comitetului comunal de partid, primarul comunei: „Circa 1000 de cetă­țeni au fost prezenți în cîmp, încă de duminică dimineață, acționînd la recoltatul carto­fului de pe ultimele 10 hecta­re, sortatul și transportul tu­berculilor spre bazele de pre­luare, recoltatul și transportul sfeclei furajere, a porumbului etc. Pînă în prezent au fost transportate și puse la adă­post 9.500 de tone­ de cartofi și peste 1000 de tone de sfeclă furajeră. Paralel, s-a lucrat in­tens la pregătirea patului ger­minativ și semănatul griului, lucrare efectuată, pînă în pre­zent, pe o suprafață de 200 de hectare.“ Eforturi susținute, ritm In­tens de lucru s-au înregistrat și pe tarlalele C.A.P. Verești. (Continuare în pagina a ll-a) Construcțiile zootehnice — cît mai urgent finalizate ! Dat fiind că o seamă de a­­dăposturi pentru animale din fermele cooperativelor agrico­le de producție au fost con­struite cu mai mulți ani în urmă și că unele dintre ele nu mai corespundeau exigen­țelor actuale de exploatare, în ultima perioadă au fost alo­cate însemnate fonduri de in­vestiții pentru refacerea și mo­dernizarea acestora, urmărin­­du-se, totodată, realizarea de bucătării furajere moderne, dotarea cu instalații de eva­cuare a dejecțiilor și de muls mecanic, asigurarea unor spa­ții corespunzătoare pentru de­pozitatul anorilor și unor si­lozuri, construcția de filtre și lăptării etc. Pe această linie, numai în 1985 au fost repar­tizate fonduri însumînd peste 35 milioane lei pentru partea de construcții-montaj, din ca­re, la finele lunii august a.c., erau executate lucrări în va­loare de aproape 26 milioa­ne lei. La înfăptuirile consemnate în această perioadă, o contri­buție deosebită și-au adus-o cooperativele agricole care au formații proprii pentru execu­ția în regie a lucrărilor, cum ar fi C.A.P. Dumbrăveni, Ca­­lafindești, Zamostea, Botoșana, Grănicești, Emil Bodnaraș, Chilișeni și alte cîteva, care își realizează obiectivele pla­nificate (fînare, grajduri pen­tru vaci cu lapte și pentru ti­neret, erese și maternități, bu­cătării furajere) conform gra­ficelor inițial stabilite și în condiții de calitate corespun­zătoare. In același timp, trebuie men­ționat că, la o serie de lucrări în curs de execuție, există po­sibilități reale pentru finaliza­rea lor. Intre acestea se în­scriu grajdul pentru vitele de la C.A.P. Horodniceni, aflat în execuția A­­sociației econo­mice intercoo­­peratiste de pro­ducție industrială Fălticeni (că­reia, totuși, i se poate imputa Ing. IOAN PACURARU D.G.A.I.A. Suceava (Continuare în pagina a II-a) <w ww ws www w w w w w www wwww%,-ș’www wwww wwww Secția de brînzeturi din Siret a I.I.L. Suceava. Prima etapă a indus­trializării laptelui aici: recepția cantitativă Foto : T. POLEAC Asociația economică in­is­tercooperatistă indus­trială din Dornești, care asigură un important volum de prestări servicii, înregistrea­ză însemnate beneficii, pro­ducția ei industrială cifrîn­­du-se la 32 milioane lei pe an. Prin înființarea unei noi sec­ții de prelucrare a sîrmei, pro­ducția anuală va ajunge aici la circa 50 milioane lei. m Stttfenstv» are înaltă catitate ;-----IDHIIIt......^ M­inerii de la Fundu Mol­dovei, conștienți de înal­ta misiune ce le revine de a asigura patriei cantități sporite de metale și alte sub­stanțe utile, răspund prin fap­te îndemnurilor formulate de tovarășul Nicolae Ceaușescu privind sporirea eforturilor pentru a încheia cu realizări cît mai bune actualul an, în­­­­tregul cincinal. De altfel, for­mațiile de la Dealu Negru au atins încă de la 25 iulie a.c. co­tele finale ale cincinalului, e­­le preliminînd obținerea unei producții supli­mentare, pe în­treaga perioa­dă menționa­tă, de 33.000 to­ne de minere­uri. Au fost fă­cuți astfel pași importanți pen- -----------­­­­tru ca, la nive­lul exploatării, obiectivele cin­cinalului să fie realizate cu mai bine de două luni mai devreme. Se estimează ca în răstimpul respectiv să se ob­țină o producție fizică peste prevederi în valoare de 14 mi­lioane lei. Munca din acest an, rezultate­le ei sunt hotărîtoare pentru înscrierea avansului mențio­nat. Acest lucru îl știu foar­te bine și minerii. De aceea, ei au făcut eforturi mari pen­tru a recupera restanțele la unele activități, îndeosebi la cea de prelucrare a minereu­rilor. Dacă, la un moment dat, instalația de preparare se pre­zenta cu rămîneri în urmă ne depășeau 3000 de tone mine­reu prelucrat, în momentul de față, după susținute strădanii, evidențele indică un plus de 2.900 tone. Este un reviriment care a îmbogățit substanțial bilanțul rezultatelor „la zi“, bilanț care include și alte spo­ruri : 4600 tone minereuri ex­trase din subte­­­­ran, 8000­­ tone dolomită, 2000 tone calcar in­dustrial. Toate acestea au ri­dicat depășiri­le la producția fizică, acum, la încheierea a trei trimestre, la peste un mi­lion lei. Intre princi­palii factori ca­re au condus la asemenea rea­lizări notăm­­ .............. Utilizarea in­tensivă a capa­cităților productive, folosi­rea mai eficientă a in­did­ului de timp (se înregistrează un indice de 97 la sută, cu 2 pro­cente superior față de anul precedent), extinderea dului direct la fronturile acor­de lucru și a acordului global pe sectoare (aceste forme de a­­cord cuprind 98 la sută din personalul exploatării). Nu pu­tem omite un alt factor, de­terminant pentru buna desfă­șurare a activității : munca Coresp. MIRCEA MOTRICI (Continuare în pagina a III a) PREZENTUL PERSPECTIVA ÎN ATENTIA ACTIVITĂȚII MINERILOR Și MNAM g. Prin unitățile comercia­­le aparținînd C.P.A.D.M. Pîrteștii de Jos, în 9 luni ale acestui an s-au vîn­­dut către populație mărfuri în valoare de 8.970.000 lei, de­­pășindu-se astfel prevederile de plan inițiale. Lucrătorii de aici au colectat și livrat la achiziții 30 de tone de mere, cu 14 tone mai mult decît •e­ra prevăzut. B8 în foaierul mare al Ca­­sei de cultură a sindi­catelor din municipiu a fost deschisă o expoziție de catrene și jocuri de cuvinte purtînd semnătura lui Con­stantin Ștefănescu, membru al cenaclului sucevean „Ridendo“. Sunt reunite, în acest cadru, 34 de „piese“ inspirate din co­tidian. 5 'r* turtfast ch­ xncrnC i­1 „Am primit ca recompensă pentru invenția brevetată suma de 40.000 lei, dar aș ține să precizez că nu ba­nii mi-au adus cea mai mare satis­facție. Fericit am­ fost mai cu seamă atunci cînd m-au felicitat și cei oa­recum neîncrezători în eforturile me­le din multe zile și nopți albe pe­trecute aici în atelier. Și, bineînțeles, atunci cînd am calculat că mașina pe care am conceput-o pentru fa­bricat țevi din duraluminiu necesare utilajelor de tors umed are o efici­ență ce se măsoară în milioane de lei.“ Costică Dulgheru­, maistru la atelierul mecanic al Filaturii de in și cînepă Fălticeni, continuă : „Lu­crez acum la modernizarea unei ma­șini de bobinat fire, în formate mari, cerute la export. De la bobine de 3 kg. se ajunge la unele de 10 kg. Așa cere partenerul extern, iar noi avem de exportat multe tone de fire. Crește și productivitatea muncii, precum și randamentul la transport. Mai am în lucru o mașină de tăiat fuior de cînepă fără intervenția o­­mului și sunt pe cale să realizez o altă mașină de tăiat fuior de cîne­pă și in, astfel că în 1986 o vom putea produce in serie mare și vin­de întreprinderilor similare din ra­mura noastră. Am început să con­struiesc și un utilaj de frezat tip sculărie care va constitui instrumen­tul meu principal pentru celelalte creații tehnice. Cum s-ar spune, lu­crez în paralel. Am auzit că așa pro­cedează unii scriitori. De ce n-ar face-o și un creator de... opere teh­nice­?“. V. M.

Next