Zori Noi, ianuarie-martie 1986 (Anul 39, nr. 11279-11353)

1986-03-16 / nr. 11341

CONFERINȚA JUDEȚEANĂ A SINDICATELOR (Urmare din pagina I) întrecerea socialistă. Pe larg a fost evidențiată și preocuparea organelor și organizațiilor sin­dicale pentru prevenirea ac­cidentelor de muncă și a îm­bolnăvirilor profesionale, so­luționarea altor probleme cu caracter social, îndrumarea e­­chipelor de control al oameni­lor muncii care aparțin sindicatelor, desfășurarea ac­tivității sportive cultural - artistice și de masă, întărirea colaborării cu celelalte orga­nizații de masă și obștești și cu unele instituții specializa­te, precum și pentru perfec­ționarea stilului și metodelor de muncă. Deși s-au obținut importan­te realizări în toate domeniile de activitate, ilustrate­ prin multe fapte și cifre semnifi­cative, dintre care reținem: ~"S?a un corolar, îndeplinirea, cu 38 de zile mai devreme, de către industria județului, a sarcinilor de plan la pro­ducția marfă pe cincina­lul 1981—1985, atît prin darea de seamă, cît și prin cuvîntul vorbitorilor s-a arătat, în mod critic și autocritic, că în munca organelor și organizațiilor Sin­dicale s-au semnalat și încă se mai manifestă o serie de deficiențe. Acestea s-au reflec­tat sau se reflectă negativ, în unele unități, în desfășurarea și rezultatele producției, în a­­titudinea și comportarea unor oameni, în restanțele la unii indicatori de plan. Ținîndu-se seama de neajunsurile care au făcut ca bilanțul prezentat să nu fie, în toate cazurile, mai ales în anul 1985, la nivelul cerințelor și al posibilităților și avîndu-se în vedere obiec­tivele și sarcinile ce vor tre­bui îndeplinite în acest an și în întregul cincinal actual, s-a pus un deosebit accent pe ce­­ce se va face în continuare, astfel ca sindicatele să se afir­me în și mai mare măsură în viața colectivelor de muncă din fiecare unitate, o parte dintre participanții bună la dezbateri formulînd în acest scop concludente angajamen­te și interesante propuneri. Luînd cuvîntul în încheirea dezbaterilor, tovarășul Traian Gîrlea a menționat că impor­tantul forum județean al de­mocrației noastre muncitorești, care încununează o acțiune de mare amploare și însemnăta­te pe planul muncii organiza­torice și al vieții interne organelor și organizațiilor sin­a­dicale, constituie un nou pri­lej de manifestare plenară a unității tuturor făuritorilor de bunuri materiale și spirituale de pe plaiurile sucevene în jurul partidului, al secretaru­lui său general, tovarășul Nicolae Ceaușescu, a hotărîrii ferme de a înfăptui neabătut marile obiective ale edificării­­ socialismului și comunismului România. Totodată, a apre­ciat că în județul nostru ac­tivează sindicate puternice ca­re, în frunte cu organele lor de conducere, au acționat și acționează cu responsabilitate pentru afirmarea cerii muncitorești, și autocondru­­realiza­rea sarcinilor ce revin unită­ților din planul de dezvolta­re economică și socială în pro­fil teritorial și că succesele obținute în întrecerea socialis­tă, pentru care au fost conferi­te înalte distincții, sunt și ro­dul muncii lor. In acest con­text, întregului activ sindical și tuturor membrilor de sin­dicat din județ le-a adresat, din partea biroului comitetu­lui județean de partid, a co­mitetului executiv al consiliu­lui popular județean și a bi­rourilor executive ale consilii­lor județene ale oamenilor muncii, calde mulțumiri felicitări pentru modul în ca­și re au înțeles să-și facă dato­ria, pentru contribuția valo­roasă adusă la îndeplinirea planului de dezvoltare econo­mică și socială a județului Su­ceava pe cincinalul 1981—1985 și urări de noi și remarcabile succese în etapa pe care o parcurgem. In continuare, după ce și-a exprimat încrederea că din experiența acumulată, ca și din neajunsurile criticate în conferința județeană și în a­­dun­ările și conferințele care au precedat-o s-au tras învă­țămintele cuvenite, tovarășul Traian Gîrba a insistat asu­pra direcțiilor de acțiune pen­tru înlăturarea tuturor defi­ciențelor și perfecționarea în­tregii activități, subliniind că principalul obiectiv ce se im­pune să stea în atenția organe­lor sindicale — de la biroul fiecărei grupe sindicale și pînă la consiliul județean — tre­buie să-l constituie implica­rea lor foarte concretă și cu mai multă operativitate în ac­țiunile întreprinse de către or­ganele și organizațiile de par­tid și consiliile oamenilor muncii, in așa fel ca, în cola­borare cu organizațiile U.T.C., comisiile femeilor și cu cei­lalți factori din cadrul F.D.U.S., să-și sporească aportul la în­deplinirea planului, a sarcini­lor profesionale din toate domeniile vieții economice și social - spirituale. Accentul l-a pus pe necesitatea de a se milita permanent pentru reali­zarea prevederilor programe­lor privind dezvoltarea bazei energetice și de materii pri­me, perfecționarea organiză­rii producției și a muncii, creș­terea mai accentuată a pro­ductivității muncii, ridicarea nivelului tehnic și calitativ al produselor, reducerea consu­murilor de materii prime, ma­teriale, combustibil și ener­gie, folosirea integrală a ca­pacităților de producție, mo­dernizarea proceselor tehno­logice, ridicarea nivelului pregătirii profesionale a per­sonalului muncitor, dezvolta­rea mișcării de invenții și ino­vații, a creației tehnico - ști­ințifice de masă, aplicarea fermă a sistemului de organi­zare și retribuire a muncii în acord global, buna organizare și desfășurare a întrecerii so­cialiste, creșterea rolului gru­pelor sindicale, intensificarea acțiunilor organizatorice politico - educative pentru și se asigura peste tot cunoaște­a­rea și respectarea legilor, în­tărirea ordinii și disciplinei în muncă. Tovarășul Ștefan Korodi a subliniat că aprecierile la a­­dresa sindicatelor din județ și indicațiile date trebuie să constituie un puternic im­bold în activitatea viitoare a organelor și organizațiilor sin­dicale în vederea îmbunătăți­rii stilului și metodelor lor de muncă, a sporirii eficienței întregii lor activități. Conferința a aprobat apoi materialele supuse dezbaterii și activitatea consiliului ju­dețean al sindicatelor, a co­misiei de cenzori și a comisiei pentru activitatea în rîndul femeilor, a adoptat hotărîrea care cuprinde măsurile pen­tru ridicarea nivelului și e­­ficienței întregii activități sin­­dicale și a ales consiliul jude­țean al sindicatelor, compus din 91 de membri și 28 de membri supleanți, comisia de cenzori, compusă din 9 mem­bri, și comisia pentru activi­tatea în rîndul femeilor, com­pusă din 21 de membre. Noul consiliu județean al sindicatelor și-a ales biroul e­­xecutiv, format din 21 de membri. Ca președinte al con­siliului județean al sindicate­lor a fost reales tovarășul Gheorghe Miron. Tovarășul Vasile Cristea, tovarășele Floarea Baltag și Olga Crai­­niciuc au fost aleși vicepre­ședinți, iar tovarășa Maria Purțuc a fost aleasă secretar. Comisia de cenzori a ales ca președinte al său pe tovarășul Victor Pentelescu, iar comi­sia pentru activitatea în rîn­dul femeilor pe tovarășa Floa­rea Baltag. Dîndu-se expresie gînduri­­lor și sentimentelor membrilor de sindicat din județ, în în­cheierea lucrărilor conferin­ței, într-o atmosferă de puter­nic entuziasm, s-a adresat o te­legramă tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU, altele, se spune : în care, între „Vă asigu­răm, mult iubite și stimate to­varășe secretar general Nicolae Ceaușescu, că, sub conducerea organelor și organizațiilor de partid, sindicatele din județul nostru nu vor precupeți nici un efort pentru înfăptuirea e­­xemplară a politicii partidului și statului nostru pe melea­gurile legendare ale Bucovi­­niei, îmbogățind astfel măreața zestre a patriei, contribuind la întărirea independenței și suveranității sale, la creșterea prestigiului internațional al României socialiste, a aportu­lui ei la făurirea unei lumi mai drepte și mai bune pe planeta noastră“. CC K­c•obire CL C : Z j­es , C­A­s : ISSBSBBBCDCl&B&aBBasaEBJ Edificiul grădiniței de copii din Siminicea, cu o capa­citate de 120 de locuri Foto : D. HUȘANU Stil și metode de muncă dinamice, concrete, eficiente (Urmare din pagina I) foarte precise, datoria lor fi­ind aceea de a prelua spre re­zolvare o asemenea „proble­mă““, ne spunea tovarășul Traian Zdrob, secretarul co­mitetului de partid. Astfel, din cauza iernii, a zăpezilor mari și a gerurilor, s-au întîm­­pinat dificultăți în aprovizio­narea cu materie­ primă, semi­fabricate și combustibili. Pro­ducătorilor individuali din zonă li s-au asigurat o serie de facilități (livrarea furajelor prevăzute de lege, preluarea cu promptitudine a laptelui, realizată cu căruțele din punc­te cît mai apropiate de gospo­dăriile acestora etc.), în ve­derea predării ritmice a lap­telui contractat, sarcină de care răspunde secretarul ad­junct cu probleme economice al comitetului, ing. Virgil Po­dani. De asemenea, pentru a asigura ritmicitate aprovizio­nării cu semifabricate, mais­trul Constantin membru al biroului Munteanu, organi­zației de bază de la secția brînzeturi topite, a fost trimis la Botoșani pentru a rezolva problema livrării a 5,3 tone de semifabricate a căror so­sire întîrzia. La Brazi a fost trimis comunistul Alexandru Halici, pentru a accelera li­vrarea unui transport de com­bustibil, iar la Oradea — Be­none Silivaș, pentru a grăbi expedierea foliei de polietile­nă necesară ambalării brînze­­turilor topite. „Cînd a fost nevoie, ne spune ing. Ionela Manu, membră a comitetului sindicatului, ne-am mobilizat exemplar, realizîndu-ne sarci­na încredințată. Așa am reușit să onorăm, pentru export, comandă cu termen de livra­o­re foarte scurt, mai exact — de 4 zile. Ne-am organizat în două schimburi, am muncit cu răspundere și ne-am înde­plinit sarcina dată de centra­lă. Vreau să evidențiez că în frunte au fost comuniștii, adi­că maiștrii Aristide Gafencu, Nicolae Jula, Vasile Piper­­nea și alții, muncitorii Sofro­­nia Buja, Laurențiu Rotaru, Florentina Coman, Maria Ne­­delea etc.“. „Alături de frun­tașii în acțiunea amintită, adăugat Gheorghe Damina, și a el membru al comitetului sin­dicatului, vreau să îi amintesc și pe cei desemnați în întrece­rea socialistă — importantă și bine organizată la noi, for­mă de stimulare a hărniciei și ambiției oamenilor — pe cele două luni trecute an : Ecaterina Gătej, din acest Irina - Vica Cîrlă, Vasile Vintea, Dumitru Ungureanu, Eusebie Ungureanu, Dumitru Ichim, Ilie Florea și alții“. Valorificîndu-se puterea e­­xemplului personal al comuniș­tilor, coordonînd eforturile di­feritelor compartimente ale fabricii, au fost rezolvate sau sînt în curs de rezolvare și alte probleme, cum ar fi, de exemplu, cea a întreținerii u­­tilajelor — multe dintre ele vechi și provenind din import, deci presupunînd asimilarea unor piese. „Ceea ce este de­osebit de important, conchi­dea tovarășul Traian Zdrob, este că noi sîntem permanent sprijiniți de comitetul orășe­nesc de partid, de unități eco­nomice din oraș pentru rezol­varea problemei aprovizionă­rii cu materie primă (majori­tatea producătorilor sau mem­bri ai familiilor acestora lu­crează în oraș, avînd deci po­sibilitatea dialogului direct cu ei), a celei privind repara­rea utilajelor, în acest sens remarcînd U.C.R.U.P.S. etc. Ne simțim astfel integrați u­­nui organism viu, puternic — cel al întregii localități — apt să răspundă cum se cuvine în­datoririlor ce-i revin, celor pe care și le-a asumat“. • De o largă participare tinerească — aproape 300 de pionieri și elevi — s-a bucurat, la Siret, simpozionul inti­tulat „Memoria unui timp eroic“, organizat, nu de mult, la școala generală din localitate. Manifestarea s-a constituit intr-un viu omagiu adus eroilor luptei pentru unitate, su­veranitate și independență națională. — Liviu Tudan, prin sunetul muzicii, prin neobosita mișcare scenică, prin tot ceea ce faceți in calitate de conducător al bine­cunoscutei formații „Roșu și Ne­gru“, rămineți un perpetuu ado­lescent. Dacă ar fi să dați o „ex­plicație", care ar fi ? — Avînd ch­iar (îndată) 38 de ani, continui să fac ceea ce mi-am propus în timpuriul vîr­­stei : muzică ce se adresează tine­rilor între 18 și 120 de ani. Cu condiția să fie tineri, și cei de 18 și cei de 120. — Ce vă spune, azi, filmul „Ul­tima noapte a copilăriei", reali­zat in 1965, film în care ați de­ținut rolul principal și care, prin sinceritate și candoare, marcat viața multor adolescenți de a atunci ! — îmi spune că au trecut 20 de ani de cînd aveam 18 ani, timp în care am și realizat ceea ce mi-am propus, dar am avut și niște in­succese. Adică, lumini și umbre... — Ce se vrea „Roșu și Negru“ la­­­ timpul prezent ? — O formație care prezintă spec­ ALBUM „Muzică pentru tineri intre 16 și... 120 de ani“ Ordeian, Florin Ochescu, Mihai Popescu, Dorel Vintilă, Liviu Tu­dan și Dida Dragan­ improviza­ția și șușaneaua. Cîntăm pentru oameni și-l respectam ca atare. — Apropo de Dida Dragan. Spu­­neți-mi, de pe poziția dumnea­voastră de lider al formației, ceva despre ea. . . — Spun ceea ce ați scris dum­neavoastră în poezia „Cîntec pen­tru Dida" din volumul recent a­­părut „Singurătatea de după dra­goste" : „Femeia — cîntec, subți­re ca un țipăt de dragoste / Stri­gat de tăcere, lumină și strigăt / Noapte, șarpe urcînd în trup / Fe­meia — singurătate / Femeia bă­tută cu spini / Femeia navi­­gând..Aceasta-i Dida Drăgan ! Dida este, după părerea mea, cea mai bună cântăreață din România și una dintre cele mai bune de pe continent. — Ați cucerit, de la începutul carierei dv. artistice, importante premii. La care țineți mai mult î … Toate premiile își au impor­tanța și rostul lor în devenirea mea de cîntăreț al rock-ului. Ori­cum, n-am coborît niciodată de premiul II. Bucuros sînt și acum, după mai bine de un an, de Pre­miul I și Premiul criticii și al presei obținute la Dresda, in 1984. — Ce vă leagă de Suceava, in cazul că vă leagă ceva ? — Trei intîmplari , in urmă cu vreo 8 ani, intr-un spectacol, luat foc instalația de sunet. Altă­a dată, Doru Stăncule­scu și-a rupt chitara, iar a treia oară, eu, Liviu Tudan, mi-am rupt un dinte. In ceea ce mă privește, pot spune, deci, că am un dinte din față lip­să . . împotriva Sucevei. Deci, o iubesc. Cu atît mai mult cu cit cele patru spectacole din noiem­brie, de aici, ne-au mulțumit în­tru totul. Sper să existe aceeași părere și in rîndul publicului spec­tator. — Liviu Tudan, la ce adresă vă putem trimite vești ? — Tunsoiu Dumitru, str. . . — Dar, de ce Tunsoiu Dumi­tru ! — Fiindcă, de la părinți, aș­a, mă cheamă. Liviu Tudan, ca nume, e o aventură pe care o vom desci­fra, eventual, altă dată. CONSTANTIN ȘTEFURIUC tacole agreabile, pentru un pu­blic divers, în condițiile menține­rii la un nivel profesional cît mai ridicat, atît din punct de vedere artistic, cît și tehnic. Nu admi­tem în turneele noastre­­ Adrian taCBBBBSBBBBBBBBBBSSBBBBBBBBBBBBBBBKa 4SKBSBBBI IBBBBBSI maSBBBBB!!BBBBMBBBBBBS98BBBBB9BS9BSSBBBBBBBBI

Next