Zori Noi, ianuarie-martie 1986 (Anul 39, nr. 11279-11353)
1986-03-16 / nr. 11341
CONFERINȚA JUDEȚEANĂ A SINDICATELOR (Urmare din pagina I) întrecerea socialistă. Pe larg a fost evidențiată și preocuparea organelor și organizațiilor sindicale pentru prevenirea accidentelor de muncă și a îmbolnăvirilor profesionale, soluționarea altor probleme cu caracter social, îndrumarea echipelor de control al oamenilor muncii care aparțin sindicatelor, desfășurarea activității sportive cultural - artistice și de masă, întărirea colaborării cu celelalte organizații de masă și obștești și cu unele instituții specializate, precum și pentru perfecționarea stilului și metodelor de muncă. Deși s-au obținut importante realizări în toate domeniile de activitate, ilustrate prin multe fapte și cifre semnificative, dintre care reținem: ~"S?a un corolar, îndeplinirea, cu 38 de zile mai devreme, de către industria județului, a sarcinilor de plan la producția marfă pe cincinalul 1981—1985, atît prin darea de seamă, cît și prin cuvîntul vorbitorilor s-a arătat, în mod critic și autocritic, că în munca organelor și organizațiilor Sindicale s-au semnalat și încă se mai manifestă o serie de deficiențe. Acestea s-au reflectat sau se reflectă negativ, în unele unități, în desfășurarea și rezultatele producției, în atitudinea și comportarea unor oameni, în restanțele la unii indicatori de plan. Ținîndu-se seama de neajunsurile care au făcut ca bilanțul prezentat să nu fie, în toate cazurile, mai ales în anul 1985, la nivelul cerințelor și al posibilităților și avîndu-se în vedere obiectivele și sarcinile ce vor trebui îndeplinite în acest an și în întregul cincinal actual, s-a pus un deosebit accent pe cece se va face în continuare, astfel ca sindicatele să se afirme în și mai mare măsură în viața colectivelor de muncă din fiecare unitate, o parte dintre participanții bună la dezbateri formulînd în acest scop concludente angajamente și interesante propuneri. Luînd cuvîntul în încheirea dezbaterilor, tovarășul Traian Gîrlea a menționat că importantul forum județean al democrației noastre muncitorești, care încununează o acțiune de mare amploare și însemnătate pe planul muncii organizatorice și al vieții interne organelor și organizațiilor sinadicale, constituie un nou prilej de manifestare plenară a unității tuturor făuritorilor de bunuri materiale și spirituale de pe plaiurile sucevene în jurul partidului, al secretarului său general, tovarășul Nicolae Ceaușescu, a hotărîrii ferme de a înfăptui neabătut marile obiective ale edificării socialismului și comunismului România. Totodată, a apreciat că în județul nostru activează sindicate puternice care, în frunte cu organele lor de conducere, au acționat și acționează cu responsabilitate pentru afirmarea cerii muncitorești, și autocondrurealizarea sarcinilor ce revin unităților din planul de dezvoltare economică și socială în profil teritorial și că succesele obținute în întrecerea socialistă, pentru care au fost conferite înalte distincții, sunt și rodul muncii lor. In acest context, întregului activ sindical și tuturor membrilor de sindicat din județ le-a adresat, din partea biroului comitetului județean de partid, a comitetului executiv al consiliului popular județean și a birourilor executive ale consiliilor județene ale oamenilor muncii, calde mulțumiri felicitări pentru modul în cași re au înțeles să-și facă datoria, pentru contribuția valoroasă adusă la îndeplinirea planului de dezvoltare economică și socială a județului Suceava pe cincinalul 1981—1985 și urări de noi și remarcabile succese în etapa pe care o parcurgem. In continuare, după ce și-a exprimat încrederea că din experiența acumulată, ca și din neajunsurile criticate în conferința județeană și în adunările și conferințele care au precedat-o s-au tras învățămintele cuvenite, tovarășul Traian Gîrba a insistat asupra direcțiilor de acțiune pentru înlăturarea tuturor deficiențelor și perfecționarea întregii activități, subliniind că principalul obiectiv ce se impune să stea în atenția organelor sindicale — de la biroul fiecărei grupe sindicale și pînă la consiliul județean — trebuie să-l constituie implicarea lor foarte concretă și cu mai multă operativitate în acțiunile întreprinse de către organele și organizațiile de partid și consiliile oamenilor muncii, in așa fel ca, în colaborare cu organizațiile U.T.C., comisiile femeilor și cu ceilalți factori din cadrul F.D.U.S., să-și sporească aportul la îndeplinirea planului, a sarcinilor profesionale din toate domeniile vieții economice și social - spirituale. Accentul l-a pus pe necesitatea de a se milita permanent pentru realizarea prevederilor programelor privind dezvoltarea bazei energetice și de materii prime, perfecționarea organizării producției și a muncii, creșterea mai accentuată a productivității muncii, ridicarea nivelului tehnic și calitativ al produselor, reducerea consumurilor de materii prime, materiale, combustibil și energie, folosirea integrală a capacităților de producție, modernizarea proceselor tehnologice, ridicarea nivelului pregătirii profesionale a personalului muncitor, dezvoltarea mișcării de invenții și inovații, a creației tehnico - științifice de masă, aplicarea fermă a sistemului de organizare și retribuire a muncii în acord global, buna organizare și desfășurare a întrecerii socialiste, creșterea rolului grupelor sindicale, intensificarea acțiunilor organizatorice politico - educative pentru și se asigura peste tot cunoaștearea și respectarea legilor, întărirea ordinii și disciplinei în muncă. Tovarășul Ștefan Korodi a subliniat că aprecierile la adresa sindicatelor din județ și indicațiile date trebuie să constituie un puternic imbold în activitatea viitoare a organelor și organizațiilor sindicale în vederea îmbunătățirii stilului și metodelor lor de muncă, a sporirii eficienței întregii lor activități. Conferința a aprobat apoi materialele supuse dezbaterii și activitatea consiliului județean al sindicatelor, a comisiei de cenzori și a comisiei pentru activitatea în rîndul femeilor, a adoptat hotărîrea care cuprinde măsurile pentru ridicarea nivelului și eficienței întregii activități sindicale și a ales consiliul județean al sindicatelor, compus din 91 de membri și 28 de membri supleanți, comisia de cenzori, compusă din 9 membri, și comisia pentru activitatea în rîndul femeilor, compusă din 21 de membre. Noul consiliu județean al sindicatelor și-a ales biroul executiv, format din 21 de membri. Ca președinte al consiliului județean al sindicatelor a fost reales tovarășul Gheorghe Miron. Tovarășul Vasile Cristea, tovarășele Floarea Baltag și Olga Crainiciuc au fost aleși vicepreședinți, iar tovarășa Maria Purțuc a fost aleasă secretar. Comisia de cenzori a ales ca președinte al său pe tovarășul Victor Pentelescu, iar comisia pentru activitatea în rîndul femeilor pe tovarășa Floarea Baltag. Dîndu-se expresie gîndurilor și sentimentelor membrilor de sindicat din județ, în încheierea lucrărilor conferinței, într-o atmosferă de puternic entuziasm, s-a adresat o telegramă tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU, altele, se spune : în care, între „Vă asigurăm, mult iubite și stimate tovarășe secretar general Nicolae Ceaușescu, că, sub conducerea organelor și organizațiilor de partid, sindicatele din județul nostru nu vor precupeți nici un efort pentru înfăptuirea exemplară a politicii partidului și statului nostru pe meleagurile legendare ale Bucoviniei, îmbogățind astfel măreața zestre a patriei, contribuind la întărirea independenței și suveranității sale, la creșterea prestigiului internațional al României socialiste, a aportului ei la făurirea unei lumi mai drepte și mai bune pe planeta noastră“. CC Kc•obire CL C : Z jes , CAs : ISSBSBBBCDCl&B&aBBasaEBJ Edificiul grădiniței de copii din Siminicea, cu o capacitate de 120 de locuri Foto : D. HUȘANU Stil și metode de muncă dinamice, concrete, eficiente (Urmare din pagina I) foarte precise, datoria lor fiind aceea de a prelua spre rezolvare o asemenea „problemă““, ne spunea tovarășul Traian Zdrob, secretarul comitetului de partid. Astfel, din cauza iernii, a zăpezilor mari și a gerurilor, s-au întîmpinat dificultăți în aprovizionarea cu materie primă, semifabricate și combustibili. Producătorilor individuali din zonă li s-au asigurat o serie de facilități (livrarea furajelor prevăzute de lege, preluarea cu promptitudine a laptelui, realizată cu căruțele din puncte cît mai apropiate de gospodăriile acestora etc.), în vederea predării ritmice a laptelui contractat, sarcină de care răspunde secretarul adjunct cu probleme economice al comitetului, ing. Virgil Podani. De asemenea, pentru a asigura ritmicitate aprovizionării cu semifabricate, maistrul Constantin membru al biroului Munteanu, organizației de bază de la secția brînzeturi topite, a fost trimis la Botoșani pentru a rezolva problema livrării a 5,3 tone de semifabricate a căror sosire întîrzia. La Brazi a fost trimis comunistul Alexandru Halici, pentru a accelera livrarea unui transport de combustibil, iar la Oradea — Benone Silivaș, pentru a grăbi expedierea foliei de polietilenă necesară ambalării brînzeturilor topite. „Cînd a fost nevoie, ne spune ing. Ionela Manu, membră a comitetului sindicatului, ne-am mobilizat exemplar, realizîndu-ne sarcina încredințată. Așa am reușit să onorăm, pentru export, comandă cu termen de livraore foarte scurt, mai exact — de 4 zile. Ne-am organizat în două schimburi, am muncit cu răspundere și ne-am îndeplinit sarcina dată de centrală. Vreau să evidențiez că în frunte au fost comuniștii, adică maiștrii Aristide Gafencu, Nicolae Jula, Vasile Pipernea și alții, muncitorii Sofronia Buja, Laurențiu Rotaru, Florentina Coman, Maria Nedelea etc.“. „Alături de fruntașii în acțiunea amintită, adăugat Gheorghe Damina, și a el membru al comitetului sindicatului, vreau să îi amintesc și pe cei desemnați în întrecerea socialistă — importantă și bine organizată la noi, formă de stimulare a hărniciei și ambiției oamenilor — pe cele două luni trecute an : Ecaterina Gătej, din acest Irina - Vica Cîrlă, Vasile Vintea, Dumitru Ungureanu, Eusebie Ungureanu, Dumitru Ichim, Ilie Florea și alții“. Valorificîndu-se puterea exemplului personal al comuniștilor, coordonînd eforturile diferitelor compartimente ale fabricii, au fost rezolvate sau sînt în curs de rezolvare și alte probleme, cum ar fi, de exemplu, cea a întreținerii utilajelor — multe dintre ele vechi și provenind din import, deci presupunînd asimilarea unor piese. „Ceea ce este deosebit de important, conchidea tovarășul Traian Zdrob, este că noi sîntem permanent sprijiniți de comitetul orășenesc de partid, de unități economice din oraș pentru rezolvarea problemei aprovizionării cu materie primă (majoritatea producătorilor sau membri ai familiilor acestora lucrează în oraș, avînd deci posibilitatea dialogului direct cu ei), a celei privind repararea utilajelor, în acest sens remarcînd U.C.R.U.P.S. etc. Ne simțim astfel integrați unui organism viu, puternic — cel al întregii localități — apt să răspundă cum se cuvine îndatoririlor ce-i revin, celor pe care și le-a asumat“. • De o largă participare tinerească — aproape 300 de pionieri și elevi — s-a bucurat, la Siret, simpozionul intitulat „Memoria unui timp eroic“, organizat, nu de mult, la școala generală din localitate. Manifestarea s-a constituit intr-un viu omagiu adus eroilor luptei pentru unitate, suveranitate și independență națională. — Liviu Tudan, prin sunetul muzicii, prin neobosita mișcare scenică, prin tot ceea ce faceți in calitate de conducător al binecunoscutei formații „Roșu și Negru“, rămineți un perpetuu adolescent. Dacă ar fi să dați o „explicație", care ar fi ? — Avînd chiar (îndată) 38 de ani, continui să fac ceea ce mi-am propus în timpuriul vîrstei : muzică ce se adresează tinerilor între 18 și 120 de ani. Cu condiția să fie tineri, și cei de 18 și cei de 120. — Ce vă spune, azi, filmul „Ultima noapte a copilăriei", realizat in 1965, film în care ați deținut rolul principal și care, prin sinceritate și candoare, marcat viața multor adolescenți de a atunci ! — îmi spune că au trecut 20 de ani de cînd aveam 18 ani, timp în care am și realizat ceea ce mi-am propus, dar am avut și niște insuccese. Adică, lumini și umbre... — Ce se vrea „Roșu și Negru“ la timpul prezent ? — O formație care prezintă spec ALBUM „Muzică pentru tineri intre 16 și... 120 de ani“ Ordeian, Florin Ochescu, Mihai Popescu, Dorel Vintilă, Liviu Tudan și Dida Dragan improvizația și șușaneaua. Cîntăm pentru oameni și-l respectam ca atare. — Apropo de Dida Dragan. Spuneți-mi, de pe poziția dumneavoastră de lider al formației, ceva despre ea. . . — Spun ceea ce ați scris dumneavoastră în poezia „Cîntec pentru Dida" din volumul recent apărut „Singurătatea de după dragoste" : „Femeia — cîntec, subțire ca un țipăt de dragoste / Strigat de tăcere, lumină și strigăt / Noapte, șarpe urcînd în trup / Femeia — singurătate / Femeia bătută cu spini / Femeia navigând..Aceasta-i Dida Drăgan ! Dida este, după părerea mea, cea mai bună cântăreață din România și una dintre cele mai bune de pe continent. — Ați cucerit, de la începutul carierei dv. artistice, importante premii. La care țineți mai mult î … Toate premiile își au importanța și rostul lor în devenirea mea de cîntăreț al rock-ului. Oricum, n-am coborît niciodată de premiul II. Bucuros sînt și acum, după mai bine de un an, de Premiul I și Premiul criticii și al presei obținute la Dresda, in 1984. — Ce vă leagă de Suceava, in cazul că vă leagă ceva ? — Trei intîmplari , in urmă cu vreo 8 ani, intr-un spectacol, luat foc instalația de sunet. Altăa dată, Doru Stănculescu și-a rupt chitara, iar a treia oară, eu, Liviu Tudan, mi-am rupt un dinte. In ceea ce mă privește, pot spune, deci, că am un dinte din față lipsă . . împotriva Sucevei. Deci, o iubesc. Cu atît mai mult cu cit cele patru spectacole din noiembrie, de aici, ne-au mulțumit întru totul. Sper să existe aceeași părere și in rîndul publicului spectator. — Liviu Tudan, la ce adresă vă putem trimite vești ? — Tunsoiu Dumitru, str. . . — Dar, de ce Tunsoiu Dumitru ! — Fiindcă, de la părinți, așa, mă cheamă. Liviu Tudan, ca nume, e o aventură pe care o vom descifra, eventual, altă dată. CONSTANTIN ȘTEFURIUC tacole agreabile, pentru un public divers, în condițiile menținerii la un nivel profesional cît mai ridicat, atît din punct de vedere artistic, cît și tehnic. Nu admitem în turneele noastre Adrian taCBBBBSBBBBBBBBBBSSBBBBBBBBBBBBBBBKa 4SKBSBBBI IBBBBBSI maSBBBBB!!BBBBMBBBBBBS98BBBBB9BS9BSSBBBBBBBBI