Zori Noi, ianuarie-martie 1986 (Anul 39, nr. 11279-11353)

1986-02-01 / nr. 11304

Anul XL Nr. 11334 j sîmbătă 1 februarie 1586 4 pag. 50 ban» Detaliu de peisaj in­dustrial fălticenean Foto : D. VÎNTU Ședința lărgită a Consiliului județean de apărare în atmosfera de puternică angajare creatoare în care a debutat primul an al actualu­lui cincinal, de manifestare a hotărîrii unanime a oamenilor muncii suceveni de a înfăp­tui, în frunte cu comuniștii, obiectivele stabilite de cel de-al XIII-lea Congres al partidului, ieri a avut loc, la Suceava, ședința lărgită a Con­siliului județean de apărare. S-a făcut, cu înaltă respon­sabilitate, bilanțul modului în care organele și organizațiile de partid și ale U.T.C., facto­rii cu atribuții în pregătirea populației pentru apărarea pa­triei — comandanții unități­lor și subunităților gărzilor patriotice, comandamentele de pregătire a tineretului pentru apărarea patriei, statele majo­re ale gărzilor patriotice și de apărare civilă — au acționat pentru înfăptuirea ordinelor și indicațiilor date prin Directiva comandantului suprem, rușul Nicolae Ceaușescu, zeva­pri­vind pregătirea de luptă, ac­țiune și intervenție a gărzilor patriotice, formațiunilor de tineret și de apărare civilă, a celorlalte organisme din sis­temul național de apărare. La ședință au luat parte tovarășul Traian Gîrba, prim­­secretar al comitetului jude­țean de partid, președintele comitetului executiv al consi­liului popular județean, pre­ședintele consiliului județean de apărare, col. Gheorghe Că­lin, din Statul Major al Găr­zilor Patriotice de la C.C. al P.C.R., și col. Vasile Miclăuș, din partea Comandamentului Central al Apărării Civile. Rapoartele prezentate din partea gărzilor patriotice, formațiunilor de tineret care­­ se pregătesc pentru apărarea patriei, formațiunilor de apă­rare civilă și organizațiilor de Cruce Roșie din județ au pus în evidență bunele rezultate înregistrate în munca și pre­gătirea din perioada anului trecut, din întregul cincinal precedent, precum și unele carențe și măsurile ce se im­pun în vederea perfecționării continue a activității, a valo­rificării experienței dobîndi­­te și a resurselor de care dis­pune fiecare localitate, așa cum este ordonat prin Direc­tiva comandantului suprem pentru perioada 1986—1990. în cadru solemn, a avut loc festivitatea de înaintare în­­ Continuare în pagina a «k»> Activitate politico - educativă subordonată comandamentelor actualității Am pășit într-un nou an, intr-un nou cincinal, cu hotă­­rîrea unei contribuții sporite a Consiliului orășenesc de edu­cație politică și cultură socia­listă Vatra Domei la ridica­rea nivelului de conștiință, la întărirea responsabilității comuniste, mun­citorești pentru rezultate bune, superioare pe­rioadei precedente, în înfăp­tuirea sarcinilor care revin­ fiecărui colectiv dornean, în­tregii așezări. Aceste sarcini au fost precizate și la instrui­rea lunară a propagandiști­lor de la învățămîntul politico­­ideologic de partid, U.T.C., sindicat și O.D.U.S. și au fost subliniate cu prile­jul simpozionului „Epoca Nicolae Ceaușescu — epo­că de luminoase înfăptuiri“, susținut în aceste zile în prin­cipalele unități economice ale localității, de Victoria Osta­­ficiuc, Ioan Pintilie, Corne­lia Tipuleac, membri ai con­siliului, cu sprijinul unui co­lectiv format din­ profesorii Gherman Istrate, Nicolae Ra­­cu și Aurelia Pintilie. De ase­menea, subordonate aceluiași imperativ, al realizării sarci­nilor, am prevăzut pentru fe­bruarie o consfătuire - dezba­tere pe tema „Dezvoltarea e­­conomico - socială a României, a județului și a orașului în cincinalul 1986- 1990“ și schimburi două de experiență, cu participarea ca­drelor de la U.C.R.A.P.S. .și U.F.E.T. Iaco­­beni și Vatra Dornei, privind „Forme și metode ale muncii politice pentru creșterea mai accentuată a productivității muncii“ și „Contribuția cadre­lor tehnico - inginerești la rezolvarea problematicii de producție“, în munca de popularizare și însușire a normelor Codului eticii și echității socialiste, pentru cunoașterea și respec­tarea legilor, cu prilejul in­struirii propagandiștilor, am apelat la sprijinul juristului IOANA NICOARA președintele Consiliului orășenesc de educație politică și cultură socialistă Vatra Dornei (Continuare in pagina a IlI-a) VIATA DE PARTID Ik J » L 1 u T £ C A CLN f RALÄ UNIVERSITARA ,M. eminescu- iași Eforturi amplificate pentru producții suplimentare. Exportul, pe primul plan al preocupărilor în ansamblul constructorilor de preocupărilor mașini de la I.M.U. Suceava pentru în­deplinirea exemplară a sar­cinilor de plan din noul an, un loc de frunte îl ocupă rea­lizarea ritmică, la cote cali­tative superioare, a producției destinate exportului. Bine cu­noscute prin caracteristicile­­.......... ............­lor superioare, produsele pur­­tînd marca în­ __________­treprinderii su­cevene sînt apreciate și soli­citate pe piața externă. Așa se explică, de altfel, creșterea cu 60 la sută față de anul trecut a volumului de produ­se ce urmează a fi livrate, în 1986, partenerilor de peste ho­tare. Măsurile pregătitoare în­treprinse din vreme, îmbogăți­rea experienței profesionale a colectivului constituie premi­se sigure că acestei importan­te cerințe i se va răspunde cu succes. O asemenea apre­ciere este confirmată pînă în prezent, prin rezultatele obți­nute. Rivada Producția livrată în pe­primelor două decade din ianuarie coincide cu în­deplinirea planului de export pe întreaga lună. Așadar, a fost creat un prim avans, care va putea fi amplificat în zilele următoare, dat fiind faptul că, între timp, a fost intensificată activitatea la e­­xecuția unui nou strung pen­tru degroșat lingouri — S.D.L. — 800, precum și pentru crea­rea unor noi loturi de mașini de găurit, ferăstraie circula­re automate, mașini de pre­­sare-forjare. Au ----------------------- fost asigurate condiții ca a­­ceste produse --------- să fie expedia­te în termen, unele chiar mai devreme, par­tenerilor externi. Un rol important în asigu­rarea acestui debut fructuos l-au avut măsurile adoptate încă din partea a doua a anu­lui precedent pentru buna pregătire a fabricației. Para­lel cu asigurarea bazei mate­riale, reperele pentru utilajele destinate exportului au fost programate cu prioritate pe mașinile - unelte, o atenție de­osebită acordîndu-se realizării lor în condiții de calitate su­perioară, în colaborare cu unități de profil din țară, s-a reușit asimilarea unor rul­menți grei, pentru strungul S.D.L. — 800, precum și NICOLAE GROZA (Continuare în pagina a II-a) LA I.M.U. SUCEAVA imagine dintr-un atelier do­tat cu utilaje de înaltă tehni­citate de la I.U.P.S. Suceava. La strungul de prelucrat cilin­dri — muncitorul Ioan Nica Foto , D. HUSANU Brigada științifică a con­­­­­siliului municipal de edu­cație politică și cultură socialistă, formată din medi­cul Doina Motan, muzeograful Viorica Maxim și profesorii Doina Zaharia, Maria Mandici și Vasile Baciuc, a fost de cu­­rînd oaspete al T.A.G.C.M. Suceava, colectivului întrebă­rile și răspunsurile au vizat te­me medicale, de istorie, biolo­gie, chimie, astronomie. Pentru asigurarea hranei­­ animalelor sălbatice în sezonul friguros, lucrăto­rii inspectoratului silvic și membrii filialei județene a A.G.V.P.S. au administrat un teren sau au stopat în depozite aproape 1100 tone de fîn, 180 tone furaje concentrate, 117 to­ne suculente, 192 tone frunza­re, 252 tone fructe și semințe. Rezultate deosebit de valoroa­se au înregistrat, din acest punct de vedere, fondurile de vînătoare 71 — Suha Mică, 6 — Bistrița și 41 — Sucevița. ÎN C.U.A.S.C. VADU MOLDOVEI îngrășămintele naturale, aplicate aproape în totalitate sub brazdă în Cooperativa agricolă de producție Vadu Moldovei se transportă, aproape zilnic, cu peste 40 de atelaje, gunoi de grajd de la gospodăriile popu­lației. De fapt, membrii coo­peratori duc îngrășăminte na­turale din propriile gospodă­rii pe tarlalele pe care vor lucra în acord global. „Vom mai administra astfel 400 de tone — ne spune tovarășul Toader Sandu, președintele unității. Gunoiul de grajd îl punem în grămezi pe cîmp și-l vom împrăștia la primă­vară, înainte de pregătirea patului germinativ. Aș preci­za însă că întreaga cantitate de 7.500 tone de îngrășămin­te­­ naturale am aplicat-o ale cooperativei înainte de arat. Am reușit aceasta prin hărni­cia oamenilor, cu sprijinul con­siliului unic agroindustrial“. De altfel, în C.U.A.S.C. Va­du Moldovei, de 4—5 ani, toa­te cele 5 cooperative agricole de producție și două asocia­ții intercooperatiste zootehni­ce aplică gunoiul de grajd nu­mai sub brazdă. „Aceasta — SAVA BEJINARIU 'Continuare în pagina a H-a)

Next