Zori Noi, iulie-septembrie 1986 (Anul 39, nr. 11431-11509)
1986-07-03 / nr. 11433
n * ZORI NOI • Farina In cadrul „Decadei culturii fălticenene", expoziția realizărilor economico - sociale ale orașului a reunit mărturii revelatoare pentru bogăția împlinirilor vieții materiale și spirituale a așezării Foto . I. MÎNDRESCU Sesiune județeană de comunicări tehnico - științifice pentru tineret In organizarea comitetului județean al U.T.C., la Suceava a avut loc sesiunea județeană de comunicări tehnico - științifice pentru tineret, în domeniul industriei ușoare, desfășurată pe 3 secțiuni: tehnologie chimică, tehnologie mecanică și organizare, design. Juriul — format din inginerii Sorin Derviș (întreprinderea de tricotaje „Zimbrul“), Petronela Morariu (întreprinderea de piele și încălțăminte „Străduința“), (întreprinderea Camelia Gobei de tricotaje „Zimbrul“) și Carmen Verciuc (întreprinderea de confecții) — a desemnat următorii cîștigători : LOCUL I — Mariana Ticul (întreprinderea de tricotaje „Zimbrul“ din Suceava) cu lucrarea „Tehnologia de vopsire cu coloranți reactivi M=is3, utilizînd auxiliari chimici indigeni“ ; II — Vasile Latiș (Fabrica de încălțăminte „Montana“ din Cîmpulung Moldovenesc) — „Mașină universală pentru debitat șuvițe” III — Dorica Irinatiuc (Filatura din Cîmpulung Moldovenesc) — „Studiu privind reducerea numărului de nopeuri la carde” ■ MENȚIUNI — Ioana Obadă (Filatura din Cîmpulung Moldovenesc) — „Stabilirea nivelului calitativ al firelor” și Tatiana Fodor (Filatura din Gura Humorului) — „Studiu privind influența materiei prime în costul de producție al firului și în caracteristicile fizico - mecanice”. Coresp.UICU AXINTE TELEVIZIUNE JOI, 3 IULIE 20 00 Telejurnal. 20.20 Actualitatea în economie. Seceriș ’86. Cu răspundere pentru recoltă — toată suflarea satelor în cîmp la strinsul griului ! Pentru 2 milioane hectare culturi succesive! Acțiuni, inițiative, rezultate. 20.35 Educația materialist - științifică și lărgirea orizontului cunoașterii. Reportaj - anchetă. 20.55 Invitație Radioteleviziunii, în studiourile 21.25 Din marea carte a patriei. Mărturia ceramicii. Documentar 1 imni artistic. 21.50 Telejurnal. 22.00 închiderea programului. PE ECRANE JOI, 3 IULIE IN MUNICIPIUL SUCEAVA : „Modern“ : Dansînd sirtaki : 9, 11, 13, 15, 17, 19 ; „Tineretului“ : Căsătorie legală : 10, 15, 17 ; „Arta" Drumul ; 16, 18 ; „Burdujeni" : ABBA ; 16, 18 ; CÎMPULUNG MOLDOVENESC : „Moldova“ : Vinătorul de căprioare ; „Luceafărul“ : Lupii albi ; FĂLTICENI ; „Doina“ : Melodii nemuritoare ; Aventuri în Ontario ; GURA humorului : „Lumina“ : Iubirea are multe fețe ; rădăuți : „Flacăra" : Serenada străzii ; Preria ; Pădurea nebună (Sala mică) ; ȘIRET : ABBA ; SOLCA : Superpolițistul ; VATRA doinei : „Doina“ : Clinele ; „Clubul stațiunii“ Café express. wvvvwvrtvvvwy „DECADA CULTURII FĂLTICENENE (Urmare din pagina I) orașului și s-a vizionat spectacolul „De pe plai fălticenean, cîntec și vers patriei, partidului“, realizat de formații artistice din Fălticeni, Slatina, Mălini și Vadu Moldovei, laureate ale Festivalului național „Cîntarea României“. Dintre manifestările zilelor precedente mai reținem dialogul sculptorului Ion Irimescu, Artist al Poporului, președintele Uniunii Artiștilor Plastici din R.S.R., cu numeroșii iubitori de artă ai așezării, medalionul cinematografic „Capodopere ale cinematografiei românești“, vernisajul unei expoziții de pictură a artiștilor plastici fălticeneni, ora reală „Frumosțile patriei mitoglindite în operele pictorilor români“, spectacolul Operei române din Iași cu opereta „Lăsați-mă, să cînt“ de Gherase Dendrino (în „Ziua artelor"), șezătoarea literară realizată de cenaclul literar „Eugen Lovinescu“ la secția de sticlă, mesele rotunde „Literatura română în anii socialismului“ (la liceul „Nicu Gane“) și „Cartea în viața omului contemporan“ (la biblioteca orășenească) și concursul pe tema „Oameni de seamă fălticeneni“ (la casa tineretului, în „Ziua literaturii“). (Urinare din pagina I) costurilor de producție, creșterea productivității muncii, crearea de certe avantaje din perspectivă silvoculturală, oferind posibilitatea unei mult mai bune și mai eficiente protecții a pădurii. Analiza a fost determinată de realitatea că, deși gradul de colectare a masei lemnoase cu instalațiile cu cablu, pe total întreprindere — egal cu 14,1 la sută în primele cinci luni ale anului — se înscrie în cifrele planificate, posibilitățile reale de sporire a acestuia sunt considerabil mai mari, el putind atinge, chiar în acest an, nivelul de 20—25 la sută, iar în cel următor putîndu-se apropia de 35 la sută. „La ora actuală, sublinia tovarășul Vasile Sava, directorul întreprinderii, aceasta este principala cale prin care putem spori productivitatea muncii în exploatările noastre forestiere“. S-au pus cu deosebire în evidență marile decalaje dintre coeficienții de colectare a lemnului cu instalațiile cu cablu realizați de unitățile de exploatare (variind între 11,5 la sută la cea de la Vatra Dornei și 25,6 la sută la cea de la Fălticeni), ceea ce demonstrează că problema introducerii funicularelor este, înainte de toate, una a. . . gradului de interes față de rezolvarea ei. Cauzele principale ale tărăgănării utilizării la nivelul posibilităților a instalațiilor cu cablu s-a demonstrat în acest cadru că sunt staționarea nejustificată a funicularelor, datorată fie demontării lor (ca, de exemplu, la sectoarele Barnar, Broșteni, Cîrlibaba, Ciocănești, Coșna, Pojorîta, Ostra, Frasin etc.), fie timpului exagerat de lung necesar montării și demontării lor, fie defectării acestora și neluării măsurilor adecvate în vederea reparării lor; nu se stabilesc și nu se urmărește cu consec AMPLIFICAREA UTILIZĂRII INSTALAȚIILOR CU CABLU veață realizarea planurilor lunare privind extragerea masei lemnoase cu funicularul ; nu se realizează indicele de utilizare a fondului de timp pe fiecare garnitură de funicular (valorile lui variind între 5,5 și 66,3 la sută ; acesta ar fi ajuns la 85 dacă la sută, de exemplu, se puteau colecta suplimentar 53 mii mc de masă lemnoasă); nu se folosesc cărucioarele tip Ciucas cu care unitățile au fost dotate la începutul anului 1985 ; nu se realizează întotdeauna analiza temeinică a modului în care masa lemnoasă poate exploatată, a eșalonării la tăfliere a acesteia , nu se asigură stocuri de lemn sub funiculare, pentru a folosi cu maximum de randament instalațiile etc. Demonstrațiile făcute de gazde în bazinetele Medvejic și Pîrîul Hojda (scosul și apropiatul lemnului realizate de combinații de funiculare tip Mîneciu, FPU - 500, instalații Kabelkran și de tractoare și atelaje) au relevat marea eficiență a utilizării instalațiilor cu cablu. Inginerul șef al U.F.E.T. Cîmpulung Moldovenesc, Mihai Ștefan, a argumentat temeinic din punct de vedere economic avantajul extragerii din parchete, cu instalațiile amintite, nu numai a produselor principale și celor secundare, ci și a celora provenite din tăierile de igienă și din accidentale, o bună eșalonare a scoaterii acestora asigurînd continuitate funcționării funicularelor. Discuția finală a readus în atenție neajunsurile subliniate in cadrul analizei și s-a axat îndeosebi asupra măsurilor ce se impun pentru folosirii instalațiilor extinderea cu cablu în activitatea de colectare a masei lemnoase. In același cadru, s-a insistat asupra necesității îmbunătățirii pregătirii profesionale a celor ce lucrează în acest domeniu, mai deplinei și eficientei utilizări a forței de muncă, mai bunei organizări și concentrării activității de întreținere și reparații a utilajelor specifice, asigurării pieselor de schimb necesare, amplificării contribuției inginerilor și tehnicienilor, a proiectanților, la găsirea celor mai eficiente soluții de utilizare a instalațiilor cu cablu. Poposim, într-o recentă vineri (orele 16—20), la Bălcăuți pentru a surprinde pulsul vieții cultural - educative locale. Și, deși coordonatorul domeniului lipsea din localitate (reușind totuși să-l abordăm ulterior), iar primarul așezării, foarte ocupat, ne-a poftit politicos să venim „altă dată“, am persistat în realizarea intenției menționate și iată ce am constatat. . . Biblioteca (fără program afișat !) e închisă , căminul cultural (fără program și el !) — închis. Este, în schimb, deschisă școala, unde tocmai se isprăvise un consiliu profesoral. Stînd de vorbă cu directorul coordonator al unităților de învățământ din prof. Teodora Haureș, comună, aflăm cîte ceva despre activitatea (sporadică) a brigăzilor științifice (experiențe demonstrative efectuate de profesori de fizică, biologie ori de ingineri de la C.A.P., proiecții susținute la învățămîntul agrozootehnic etc.). Interlocutoarea regretă că n-am găsit în școală și alți colegi de-ai săi de la care se puteau afla „mai multe“. Consideră că, la Negostina, din pricina căminului (neincăpător, ca și cel de la Bălcăuți), nu se pot angaja „manifestări de amploare“. Despre originea omului și a vieții pe pămînt („sau cam așa ceva“), despre soare și fenomene astronomice etc. s-ar fi vorbit mai recent în cadrul unei acțiuni. Apreciază că succesul oricărui act educativ este asigurat, cum bine se știe, prin competență, accesibilitate, interes. Timpul trece, căminul cultural nu se deschide, după cum nu se deschide nici biblioteca. Tinerii (destui !) se mișcă prin sat. Vasile Halapca (23 de ani) e țesător la I.C.P. Siret. Ion Chiverega (19 ani) lucrează la I.S.S.A. Rădăuți. Amîndoi fac naVbta ; satul le este drag și țin să rămînă mereu aproape de el. Opiniile lor despre viața culturală locală pot fi rezumate astfel : programul căminului se desfășoară la întîmplare, cel al cinematografului, aidoma (nicăieri, prin sat, vreun afiș pentru popularizarea filmelor) , slabă implicare în Festivalul național „Cîntarea României“ ; sporadic, horă / discotecă. Pe scurt — „viață“ culturală anemică ! Au fost formulate observații mai de felul „cînd eram elev parcă se făceau mai multe“, „măcar duminica să fie deschis căminul“, „s-au încercat cîteva inițiative, dar au fost abandonate“, „am participa cu plăcere la unele activități, dacă am fi solicitați“ etc. După repetate (și eșuate) tentative întreprinse pe parcursul a vreo 3 ore izbutim să pătrundem în incinta căminului cultural, îl găsim în neorînduială, pentru că, ni se spune, în seara precedentă fusese program de film, învățătorul Vasile Usatiuc, cu vechi „state“ în domeniu, și acum cu răspunderi în consiliul comunal de educație politică și cultură socialistă, ne asigură că „în general, cursurile universității cultural - științifice — închise, deja — n.n. —, cercurile de educație socialistă, brigăzile științifice, lectoratele de educație materialist - științifică își exercită menirea“. In. ■. general ! Mărturisește, deopotrivă, că toate acestea „se țin“, dar că ele s-ar putea desfășura „mai bine“. Nu scapă prilejul să enumere trofeele (multe) obținute în edițiile a III-a și a IV-a ale marelui festival ; îi contracarez entuziasmul amintind faptul că la ultima ediție (încheiată) a „Cîntării României“ bălcăuțenii n-au mai cucerit... nici o distincție ! Pe o perioadă mai îndelungată, pot fi, desigur, consemnate unele rea, în mai, izbînzi (organizaa unei „săptămîni a educației politice culturii socialiste“ , simpozicai ne și alte acțiuni, unele desfășurate cu concursul unor muzeografi, găzduirea de spectacole ale unor profesioniste, buna ansambluri activitatea cercului școlar „Prietenii adevărului“ etc.). In perrspectivă ? „Vom intensifica munca brigăzilor științifice“, „ne vom deplasa la C.A.P. și S.M.A., în punctele principale de lucru", „diversificarea tematicii și sporirea atractivității manifestărilor“ etc. Așa cum aprecia și tovarășa Maria Pesclevei, secretar adjunct al comitetului comunal de partid (din relatarea căreia am citat anterior), „mai rămîn multe de făcut“ !... Multe, începînd cu elaborarea, afișarea și respectarea programului săptămînal de activitate conform prevederilor regulamentului - cadru de organizare și funcționare a căminului cultural, din prinsul căruia transcriem cucîteva paragrafe : „zilnic, activități de microgrup în sălile căminului cultural, la sediul C.A.P., S.M.A., în școli și în alte instituții locale“ , „în fiecare duminică dimineața, programe educative destinate copiilor și tineretului școlar, . „în fiecare sîmbătă și duminică, manifestări cultural - distractive pentru tineret, urmate de dans“, „trei - patru manifestări specifice femeilor și tinerelor fete. . .“ (lunar) etc. DUMITRU BRĂDĂȚAN "■ LA HAI CAIȚI ........ ......= VIAȚĂ CULTURAL-EDUCATIVĂ CU PULS ANEMIC