Zori Noi, iulie-septembrie 1986 (Anul 39, nr. 11431-11509)

1986-07-03 / nr. 11433

n * ZORI NOI • Farina In cadrul „Decadei culturii fălticenene", expoziția realizărilor economico - sociale ale orașului a reunit mărturii revelatoare pentru bogăția împlinirilor vieții materiale și spi­rituale a așezării Foto . I. MÎNDRESCU Sesiune județeană de comunicări tehnico - științifice pentru tineret In organizarea comitetului județean al U.T.C., la Suceava a avut loc sesiunea județeană de comunicări tehnico - știin­țifice pentru tineret, în dome­niul industriei ușoare, desfă­șurată pe 3 secțiuni: tehnolo­gie chimică, tehnologie me­canică și organizare, design.­­ Juriul — format din inginerii Sorin Derviș (întreprinderea de tricotaje „Zimbrul“), Pe­­­tronela M­orariu (întreprinde­rea de piele și încălțăminte „Străduința“), (întreprinderea Camelia Gobei de tricotaje „Zimbrul“) și Carmen Verciuc (întreprinderea de confecții) — a desemnat următorii cîștigă­­tori : LOCUL I — Mariana Ticul (întreprinderea de tricotaje „Zimbrul“ din Suceava) cu lu­crarea „Tehnologia de vopsire cu coloranți reactivi M=i­s­3, utilizînd auxiliari chimici in­digeni“ ; II — Vasile Latiș (Fa­brica de încălțăminte „Monta­na“ din Cîmpulung Moldo­venesc) — „Mașină universală pentru debitat șuvițe”­­ III — Dorica Irinatiuc (Filatura din Cîmpulung Moldovenesc) — „Studiu privind reducerea nu­mărului de nopeuri la carde” ■ MENȚIUNI — Ioana Obadă (Filatura din Cîmpulung Mol­dovenesc) — „Stabilirea nive­lului calitativ al firelor” și Ta­tiana Fodor (Filatura din Gura Humorului) — „Studiu privind influența materiei prime în costul de producție al firului și în caracteristicile fizico - mecanice”. Coresp.­UICU AXINTE TELEVIZIUNE JOI, 3 IULIE 20­ 00 Telejurnal. 20.20 Ac­tualitatea în economie. Seceriș ’86. Cu răspundere pentru re­coltă — toată suflarea satelor în cîmp la strinsul griului ! Pentru 2 milioane hectare culturi succesive! Acțiuni, inițiative, rezultate. 20.35 E­­ducația materialist - științifi­că și lărgirea orizontului cu­noașterii. Reportaj - anchetă. 20.55 Invitație Radioteleviziunii, în studiourile 21.25 Din marea carte a patriei. Mărtu­ria ceramicii. Documentar­­ 1 imni­ artistic. 21.50 Telejurnal. 22.00 închiderea programului. PE ECRANE JOI, 3 IULIE IN MUNICIPIUL SUCEAVA : „Modern“ : Dansînd sirtaki : 9, 11, 13, 15, 17, 19 ; „Tineretului“ : Că­sătorie legală : 10, 15, 17 ; „Ar­ta" Drumul ; 16, 18 ; „Burdu­jeni" : ABBA ; 16, 18 ; CÎMPU­­LUNG MOLDOVENESC : „Moldo­va“ : Vinătorul de căprioare ; „Lu­ceafărul“ : Lupii albi ; FĂLTI­CENI ; „Doina“ : Melodii nemuri­toare ; Aventuri în Ontario ; GU­RA humorului : „Lumina“ : Iubirea are multe fețe ; rădă­uți : „Flacăra" : Serenada stră­zii ; Preria ; Pădurea nebună (Sa­la mică) ; ȘIRET : ABBA ; SOL­­CA : Superpolițistul ; VATRA doinei : „Doina“ : Clinele ; „Clubul stațiunii“ Café express. wvvvwvrtvvvwy „DECADA CULTURII FĂLTICENENE (Urmare din pagina I) orașului și s-a vizionat­­ spec­tacolul „De pe plai făltice­­nean, cîntec și vers patriei, partidului“, realizat de forma­ții artistice din Fălticeni, Sla­tina, Mălini și Vadu Moldovei, laureate ale Festivalului na­țional „Cîntarea României“. Dintre manifestările­­ zilelor precedente mai reținem dialo­gul sculptorului Ion Irimescu, Artist al Poporului, președin­tele Uniunii Artiștilor Plas­tici din R.S.R., cu numeroșii iubitori de artă ai așezării, me­dalionul cinematografic „Ca­podopere ale cinematografiei românești“, vernisajul unei ex­poziții de pictură a artiștilor plastici fălticeneni, ora reală „Frumosțile patriei mit­o­­glindite în operele pictorilor români“, spectacolul Operei române din Iași cu opereta „Lăsați-mă, să cînt“ de Ghera­­se Dendrino (în „Ziua arte­lor"), șezătoarea literară rea­lizată de cenaclul literar „E­­ugen Lovinescu“ la secția de sticlă, mesele rotunde „Lite­ratura română în anii socia­lismului“ (la liceul „Nicu Ga­­ne“) și „Cartea în viața omu­lui contemporan“ (la bibliote­ca orășenească) și concursul pe tema „Oameni d­e seamă fălti­ceneni“ (la casa tineretului, în „Ziua literaturii“). (Urinare din pagina I) costurilor de producție, creș­terea productivității muncii, crearea de certe avantaje din perspectivă silvoculturală, o­­ferind posibilitatea unei mult mai bune și mai eficiente pro­tecții a pădurii. Analiza a fost determinată de realitatea că, deși gradul de colectare a masei lemnoase cu instalațiile cu cablu, pe total întreprindere — egal cu 14,1 la sută în primele cinci luni ale anului — se înscrie în cifrele planificate, posibilită­țile reale de sporire a aces­tuia sunt considerabil mai mari, el putind atinge, chiar în acest an, nivelul de 20—25 la sută, iar în cel următor pu­­tîndu-se apropia de 35 la sută. „La ora actuală, sublinia to­varășul Vasile Sava, directo­rul întreprinderii, aceasta este principala cale prin care pu­tem spori productivitatea muncii în exploatările noas­tre forestiere“. S-au pus cu deosebire în e­­vidență marile decalaje din­tre coeficienții de colectare a lemnului cu instalațiile cu ca­blu realizați de unitățile de exploatare (variind între 11,5 la sută la cea de la Vatra Dor­nei și 25,6 la sută­­­ la cea de la Fălticeni), ceea ce de­monstrează că problema intro­ducerii funicularelor este, îna­inte de toate, una a. . . gradu­lui de interes față de rezolva­rea ei. Cauzele principale ale tărăgănării utilizării la nive­lul posibilităților a instalațiilor cu cablu s-a demonstrat în a­­cest cadru că sunt­­ staționarea nejustificată a funicularelor, datorată fie demontării lor (ca, de exemplu, la sectoarele Bar­­nar, Broșteni, Cîrlibaba, Cio­cănești, Coșna, Pojorîta, Os­­tra, Frasin etc.), fie timpului exagerat de lung necesar mon­tării și demontării lor, fie de­fectării­­ acestora și neluării măsurilor adecvate în vederea reparării lor; nu se stabilesc și nu se urmărește cu consec­ AMPLIFICAREA UTILIZĂRII INSTALAȚIILOR CU CABLU veață realizarea planurilor lu­nare privind­­ extragerea ma­sei lemnoase cu funicularul ; nu se realizează indicele de utilizare a fondului de timp pe fiecare garnitură de funi­cular (valorile lui variind în­tre 5,5 și 66,3 la sută ; acesta ar fi ajuns la 85 dacă la sută, de exemplu, se puteau colecta suplimentar 53 mii mc de masă lemnoasă); nu se fo­losesc cărucioarele tip Ciucas cu care unitățile au fost do­tate la începutul anului 1985 ; nu se realizează întotdeauna analiza temeinică a modului în care masa­ lemnoasă poate exploatată, a eșalonării la tă­fl­iere a acesteia , nu se asigură stocuri de lemn sub funicu­­lare, pentru a folosi cu ma­ximum de randament insta­lațiile etc. Demonstrațiile făcute de gazde în bazinetele Med­vejic și Pîrîul Hojda (scosul și a­­propiatul lemnului realizate­­ de combinații de funiculare tip Mîneciu, FPU - 500, insta­lații Kabelkran și de tractoa­re și atelaje) au relevat­­ marea eficiență a utilizării instalații­lor cu cablu. Inginerul șef al U.F.E.T. Cîmpulung Moldove­nesc, Mih­ai Ștefan, a argumen­­­­tat temeinic din punct de ve­dere economic avantajul ex­tragerii din parchete, cu in­stalațiile amintite, nu numai a produselor principale și celor secundare, ci și a celor­a provenite din tăierile de igie­nă și din accidentale, o bună eșalonare a scoaterii acestora asigurînd continuitate funcțio­nării funicularelor. Discuția finală a readus în atenție neajunsurile subliniate in cadrul analizei și s-a axat îndeosebi asupra măsurilor ce se impun pentru folosirii instalațiilor extinderea cu cablu în activitatea de colectare a masei lemnoase. In același ca­dru, s-a insistat asupra nece­sității îmbunătățirii pregătirii profesionale a celor ce lucrea­ză în acest­­ domeniu, mai de­plinei și eficientei utilizări a forței de muncă, mai bunei organizări și concentrării ac­tivității de întreținere și re­parații a utilajelor specifice, asigurării pieselor de schimb necesare, amplificării contri­buției inginerilor și tehnicie­nilor, a proiectanților, la găsi­rea celor mai eficiente soluții de utilizare a instalațiilor cu cablu. Poposim, într-o recentă vi­neri (orele 16—20), la Bălcăuți pentru a surprinde pulsul vie­ții cultural - educative locale. Și, deși coordonatorul dome­niului lipsea din localitate (re­ușind totuși să-l abordăm ul­terior), iar primarul așezării, foarte ocupat, ne-a poftit po­liticos să venim „altă dată“, am persistat în realizarea in­tenției menționate și iată ce am constatat. . . Biblioteca (fără program a­­fișat !) e închisă , căminul cul­tural (fără program și el !) — închis. Este, în schimb, des­chisă școala, unde tocmai se isprăvise un consiliu profeso­ral. Stînd de vorbă cu directo­rul coordonator al unităților de învățământ din prof. Teodora Haureș, comună, aflăm cîte ceva despre activitatea (sporadică) a brigăzilor știin­țifice (experiențe demonstra­tive efectuate de profesori de fizică, biologie ori de ingineri de la C.A.P., proiecții susținu­te la învățămîntul agrozoo­tehnic etc.). Interlocutoarea regretă că n-am găsit în școa­lă și alți colegi de-ai săi de la care se puteau afla „mai mul­te“. Consideră că, la Negosti­­na, din pricina căminului (ne­­incăpător, ca și cel de la Băl­căuți), nu se pot angaja „ma­nifestări de amploare“. Des­pre originea omului și a vie­ții pe pămînt („sau cam așa ceva“), despre soare și feno­mene astronomice etc. s-ar fi vorbit mai recent în cadrul unei acțiuni. Apreciază că succesul oricărui act educativ este asigurat, cum bine se știe, prin competență, accesibilita­te, interes. Timpul trece, căminul cul­tural nu se deschide, după cum nu se deschide nici bi­blioteca. Tinerii (destui !) se mișcă prin sat. Vasile Halap­­ca (23 de ani) e țesător la I.C.P. Siret. Ion Chiverega (19 ani) lucrează la I.S.S.A. Rădă­uți. Amîndoi fac naVbta ; sa­tul le este drag și țin să ră­­mînă mereu aproape de el. Opiniile lor despre viața cul­turală locală pot fi rezumate astfel : programul căminului se desfășoară la întîmplare, cel al cinematografului, aido­ma (nicăieri, prin sat, vreun afiș pentru popularizarea fil­melor) , slabă implicare în Festivalul național „Cîntarea României“ ; sporadic, horă / discotecă. Pe scurt — „viață“ culturală anemică ! Au fost formulate observații mai de felul­ „cînd eram elev parcă se făceau mai multe“, „măcar duminica să fie deschis că­minul“, „s-au încercat cîteva inițiative, dar au fost aban­donate“, „am participa cu plă­cere la unele activități, dacă am fi solicitați“ etc. După repetate (și eșuate) tentative întreprinse pe par­cursul a vreo 3 ore izbutim să pătrundem în incinta căminu­lui cultural, îl găsim în ne­­orînduială, pentru că, ni se spune, în seara precedentă fu­sese program de film, învăță­torul Vasile Usatiuc, cu vechi „state“ în domeniu, și acum cu răspunderi în consiliul co­munal de educație politică și cultură socialistă, ne asigură că „în general, cursurile uni­versității cultural - științifice — închise, deja — n.n. —, cer­curile de educație socialistă, brigăzile științifice, lectorate­le de educație materialist - ști­ințifică își exercită menirea“. In. ■. general ! Mărturiseș­te, deopotrivă, că toate aces­tea „se țin“, dar că ele s-ar putea desfășura „mai bine“. Nu scapă prilejul să enumere trofeele (multe) obținute în e­­dițiile a III-a și a IV-a ale marelui festival ; îi contraca­rez entuziasmul amintind fap­tul că la ultima ediție (înche­iată) a „Cîntării României“ bălcăuțenii n-au mai cucerit... nici o distincție ! Pe o perioadă mai îndelun­gată, pot fi, desigur, consem­nate unele rea, în mai, izbînzi (organiza­a unei „săptă­­mîni a educației politice culturii socialiste“ , simpozica­­i ne și alte acțiuni, unele des­fășurate cu concursul unor muzeografi, găzduirea de spec­tacole ale unor profesioniste, buna ansambluri activitate­a cercului școlar „Prietenii a­devărului“ etc.). In perrspecti­­vă ? „Vom intensifica munca brigăzilor științifice“, „ne vom deplasa la C.A.P. și S.M.A., în punctele principale de lucru", „diversificarea tematicii și sporirea atractivității mani­festărilor“ etc. Așa cum apre­cia și tovarășa Maria Pescle­­vei, secretar adjunct al co­mitetului comunal de partid (din relatarea căreia am citat anterior), „mai rămîn multe de făcut“ !... Multe, începînd cu elabo­rarea, afișarea și respectarea programului săptămînal de activitate conform prevede­rilor regulamentului - cadru de organizare și funcționare a căminului cultural, din prinsul căruia transcriem cu­cî­teva paragrafe : „zilnic, activi­tăți de microgrup în sălile că­minului cultural, la sediul C.A.P., S.M.A., în școli și în alte instituții locale“ , „în fie­care duminică dimineața, pro­grame educative destinate co­piilor și tineretului școlar, . „în fiecare sîmbătă și dumi­nică, manifestări cultural - distractive pentru tineret, ur­mate de dans“, „trei - patru manifestări specifice femeilor și tinerelor fete. . .“ (lunar) etc. DUMITRU BRĂDĂȚAN "■ LA HAI CAI­ȚI ........ ......= VIAȚĂ CULTURAL-EDUCATIVĂ CU PULS ANEMIC

Next