Zori Noi, iulie-septembrie 1989 (Anul 42, nr. 12363-12440)

1989-07-12 / nr. 12372

Fabrica de Mucava „Molidul“ din Vama aparținînd C.F.G.H. Suceava reprezintă unul dintre principalii poluanți industriali ai Riului Moldova. Ne-am aflat acolo într-o recentă zi, în ju­rul orei 18. Nefiind asigurat personal pentru a suprave­ghea, în schimburile al doilea și al treilea, funcționarea sta­ției proprii de epurare, aceas­ta trimitea în rîu ape cvasiepu­­rate. De ce ? Un decantor era golit, un altul nu funcționa, iar celelalte două, colmatate, nu mai reușeau să filtreze ape­le reziduale. De asemenea, dez­­nisipatoarele nu sunt prevă­zute cu stăvilare, cum prevede tehnologia, în general, zona stației de epurare nu trăda existența a prea­­ mult spirit gospodăresc. Această primă impresie — contrazisă la intrarea în fa­brică de florile cultivate, de finul strîns și pus în prepeleci, de pomii fructiferi plini de rod, de molizii, salcâmii și de curățenia de aici — a devenit certitudine din clipa în care am pătruns în curtea din spa­tele fabricii, aflată pe malul rîului. Pentru a scăpa de „gura celor de la O.G.A.“, după gar­dul fabricii, chiar pe malul apei, se făcuse ceva ordine, o ordine nefăcînd însă deloc cin­ste celor ce au determinat-o. în curte, însă, rar ne-a fost dat să vedem o asemenea dez­ordine — una definind clar „calitatea“ spiritului gospodă­resc promovat aici. Grămezi, ră­sărind din iarba ce ar fi putut și aici să fie cosită și transfor­mată în fin, cu „de toate“ , rumeguș, hîrtie de filtre, sîr­­­mă, resturi de țiglă, de textile și din demolări, grinzi din be­ton rupte, butoaie, deșeuri me­talice (a fi stînd atît de bine fabrica la capitolul recuperarea materialelor refolosibile ?...), gropi de cele mai diverse di­mensiuni, o așa-zisă „platfor­mă“ de depozitare a materiei prime (deșeuri de hîrtie), „a depozita" fiind sinonim, acest clfr, cu „a risipi“. O sur­în­să de apă potabilă infectată și deci inutilizabilă, o alta — de apă industrială — în care se scurgea Un lichid leșios, provenit de la instalația alb, de uscare în aer liber a macara­lei, centrala termică împroșca­ta parcă dinadins cu păcură, iar în jurul ei, resturi petro­liere din belșug, căi de acces înnoroite — iată o imagine care încearcă să se apropie cu câ­ mai multă fidelitate de cea reală. O dezordine înțeleasă și justificată, probabil, numai de cei ce au provocat-o și o întrețin cu atîta „grijă“. Șeful fabricii, ing. Virgil Chelaru, a fost amendat cu suma de 1000 lei, în princi­pal pentru modul de (ne)func­­ționare a stației de epurare (motiv pentru care acesta, îm­preună cu șeful de secție Ra­du Pralea, au mai fost sanc­ționați în acest an cu suma de 3 000 lei fiecare). Dar, pentru dezordinea (desăvîrșită, am zi­ce) din curtea din spate a fa­bricii, cine ia la întrebări (în­­treprinzînd și măsurile necesa­re) conducerea fabricii de­ la Molid ? ... Ing. ILUȚA COCRIȘ O.G.A. Suceava DUMITRU TEODORESCU RAID PE CURSUL RIULUI MOLDOVA (II) Rețetă (proprie) pentru o dezordine... desăvîrșită Decantoare colmatate, permițînd apelor reziduale să-și continue, nestingherite, „drumul“ către poluarea Rîului Mol­dova Materii prime „depozitate" în curte, „a depozita" fiind aici sinonim cu „ a risipi" • BLIDARI DANA, Fundu Mol­dove­i. Verificând scrisoarea d­v„ Inspectoratul Școlar Județean Su­ceava ne face cumoscuți că dosarele de Înscriere respective, între care «na și al dv„ au fost expediate de L­.E.D.A. Suceava la Cooperativa „Arubiuri” din Macam, Județul Tul­­isea, unde trebuia să fiți școlari­zată. Dosarul dv. se află, deci, la această cooperativă, trebuind să vi­i ridicați personal. Vă sfătuim ca, pentru precizări amănunțite, să vă adresați ziarului „Delta“ din Tulcea, sau Inspectoratului Școlar al Județului Tulcea. • Z­AH­ARI­A ANDONI, Ade.pl I Sora dv. trebuie să se adreseze comitetului executiv al consiliului popular al sectorului respectiv ,din municipiul București. Numai a­­cesta aprobă schimbarea donwii­.­­­iUS conform Decretului nr. 68/1076 al Consiil­ului de Stat care se referă la schimbarea domic­iului La orașe declarate mari. Cu aceas­tă aprobare, persoana respectivă va depune la comitetul executiv al Consiliului Popular al Mun­­ici­­piului Suceava următoarele docu­mente : o cerere cu motivația op­țiunii pentru o nouă reședință de domiciliu, cuponul de pensie, con­tractul de închiriere, adeverințe de la Judecătoria teritorială, de la a­­sociația de locatari respectivă, de la I.C.R.A.L. București, care se referă la absența vreunui litigiu asupra locuinței, la plata la zi a cheltuielilor comune, la starea de întreținere a apartamentului. Co­mitetul executiv va analiza și re­zolva situația de mutație pe baza acestor documente. buletin rutier. O CERINȚĂ. UNEORI, IGNORATĂ Asigurarea autovehiculelor de capacitate mare cu frîna de mină constituie o obligație e­­lementară, cunoscută de con­ducătorii auto. Cînd această cerință este ignorată, se ajun­ge, uneori, la prudente. Cazuri de acest gen s-au înregistrat și în­ județul nostru, unele cu consecințe grave. Ultimul s-a petrecut în seara zilei de 15 mai a.c. Era ora 23,30 când autofurgonul din imaginea ală­turată a pornit-o singur la vale, pe o stradă din Humorului. Fusese parcat Gura în fața hotelului din localitate, dar neasigurat corespunzător. După cîteva sute de metri par­curși, cînd prinsese deja vite­ză, s-a prăbușit într-o groapă săpată pentru fundația unui bloc. De această dată nu s-au înregistrat decât pagube ma­teriale. Dar au fost cazuri când o asemenea, neglijență s-a plă­tit mult mai scump. Chiar cu viața unor oameni. Atenție, deci, conducători auto I FOTBAL BARAJUL PENTRU PROMOVAREA IN CAMPIONATUL JUDEȚEAN La sfîrșitul acestei săptămîni, 15 și 16 iulie, pe terenul din comuna Emil Bodnaraș vor a­­vea loc jocurile de baraj, pen­tru promovarea în campionatul județean de fotbal, categoria „Promoție", după următorul program: Pomicola Rădășeni — Victoria Păltinoasa; Uni­rea Horodnic— Flacăra Roșie Poieni; Viitorul CPrh. Sucea­va — Voința Iaslovăț ; Gloria Măzănăești — Unirea Horod­nic ; Pomicola Rădășeni — Vi­itorul C.P.L. Suceava ; Voința Iaslovăț — Victoria Păltinoa­sa (toate,­âmbătă, 15 iulie)­­ Flacăra Roșie Poieni — Gloria Măzănăești; Viitorul C.P.b. Suceava — Victoria Păltinoa­­să ; Voința Iaslovăț — Pomi­cola Rădășeni (toate, duminică, 16 iulie). • Rezultate din campionatul județean de fotbal: C­ategoria „Promoție"­: Viitorul Verești —" Constructorul Dărmănești 4—4 : Forestierul Falcău — Șoimii Grănicești 4—0 ; Recolta Bosanci —• Recolta Frătăuții Vechi 3—0 (neprezentare); Voința Bunești — Flacăra S.M.A. Prelipea 1—3 ; Spicul Moara —• Forestierul Vi­­covu de Jos 1—1. CAMPIONATUL JUDEȚEAN DE FOTBAL. CATEGORIA „ONOARE“ (ediția 1988—1989) CLASAMENTUL FINAL SENIORI 1. Minerul Crucea 2. Unirea Emil Bodnaraș 3. Metalul I.M.U. Suceava 4. Șoimii Preutești­ 5. Fuiesta Moldovia. 6. Minerul Iacoben­­it. Viitorul Arbore 8. Metalul Putna S. Minerul Stulpicani 16. Recolta Fîntinele 1a. Vict­oria Solea 12. Bradul Vama ÎS. Dumbrava Dumbrăveni 1­ Fuiorul Cornis Buneii 19. Bucovina Calafindești 16. Rapid Suceava JUNIORI î. Minerul Crucea S. Dumbrava Dumbrăveni 1. Recolta Fintinek 4. Foresta Moldovița 11. Fuiorul Comna Lunce­a, Mineral Stulpucani 1 7. Minerul Iacoben! Unirea Emil Bodnaraș 8. Rapid Suceava 18. Șoimii Preutești 11. Bucovina Calafim deșii ML, Victoria Solea 18. Bradul Vama M. Metalul Putna m. Viktorul Arbo»» »*, Metalul I.M.U. Suceava 30 24 3­3 117— 27 51 30 21 4­5 96— 27 46 30 30 3­7­7»— 2ß 43 30 16 1 13 64— 57 33 30 15 2 13 66— 47 32 30 14 2 14 46— 50 30 30 53 4 IS 62— 69 30 30 14 4 12 53— 61 30 (pen. 2p) 30 12 4 14 70— 51 27 (pen. lp) 30 12 4 14 57—100 27 (pen. lp) 20 11 4 15 56— 70 25 (pen. lp) 30 13 1 1« 65— 83 25 (t­en. 2p) 30 US 1 17 57— 76 24 (pen­lp) 30 11 2 17 60— 85 24 30 8­3 1­9 60— 90 18 (pen., lp) 30 4 1 3ß 35—119 0 (pen. 9p) 30 21 4 S 99— 31 46 30 17 6 7­1»— 40 40 91 17 6­8 92— 48 3« 36 16 S­U W6— 57 36 90 17 1 12 106— 69 3g 30 Iß 5 12 90— 85 .31 30 12 5 12 56—«é1 31 SO A­­ fi 63— 65 30 30 .1« 3 14 12— 58 28 30 lA 1­3 £ «1— 77 & * t1 4 « 63— 68 28 30 13 2 35 66—104 38 38 *2 S 15 «9— 87 27 30 # 8 m 47— »4 & »7 41[ 45­ 100 18 » 61 m 36—138 12 4 Cercetarea științifică Și invățămîntul (Urmare din pagina I) un înalt grad de tipizare a componentelor. Cercetarea agricolă își con­turează obiectivele în același perimetru al înaltelor perfor­manțe, prin promovarea largă a cuceririlor biologiei moderne, ale ingineriei genetice. Pe a­­ceste căi urmează a fi solu­ționate problemele legate de ridicarea fertilității solului și de crearea de soiuri, hibrizi și rase cu calități superioare, ast­fel încit să fie îndeplinite în cele mai bune condiții cerin­țele noii revoluții agrare Sil­vicultura va fi beneficiarul u­­nor tehnologii noi privind cul­tivarea speciilor de mare va­loare economică și ecologică. Amplificarea puternică a cercetărilor aplicative nu va diminua din importanța cerce­tării fundamentale, finalitatea acesteia constînd în asigurarea­­­­rezervei de soluții pentru dez­voltarea ulterioară a patriei. O dată cu accentul pus pe disci­plinele de bază ale revoluției tehnico-științifice ce străbate în prezent lumea — matema­tica, fizica, chimia și biolo­gia —, urmează să crească în mod firesc ponderea cercetă­rilor interdisciplinare, impe­rios impuse de marea comple­xitate a problematicii puse spre rezolvare în fața științei moderne. Valorificând, ca și pînă cum, cuceririle cercetării apli­­­­cative și ale celei fundamen­tale, cercetării economice și so­ci­al-politice i se cere să-și spo­rească aportul la studiul acți­unii legilor obiective, la per­fecționarea conducerii întregii vieți economico-sociale. Rolul acestor cercetări în fundamen­tarea științifică a căilor de dezvoltare în noile etape, în strinsă corelație cu realitățile sociale, cu necesitatea creșterii rolului conducător al partidului, se va amplifica în asemenea măsură încît soluțiile propuse să fie apte să faciliteze mersul ferm al societății noastre pe calea progresului, a civiliza­ției socialiste. Invățămîntul își sporește con­tribuția în pregătirea cadrelor necesare dezvoltării societății. Desfășurat ,pe baza celor­­ mai noi cuceriri ale cunoașterii u­­mane, a concepției revoluție­­­­­nare des­pre lume și viață, a­­cesta, integrindu-se organic, în continuare, cu cercetarea și producția, va asigura cadrelor o pregătire profesională și, ul­terior, o perfecționare a aceste­ia cât mai înalte, astfel incit ele să rezolve cu succes pro­blemele ridicate de procesul de organizare, modernizare și­ dez­voltare a economiei naționale, în cel de-al nouălea cincinal va fi generalizată școala de 12 ani. Accentul pus de către parti­dul nostru, de către secretarul său general, tovarășul Nicolae Ceaușescu, pe rolul științei și tehnicii, al învățămîntului în întreaga dezvoltare de astăzi și de mîine a patriei, contribu­ția de mare preț adusă în a­­cest domeniu de tovarăși aca­demician doctor inginer Elena Ceaușescu sînt deosebite prin importanță și eficiență. Această opțiune — impusă în mod o­­biectiv și consecvent asumată în elaborarea strategiilor de dezvoltare a României socialis­te — se află in deplin consens cu cerințele actuale și de per­spectivă ale progresului comu­nității umane. ZORI NOI • Pagina 2

Next