Adevěrul, septembrie 1889 (Anul 2, nr. 313-336)
1889-09-01 / nr. 313
ANUL II.—No. 318. NumeniLlO Bani ABONAMENTELE ÎNCEP LA 1 81 15 ALE FIEClltEl LUNI SI 8E PLĂTESC TOTDEAUNA ÎNAINTE In Bucuresel la casa Administraţiei Din Judeţe şi Streinetate prin mandate poştale. Un an în țară 30 lei, în streinetate 50 ?ese luni „ 15 „ „ „ 25 reî luni „ 8 „ „ „ 18 LA PARIS ziarul se găseşte de vânzare cu numărul la kioşeul No. 141, Boulevard de Capuennes;la kioşeul No 117, Boulevard St.-Michel; la kioşeul No. 19, Boulevard St.-Germain EDITIA AWTEIA VINERI 1 SEPTEMBRE 1889 Numarul 10 Bani ANUNCIURILE BIN llCCl'IÎESOI SE rit IMESC LA AUMINIS- 1 li ATIE SI LA „iGEN|U UAVA8" Din Judeţe direct la administraţie. Auuneiuri, pag. IV............0,30 b. linia V » IU............1)— !• » iifteîțiunile și Reclamele 2 lei rândul DiftpPsaris, la Agenţia Havani, 8 Place de by Bourse, precum şi sucursalele el. Dj.i Streinetate, anunciurile se prip.Tjiesc direct la administraţie şi la toate oficiile de publicitate. WABIDSCRISBLE MD SB IKiAPSIAZA V. Alexandri. țjpj NDMER VECBID 30 BAKI ADMINISTRAŢIA : Strada Nouă, 0, Director politic: ALEX. V. BELDIMANU REDACŢIA : Strada Ioan, 0. TEMERI NEÎNTEMEIATE l d in iasi --------- --------------■*'03' Qc^.-------------------------------- • -SERBIA SI ROMANIA -........—---------------OG1*-------------------------ImprnumtDl ie 50,000,000 lei ---------------------------•CoG.CJC'V--------------------------CONGRESUL STUDENȚILOR ---------------------------------------------------------Situata Cretei -----------------------------------------------------------ŞTIRI DIM BULGARIA -------------------------vyd?y£r-tjr>------------------------- Manevrele armatei austriace ---------------------------rtf*f*----------------------------VN GALOP _ .------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------—CA MULTE, $1 CA WI DNA Bucureşti 31 August Temeri neîntemeiate Acum câteva săptămâni am fost cei dintâi cari am dat ştirea că la vecinii noştri dincolo de Dunăre se pregătesc oarecare evenimente. Am comunicat lectorilor noştri că Bulgaria urmează şi va proclama în ziua de 6 Septembre independenţa sa. Aceste ştiri au produs o adevărată furtună în presa vieneză şi unele ziare oficioase ca fremdenblatt, s'au crezut datoare de a, ne da o desminţire formală. De ce tocmai presa vieneză s’a însărcinat cu această desminţire ? Fiindcă în toate cele ce se petrec de o bucată de vreme în Bulgaria, Austro-Ungaria e cu musca pe căciulă. Dar toate desminţirile n’au slujit la nimic ; astăzi nu mai este nici o îndoială că suntem în ajunul unor fapte grave în peninsula balcanică şi mai ales in Bulgaria. Pregătirile militare ce se fac nu se mai pot tăgădui. Ele sunt într’o disproporţiune flagrantă cu mijloacele financiare ale principatului. Se aduc tunuri, puşti, muniţiuni de resbel, furnituri însemnate ; se chiamă sub drapel un număr însemnat de oameni. În fine, se urmează pe toată linia. Se dau diferite explicări în privinţa acestor urmări. Unii zic că Bulgaria voeşte a fi gata de a respinge un nou atac din partea Serbilor; alţii susţin că guvernul din Sofia voeşte a proclama starea de asediu şi pentru aceasta are nevoie de a impune prin o concentrare mai mare de trupe. Este greu de a controla cauzele cari împing pe guvernul bulgar la pregătirile militare pe care le face, dar este sigur că intenţiunea de a stabili un fapt îndeplinit prin proclamarea independenţei, există. Şi nici nu este de mirat ca această intenţiune să existe la Bulgari. De ce ei n’ar face-o şi când ar putea avea un prilegiu mai bun pentru a o face? Sunt deja două ani de când Europa priveşte cu nepăsare că în Bulgaria există o situaţiune contrarie tratatelor prin prezenţa pe tronul Ţărei a unui Suveran nerecunoscut nici de puterile semnatare ale tratatului din Berlin nici de puterea suzerană. Această toleranţă a Europei a creat o stare de lucruri provizorie care, la urma urmelor, devine intolerabilă pentru un popor, care împiedică desvoltarea sa pacinică. Nimeni nu poate dar ţine de rău pe Bulgari dacă ei voesc cu o zi înainte să iasă din încurcătură prin un fapt îndeplinit, silind astfel puterile să resolve o dată Gestiunea într’un mod definitiv. Urmarea firească a proclamărei independenţei ar fi ca Bulgaria să dobândească dreptul de a alega pe suveranul ei fără vr’un amestec al Europei. Este adevărat că prin aceasta tratatul din Berlin ar fi sfîşiat într’una din dispoziţiunile sale cele mai însemnate, dar n’ar fi prima oară că acest tractat s’ar călca. De la 1878 încoace am asistat la o serie de fapte care isbeau făţiş în câte una din stipulaţiunile tractatului şi nimenea n’a protestat, sau, dacă s’a ivit vr’un protest, el a rămas platonic şi a trecut în arhivele diplomatice. O nouă călcare n’ar însemna clar nimic şi suntem convinşi că, din cauza proclamărei independenţei Bulgariei, nu se va face resboii. Singura parte direct lezată ar fi Turcia, dar, de un pătrar de secol ea este obicinuită la asemenea păgubi şi autoritatea pe care o exercită Sultanul asupra Bulgariei este atât de iluzorie încât ea nu valorează risicul unui resboiu.Rusia va face negreşit rezervele sale şi se va folosi la momentul oportun de călcarea tratatului din Berlin pentru a-şi relua complecta sa libertate de acţiune. Puterile triplei alianţe vor da consimţimăntul lor tăcut şi totul se va sfirşi prin o campanie diplomatică ce va ţine luni întregi. Astfel lucrurile se vor tării gării până la iarnă şi din iarnă până la primăvară. Ce va mai fi atunci, numai Dumneze ştie. După noi dar, temerile de războită nu sunt întemeiate, cel puțin pentru momentus. TELEGRAME PARIS, 31 August. —Un portărel,s’a presintat ieri la prefectura Senei pentru a face declaraţiunile relative la candidaturile generalului Boulanger şi a D-luî Rochefort. Prefectura a refuzat de a lua act de aceste declaraţiuni. MINDEN, 31 August. — împăratul Wilhelm a fost primit intr’un chip entusiast. Seara o preumblare cu torţe şi coruri s’au organizat de către o asociaţiune de cântăreţi cărora Împăratul le a mulţumit. ELENA, 31 August — „Corespondenţa Politică“ află că în presenţa dispoziţiilor luate in vederea călătoriilor sale, împăratul Wilhelm nu va lua de loc parte la vinetoriie imperiale, cari vor avea loc în Octombrie în Stiria. COLONIA, 31 August.— Se anunţă din Petersburg „Gazetei de Colonia“ că vizita Ţarului la Berlin va avea loc desigur după manevrele de toamnă ale armatei germane şi înainte de plecarea împăratului Wilhelm în Grecia. Ţarina va însoţi, zice se, pe Ţarul la Berlin împrumutul de 50.000.000 lei Eri s’a închis subscripţia acestui împrumut fără nici un rezultat. Pentru a nu se trage consecinţe defavorabile de detractorii de meserie, protivnice guvernului şi de cei speciali ai D-lui Vernescu, dăm următoarele lămuriri pe care le am cules din izvoare foarte autorizate. I. Vernescu a făcut o frumoasă, am putea zice o strâlucită afacere pentru Casa Statului vînzând acest împrumut forfait cu preţul de 84,2 % Caselor de Bancă: Dresdener Bank, Deutsche Bank, Banca României şi fraţii Elias. Aceste case, dacă ar fi urmate exemplul caselor de bancă cu care colectiviştii au lucrat, puteau foarte bine să profite de comisionul alocat în contractul de vânzare, dar lăcomia manifestată de Banca României şi fraţii Elias, de a nu împărtăşi la această afacere pe casele de bancă din Bucureşti, colege ale lor, cu care au lucrat atâtea ani, le au adus o pagubă care eri se citra la o jumătate milion de lei. Trebuind să deschidă subscripţie publică pentru a putea plasa împrumutul a pierdut timp de o lună de zile, timp în care cursurile a scăzut nu numai la efectele noastre, dar la toate efectele din lume, peste care apoi a meu venit şi amierea tonul de scont al tutulor băncilor din streinătate. Din toate acestea resultă un lucru, care pe viitor voi servi tuturor de lecţiune, şi care se poate traduce pentru Banca României şi fraţii Elias în următorul proverb românesc : Lăcomia pierde omenia. Argas. DIN IAŞI In plasa Bahlui comuna Burleşti, în noaptea de 23 spre 24 a. c. s’a comis de nişte lipoveni o crimă dintre cele mai îngrozitoare. Iată faptul barbarilor şi mobilul care ia împins să se dedea la atâta cruzime . Având grădinărie pe un loc din cătuna Spinoasa ce face parte din comuna Bărleşti, un locuitor cu numele Grigore Calimiciuc vroia să vede să ia vre-un harbus ceia ce explică intrarea lui pe lanul harbuzariei. Lipovenii, a căror nume şi număr încă nu l’am putut afla, simţindu’l, se luară numai de cât după densul, îl înconjurară şi punând mâna pe el îl maltratară într’un chip îngrozitor. Nemulţumiţi însă numai cu atâta, îl desbrăcară până la piele; unul din ei îl unse cu păcură pe când un altul aprindea un foc mare şi după aceia îl ridicară cu toţii pe sus şi îl puseră deasupra focului Nenorocitul de îndată fu cuprins de flăcări spăimântătoare în mijlocul căreia se sbătea ţinut fiind de călău sei. Intre acestea câţiva locuitori atraşi de ţipetele victimei încă de pe când era obiectul maltratăreî, sosi la locul torture!, scoase pe Grigore Calimiciuc din ghiarele lipovenilor prăjit până la carne şi-l transportară în starea desperată în care se afla, la spitalul din Podul Iloaei. Mizerabilii de lipoveni care pentru un barbus au comis aşa faptă barbară, au fost arestaţi şi daţi pe mâna justiţiei. * * * D. Eugen Ghica Budeşti, a plecat cu trenul de seara din 30 August în străinătate, via Bucureşti-Viena, de unde apoi va merge la Dresda, Berlin şi în fine Paris. Călătoria sa, după cât suntem informaţi, va dura cel mult 25 de zile. * * * împuşcarea lui Gheorghe Carp de către Gheorghe Arnautu, fapt ce l’am relatat în unul din numerile noastre trecute, s’a petrecut în următoarele împrejurări : Pădurarul Arnăutu de la Chişereni a prins nişte boi în pădure şi care erau ai lui Gh Carp. Acesta s’a înfăţişat la pădurar cerând să i dea boii. Arnăutu însă a refuzat să-i dea până mai întâii nu-i va da sugmanul amanet pentru stricăciunile cauzate în pădure. Carp atunci scoase cuțitul din brîu, și sări asupra lui Arnăutu. Acesta vezendiî-i pornirea începu a se apăra cu pușca, dar când Carp era sâ-i împlânte cuțitul în pântece, descărcă arma în capul lui Carp, făcându i o rană destul de gravă. Până acum Carp se află în viață și se speră că va fi scăpat din pericol. * In Iaşi, funcţionarii comunei dau în seara de 31 August, tradiţionalul lor banchet la grădina Rivalei de la Socola. Aflăm că e multă lume invitată la acel banchet şi că probabil că va dura toată noaptea. ---------------------------*m.4------------------------- Ştiri din Bulgaria Nicolae Pasid.Manifestaţiunile zancoviştilor -Atitudinea Turciei. SOFIA, 31 August — Nicolae Pasid, şeful partidului radical sârb a sosit alaltă erî seară aci pentru a vedea, zice-se, pe unul din amicii săî. El a avut o întrevedere cu D. Stambuloff. „Agenţia Balcanică“ află că 12 şefi ai opoziţiei, zankovişti-karavelişti au fost arestaţi ieri pentru că au organizat manifestaţiuni cu ocazia sârbătorei Sf. Alexandru, aruncând circulări imprimate fără autorizaţia guvernului şi având astfel într’un mod nelegal un caracter oficial. Şefii au fost liberaţi după ce s’a încheiat proces verbal. „Te-Deumul“ care trebuia să fie celebrat la catedrală n’a avut loc. In cercurile autorizate se declară categoric că Bulgaria nu concentrează trupe nici pe graniţa Serbiei, nici pe a Turciei. Declaraţiunea Torţei că ar socoti o agresiune în potriva teritoriului bulgar ca o agresiune în potriva teritoriului otoman, se adresează incontestabil acelora ce ar voi să atace Bulgaria. Ţinta evidentă a comunicatului oficios sârb este de a deştepta bănueli la Constantinopol şi a tulbura relaţiunile amicale ce există între Bulgaria și Poarta. Congresul monetar PARIS, 31 August.—Congresul monetar internaţional a ţinut ieri întâia sa şedinţă sub preşedinţia D-lui Magnin, guvernatorul băncei Franciei. D. Magnin a expus starea cestiunii bimetalismului. El a amintit cuvintele rostite de marchizul Salisbury în timpul recentei recepţiunî pa deputaţiuniî gel bimetaliste, cuvinte cari par de bun augur pentru soluţiunea cestiuniî. Toate ţările din lume, afară de Germania, sunt represintate în acest congres. Situaţiunea Cretei VIENA, 31 August. — Ştirile venite din Constantinopol anunţă că mişcarea în Creta nu mai prezintă un caracter grav. Guvernul turcesc se va sili acum a potoli spirtele prin mijlocul unor concesiuni administrative şi a împedica desvoltarea brigandagiului. In ceea ce privește concesiunile Poarta urmează consiliile Englitereî și ale altor puteri amice ale poleei, și a căror purtare desinteresată în cestiunea cretanâ a produs cea mai bună impresie asupra Sultanului. ------------------------—— ------------------------ Serbia şi România Iată articolul din Narodni Drevnik, apărut la 28 August despre care am vorbit ieri sub titlul: Alianţa Serbo-Hoinăni : Unirea statelor balcanice nu poate fi privită astăzi decât ca un vis frumos. Nu încape îndoială însă că tot va veni odată vremea fericită în care împrejurările ce se vor fi îngrămădit, vor înlesni şi face cu putinţă această unire; însă atunci numai dacă vom avea Vo inţa noi, popoarele şi statele balcanice de a ne apuca să făptuim o astfel de unire. Pentru azi, lucrul nu e de loc cu putinţă, aşa încât a vorbi şi a seri de ea, a o recomanda şi a o susţine, e curat o iluzie. Luând deci în consideraţie că, fără a aduce nişte dovezi cu totul deosebite, este învederat că alianţa statelor balcanice nu e posibilă în timpul de faţă, ne vom pune silinţa în articolul acesta să exprimăm în trăsături generale câteva din ideile noastre care ar putea avea însemnătate pentru legăturile noastre comune şi de vecinătate in viitorul cel mai apropiat. Viitorul îndepărtat al poporului şerb eacoperit cu vălul des al necunoscutului prin care privirea noastră nu poate pătrunde, căci afară de nişte nădejdi ce le păstrăm, nu vedem în acest viitor întunecos nici măcar un semn cât de mic care ne ar putea călăuzi întru a cunoaşte şi înţelege evenimentele viitoare. Dar, ceea ce e învălit şi de nepătruns într’un viitor îndepărtat, nu e tot astfel şi într’un viitor apropiat al căruia început se contopeşte cu sfârşitul timpului present. Viitorul nostru cel mai apropiat va depinde, în prima linie, de noi înşine căci aşa vei dormi cum ’ţi vei aşterne (proverbul sârbesc textual ), fiecare este covaciul soartei sale). De aceea nu este niciodată de prisos să ne ocupăm şi să ne gândim la tot ce ne-ar putea aduce mai multă chezăşie şi mai sigure şanse pentru a avea traiul mai fericit în viitor. Nu e de loc fără folos, nu e treabă zadarnică, să ne dăm silinţă a ne cerca să pătrundem în viitorul cel mai apropiat şi cu atât mai puţin e fără folos de a ne munci spre a afla ce ar trebui să facem pentru ca să mergem înainte cu mai puţină grijă, cu mai puţină teamă şi cu mult mai multe şanse. Datoria ce o are fiecare din noi să aducă cât se poate mai mult folos patriei, ne-a împins a ne pune pe gânduri şi iată la ce rezultat ne a adus gândirea noastră : Situaţia geografică a Serbiei o face să trăiască în prietenie strînsă cu poporul bulgar. Insă, ce vrei să-i faci, dacă această prietenie a suferit până azi multe şi grele lovituri ale soartei prin împerecherea a diferite împrejurări foarte nenorocite şi de pilde rele; aşa încât astăzî, în loc de a întreţine o înţelegere adevărată şi sinceră cu Bulgarii, ca douî fraţi, stăm faţă unul de altul ca douî duşmani, pândindu-ne unul pe altul, temându-ne unul pe altul din causa unei năvăliri neaşteptate. Această tulburare a raporturilor noastre cu Bulgarii provine din cause mult mai profunde şi decât este simţimentul şi recunoaşterea trebuiinţei de înfrăţire şi de prietenie între noi şi dânşii. De aceea nu ne putem închipui că in astfel de împrejurări s’ar putea găsi mijloacele şi chipul de natură a înlătura aceste bănueli reciproce, acea răceală dintr’o parte şi dintr’alta, acea privire stranie între unul şi altul şi de aceea vom avea încă multă vreme în Bulgari, în loc de buni vecini şi de va fi norocul, aliaţi, protivnici vicleni, cari vor veghea fiecare pas ce vom face, orice acţiune, orice purtare a noastră. Şi noi suntem siliţi să ne purtăm întocmai, faţă cu dânşii. Nu -l putem dar socoti pentru astăzi, nici ca pe un vecin bun, ci mai bine trebue să ’l privim drept protivnicî şi duşmani declaraţi ai noştri. Suntem încredinţaţi, că nu e om în lume care s’ar cerca să pue la îndoială faptul că e mai bine să ai mai mulţi aliaţi de cât să n’ai nici unul. Deci, dacă n’avem astăzi pe nimeni în vecinătatea noastră cea mai apropiată care ar putea şi ar trebui să ne fie aliat în caz de trebuinţă, atunci privirea noastră trebue să fie aţintită şi oprită la o ţară care, ce e drept, e ceva mai departe, dar care totuşi ne este vecină şi ale cărei graniţe se ating cu ale noastre. Ţara aceasta este România. Neapărat, că pentru o ţară mică, bună voinţa marelor şi puternicelor popoare este nepreţuită, însă tot atât de nepreţuită este pentru dânsa şi amiciţia şi alianţa unei alte ţâri mai mici. Porniţi din acest punct de vedere, suntem fericiţi de a putea spune din nou, că poporul sârb nu e lipsit de ori ce prieten, şi că nici o-dată n’a încetat a se bucura de buna voinţă şi de prietimie, ca între rude, ale unui mare şi puternic popor slav, dar tot-d’o-dată ne luăm voe să spunem că n’ar trebui să punem preţ mic şi pe a