Adevěrul, noiembrie 1890 (Anul 3, nr. 658-682)
1890-11-08 / nr. 664
ANUL HI—No. 664 fatimopul 10 ABONAMENTELE ÎNCET LA l SI 1& ALE FIECIREI LUNI SI SE PLĂTESC TOTDEAUNA ’NAINT* ]n Bucuresci la casa Administraţiei Din Judeţe şi Streinetate prin mim date poştale Unan in ţară 30 lei , in streinietate 50 Şese luni „ 15 „ „ . 25 Trei luni „ 8 „ „ „ 13 LA PARIS, ziarul se găsește de semzare cu numărul la biosoul No. 117, Boulevard St-Michel. MANUSCRISELE NU SE ’NAPOEAZă ADMINISTRAȚIA , Strada Nouă. rO EDITIA ALTEIA Să te ferești, Române! de cuiui strein in casă. V. Alexandri. JOI 8 NOEMBRE 1890 Numărul IO Bani Din PARIS la Agenția Liberă, C. Adam și Agenția Havas. Din STREINETATE, direct la administrație si la toate Oficiile de publicitate. Anunciuri la pagina IV . .. 0,30 b. linia . . . I« • • ■ -V- lei . . . , » îl •• • S, lei „ Aserţiunile şi Reclamele 3 lei rândul REZOLUTUL ALEGERILOR LUIMUL COLEGIUL N ANUNCIURILE Din BUCURESCI şi JUDEŢE se primesc direct la admpinistraţie. Bucuresci 7 Noémire Minciuni plătite Noroc că nu D. Andrei Bataillard va scrie istoria acestor douăzeci şi cinci de ani ai Domniei lui Carol Hohenzollern în România. Noi Românii, cari am plătit şi plătim scump ruşinea de a vedea pe acest Strein pe Tronul Ţârei, noi vom scrie istoria acestui pătrar de secol, şi generaţiunile viitoare se vor întreba dacă trebue să ne admire pentru răbdarea noastră, sau să ne dispreţuiască pentru înjosirea morală în care am căzut. O dată s’a decis Sgârcitul încoronat a’şi deschide punga pururea închisă, şi numai proastei Sale îngâmfări de a vedea panegiricul Seu tipărit în La Grande Encyclopédie se datorește această minune. Și ce panegiric! ? — Nu e un rând, nu e cuvânt care să nu conție cea mai sfruntată minciună. Xiar? îraabrrbo deu x Iii bi ci III culHu“ nuntele acestei scârboase cadelnițări, trebue să reamintesc lectorilor Adevărului două fapte săvârşite de Carol I în primele săptămâni, după sosirea Sa în România, fapte cu care a inaugurat nefasta Sa Domnie. Cu toată solemna promisiune dată corpului ofiţeresc din Bucureşti că militarii trădători de la 11 Februarie vor fi goniţi din armată. Locotenentul prusac şi-a călcat ruşinos cuvăntul resplătind pe acei ofiţeri, încurajând trădarea şi inoculând tinerei noastre armate virusul corupţiunei. Cu toată solemna promisiune dată prin o scrisoare publicată în Monitorul Oficial că dărueşte douăsprezece mii galbeni, plătiţi în trei ani, pentru fondarea unei instituţiuni de binefacere. Locotenentul prusac, profitând de culpabila complezenţă a Miniştrilor care nu au cerut acea sumă, Şi-a călcat ruşinos cuvântul şi fără cel mai mic scrupul a escamotat acei douăsprezece mii galbeni dăruiţi Ţarei. Aceste două fapte, pe cari lectorii Adevărului le-au calificat de mult, ar fi trebuit să găsească loc în coloanele Marei Encyclopedii pentru ca simţimentele necinstite şi nesăţioase ale acestui Hohenzolern Sigmaringen să fie obşteşte cunoscute. Dar D. Bataillard nu are, cred, pretenţiunea de a fi un istoric. Ţelul său a fost de a stoarce o sumă de bani celui mai zgârcit Suveran ce trăeşte sub lumina soarelui. De aceia el pretinde că Casa de depuneri şi consemnaţiune a fost creată sub Domnia Străinului, că poştele au fost luate din mânile Ruşilor şi ale Austriacilor tot sub Domnia Străinului, şi s’a înfiinţat direcţiunea generală română a poştelor şi telegrafelor. Cine nu ştie că aceste două instituţiuni au fost create sub Domnia lui Cuza Vodă. Dar culmea neruşinărei şi a minciunei este când speculantul francez spune că :—Finanţele Statului pricinuiau Prinţului Carol serioase griji, atât de serioase, încât la 1866 El renunţă la 600 mii franci şi la 1867 la 133 mii franci din lista Sa civilă Shylockul încoronat care datoreşte astăzi Ţărei douăsprazese mii galbeni cu dobânda lor de la 1866 . Zaraful încoronat, care Işi-a primit lista civilă în napoleoni de aur pe când flagelul agiului rupea din bucăţica de pâne a nenorocitului slujbaş cu una sută lei pe lună. Acest necinstit cămătar ar fi dăruit Ţărei în doi ani 733 mii franci!? Ce batjocură pe capul acestui nenorocit popor despuiat de nesăţioasa lăcomie nemţească (Strasberg — Bleichröder — Grüsson) Ce insultă i s’aruncă năpăstuindu’l că ar fi primit mila unui flohenzolern! Mă aştept a ceti mâne într’un ziar german că Carol Hohenzolern Sigmaringen a sosit în România bogat, şi că Românii, după ce L’au sărăcit, voesc a’L goni. Dar din fericire, precum am /.io mai sus, noi Românii vom scrie Istoria de la 1848 încoace, pentru a stabili o comparaţiune între vechii noştri Domni cu aspiraţiuni româneşti, cu avînturi generoase, şi un Strein în viaţa căruia numai banul a jucat un rol. Trebue ca generaţiunile viitoare să ştie că unirea Principatelor dunărene într’o singură Românie, că secularizarea moşiilor monastireşti nu ne au costat nici un ban, pe când sosirea Străinului pe pământul românesc am plătit’o cu murdara concesiune Strasberg , la care erau interesaţi duci, prinţi germani şi chiar defunctul Anton Hohenzollern , pe când Independinţa noastră am plătit’o răscumpărând de la Bleichroeder această concesiune ducală şi princiară , pe când titlul de Regat l’am plătit cu pierderea drepturilor noastre strămoşeşti asupra Dunărei şi cu venitul pe vecie a douăsprezece din cele mai frumoase moşii ale Statului. Trebue ca generaţiunile viitoare să ştie că un Domn Român nu se vindea, pe când un Neamţ, care poartă ilustrul nume de Hohenzolern, se vinde şi se vinde scump, căci se târguieşte ca cel mai neruşinat telal. Voia distruge peste câteva zile şi celelalte minciuni cuprinse în faimoasa biografie, dictată de banii lui Carol I şi subscrisă de D-l André Bataillard. Alex. Y. Beldimamlo veşte proiectul de a face Oltul navigabil ministrul speră a putea obţine adesiunea României. BELGRAD, 6 Noembre.— Scupcina a reales vechiul său biuron . D-l Pasid, preşedinte şi D-l Vulkovici vice-preşedinte. D-l Pasid a avut 89 voturi din 99. Mâine va fi deschiderea solemnă cu discursul tronului. BRUXELLES, 6 Noembre. — D-nul Jansen a depus în Cameră o propunere de revizuire a articolelor Constituţiei ce privesc dreptul electoral. NEW-YORK, 6 Noembre. — Pacea între Guatemala şi San- Salvador s’a semnat în oraşul Guatemala. ---------------------------frfiS$£* ---------------------- TELEGRAME SOFIA, 6 Noembrie.—Avocatul Matheeff, unul din achitaţii procesului Panitza, a încercat ieri să se sinucidă la Tatar Bazargic unde locuieşte. Acest fapt se atribuie unui acces de alienaţiune mintală. Astăzi starea sa s’a înbunătăţit. CONSTANTINOPOL, 6 Noembre.— Carantina care există deja pentru proveninţele din Tripoli până la Mersina s’a întins la Nord până la Selefkel. BUDAPESTA, 6 Noembre. — Camera deputaţilor. Ministrul agriculturei a declarat că regularea fluviului Raab va fi terminată in doui ani. Iar ce pri Krahal din Londra LONDRA, 18 Noembre. — Situaţia financiară e tot rea. E teamă ca scumptul oficial să nu se urce peste câteva zile şi să nu fie o nouă scădere a valorei argintului. Nu s’a anunţat nici un nou faliment dar e de temut că o nouă scădere a valorilor sud-americane să nu pregătească aceasta. PARIS, 18 Noembre. — Camera a amânat peste o lună interpelarea D-lui Laur asupra avansului de 75 milioane a băncei Franciei către banca Angliei. D. Rouvier a cerut să nu întrerupă discuțiunea uiți.*. &• judir cerea discuția imediată ; a fost chemat de două ori la ordine. LONDRA, 18 Noembre. — Se formează un comitet compus din comercianţi, din samsari, din interesaţi în financele argentine şi din representanţi ai băncei Angliei, care va trebui să examineze financele republicei Argentine ca să se poată ajunge la aplanarea dificultăţilor. Vindecare ţi Osîndire II Ciudat Icuru ! Nu este cu putinţă absolutul în lume.. D-rul Koch, care a dezlegat una din cele mai arzătoare probleme ale medicinei moderne, nu vi distruge de pe pământ boala, cu care a luptat atâta vreme. învăţatul german a adus un mare serviciu omenire!, — aceasta este incontestabil: el a distrus nesguranţa şi nedomirirea în care se afla lumea medicală faţă cu fagelul ftiziei; el a dat naştere putinţei de a se vindeca o boaă care nu ierta şi va fi bine-cuvîntat de toţi aceia cari, bogaţi fiind ar fi jertfit milioane pentru a putea respira în voie, sau cam săraci, s’ar fi vîndut robi numai pentru o scănteie de viaţă. Un merit şi o glorie mai mare pentru un om, nici că se poate. Cu toate aceste, tuberculoza va trăi şi va trăi poate mai mult decât D-rul Koch. Tuberculoza va trăi alături cu mijlocul de a o distruge şi omenirea va continua a suferi deftizia pulmonară nu pentru că va avea deluptat cu necunoscutul , ci, pentru că, cunoscând obârşia şi leacul râului ea nu se înarmează încă şi nu-şi încordează toate puterile—din multe pricini —spre a doborâ împrejurările cari înlesnesc fiinţa tuberculozei. Tuberculoza, ca şi pelagra, ca şi conjunctivita purulentă, este o boală pricinuită de condiţiile de trai ale oamenilor şi în strînsă legătură cu mediul economic şi social în care ei petrec. Tuberculoza, care este deci o boală socială, are ca origină traiul rău, hrana insuficientă, munca excesivă, locuinţa insalubră, grijile şi necazurile la clasele sărace. La cele cu stare, ea provine dintr’o viaţă destrăbălată, din excese, din nopţi nedormite şi din nepăzirea regulelor higienice. Insă traiul rău nu e ceva întâmplător, nu se iveşte azi pentru a dispare mâine. Tot aşa, destrăbălarea şi excesele tinerimei din clasa suprapusă nu sunt ceva superficial. Şi unul şi celelalte au rădăcini adânci, motive puternice de a fi, motive de ordine politică, economică şi socială. Traiul reu provine din lipsa, din mizeria şi lipsa de conştiinţa drepturilor sale, în care trăeşte mulţimea. Destrăbălarea şi excesele provin din prisosul celor necesare vieţei, dintr’un belşug, care zăpăceşte pe oamenii învăţaţi a nu munci nici cu braţul nici cu mintea. Aceste două stări deosebite şi antagoniste întreţin tuberculoza in societatea actuală. Antagonizing dintre densele va face ca descoperirea lui Koch să folosească numai unora și să nu distrugă de tot și pentru tot-d’auna flagelul tuberculozei. Bucuria pricinuită deci în lumea întreagă de vestea că s’a găsit mijlocul terapeutic pentru a se combate tuberculoza, va trebui — când primele zile de entusiazm vor trece— să devie relativă. Toate statele trimit reprezentanţi specialişti la Berlin pentru a studia procedeul lui Koch cu scopul de a’l introduce la ele şi a’l pune la îndemâna tuturor suferinzilor. Această grabă, la care guvernanţii noştri nu au vreme să se gândească încă din pricina alegerilor comunale, este foarte lăudabilă, deşi rezultatul ei va fi o îmbunătăţire superficială a stărei bolnăvicioase a omenire. In special la noi, dacă-după cât se aude ,guvernul va trimite pe cineva la Berlin, sau dacă doctorul Babeş, care pare a cunoaşte secretul lui Koch, va începe să trateze pe ftiziei şituberculoşi după sistemul acestuia, folosul nostru va fi foarte platonic. Pentru a distruge cu desăvârşire tuberculoza trebue să se pue capăt antagonizmului claselor sociale. Toate ţările vor face aceasta dpă cum vor găsi mai bine; noi nu vom putea aduce la îndepliire acest lucru, dacă nu ne voi scăpa mai întâi de Monarhie. S nu ni se obiecteze că sunt repulici în cari terenul favorabil desvitărel diferiţilor microbi e mai vasta la noi. Se poate şi chiar aşa est : în alte ţări sistemul de guvernmânt, ori care ar fi, n’are înrîurit preponderentă asupra mizeriei serale, dar la noi, un singur Microb I stăpîn pe situaţie, nici o mişcare - regenerare nu se va putea între, până când acest Microb nu v fi distrus cu rădăcini cu tot. Dacă citî, de azi încolo, avem la îndemână un mijloc pentru a distruge ftizia din mijlocul nostru, trebue să ne grăbim a înlătura tot ce opreşte acest mijloc de a-şi exercita salutarele-i efecte. Veritas Alegerile Comunale Bucuresci Din 8528 alegători înscrişi„ s’au prezintat la vot 3770. Conservatorii au avut 3490 de voturi şi socialiştii 175. Au fost 105 voturi anulate. Iată cum s’au împărţit voturile: Secţiunea IV (Şcoala Polizu). Alegători înscrişi 754 Votanţi 358 Liberali-conservatori 334 Socialişti 9 Anulate 15 Secţiunea V. Cuibu-cu-Barză. Alegători înscrişi 694. Votanţi 370. Liberali conservatori 341 Socialişti 21 Anulate 8 Secţiunea VI. Antim. Alegători înscrişi 975. Votanţi 367. Liberali-conservatori 340 Socialişti 15 Anulate 12 Secţiunea VII (Măidanu dulapului) Alegători înscrişi 822 Votanţi 445 Liberaîi-conservatori 404 Socialişti 26 Anulate 15 Secţiunea VIII (Radu-Vodă) Alegători înscrişi 576 Votanţi 366 Liberaîi-conservatori 341 Socialişti 20 Anulate 5 Secţiunea IX (casa Gălăşescu). Alegători înscrişi 1012 Votanţi 487 Liberaîi-conservatori 462 Socialişti 15 Anulate 10 Secţiunea X (Lucacî) Votanţi 992 Alegători înscrişi 406 Liberaîi-conservatori 363 Socialişti 26 Anulate 17 Din districte Buzău Lista guvernamentală Vot. 261 liberal-naţională Secţiunea I (Primărie) Alegători înscrişi 752 Votanţi 253 Liberaîi-conservatori 226 Socialişti 21 Anulate 6 Secţiunea II (Clemenţa) Alegători înscrişi 945 Votanţi 302 Liberaîi-conservatori 282 Socialişti 12 Anulate 8 Secţiunea III (Tunari) Alegători înscrişi 988 Votanţi 416 Liberaîi-conservatori 397 Socialiști 10 Anulare 9