Adevěrul, noiembrie 1890 (Anul 3, nr. 658-682)
1890-11-25 / nr. 678
2 opoziţia sa contra Republicei numai frumoasa perspectivă de a găsi în schimb sprijinul Franciei în pretenţiunile sale pămînteşti contra Italiei. Este doară numai setea popilor de a’şi înfige ghiarele în carnea instituţiunilor liberale republicane şi de a distruge, în germene acel frumos început,‘ce s’a inaugurat nu de mult în Franţa, acela de a separa Biserica de Şcoaun! Republica, Forma de guvernământ a viitorului, propăşeşte viguros în toată Europa şi Franţa astăzi este destul de tare pentru ca să poată rezista asaltului clericalizmului. Dar aderenţi şi amici făţarnici sunt totdeauna un pericol dacă nu o nenorocire, şi republicanii vor trebui să privigheze cu sfinţenie stricta aplicare şi fără înconjur a principiului lor adevărat, drept şi democratic. Cer-Negură. -------------------------------1 -——----------------------------------------------------------------- Şcoalele din Macedonia Domnule Director, Timpul şi Constituţionalul de orl au luat apărarea unei cause personale, cauza D-lor Papiniu-Mărgărit, sacrificând astfel cauza românismului de dincolo. Fapt dureros însă, pentru că, în loc de a veni să discute în mod vrednic o cestiune atât de importantă, debutează printr’un svon sau mai bine printr’o plăzmuire subversivă. Timpul şi Constituţionalul, dacă în adevăr se interesează de cultura poporului macedo-român, ar face mai bine ca să ’şi dea osteneala să cerceteze mai de aproape cele ce se petrec dincolo şi să se convingă de realitatea lucrurilor ; numai în modul acesta ar aduce servicii părăsitei noastre cauze.—Dar a înregistra nişte note calomnioase eşite din oficina Dlul Papiniu şi a arunca în modul acesta pulbere în ochii lumii spre a evita respunsurile ce nu sunt datori, noi nu credem a fi în favorul reputaţiunii oficioaselor. Trebuie să desluşim cestiunea. Aici nu e vorba de a resturna pe actualul inspector spre a-l înlocui cu unul dintre noi; aci e vorba de a se înlătura o persoană care, în loc de a contribui la progresul neamului nostru, contribue la deplina noastră ruină naţională şi a pune cauza noastră pe baze mai solide spre a nu deveni jocul cătorva persoane constituite în gaşcă.— Astfel dar noi cari lucrăm, împinşi pur şi simplu de iubirea limbei şi naţionalităţii noastre, la defavorul nostru personal, nu ne mirăm că suntem acuzaţi în felul cum ştiu să acuze numai acel ale căror treburi nu sunt curate. Cea ce ne pune în mirare mai presus de toate este faptul că ziare acreditate ca cele sus numite nu roşesc a daospitalitate calomniilor. Ce se spune în acele ziare ? Că noi macedo-românii din Bucureşti promitem marea cu sarea compatrioţilor noştri spre a se rescula în contra marelui apostol al Românilor Aurelieni şi aceasta nu întemeiată tocmai pe vreo probă convingătoare, ci pe un svon pe care poliţia lor secretă l-ar fi surprins de pe gurile noastre. Ei bine, Dnule Papiniu, aceasta este apucătura unui om onest şi adevărat patriot; minciuna şi calomnia respunde în locul adevărului ce pretindeţi a fi cu voi ? Noi promitem compatrioţilor noştri sau D v. ? Nu e o ironie şi o batjocură aceasta, care o faceţi fără a respecta măcar pe compatrioţii D v., pe cari căutaţi prin orice mod a-î induce în eroare ? — La ce ar folosi promisiunile noastre făcute fraţilor noştri de dincolo, cari de almintrel cunosc foarte bine posiţiunea noastră din toate punctele de vedere şi cari fără nici o promisiune, şi împinşi numai de desgustul ce le inspiră purtarea antinaţională a protejatului Dv., se aliază cu noi şi sunt totdeauna gata de a face toate demersurile numai ca să scape o dată de năpustea ce a căzut pe capul lor? Profesorii ? apoi cu toţii sunt declaraţi în contra stăpânului ce li se impune. Numai gimnasiul român din Bitolia numără peste 10 profesori capabili destituiţi şi persecutaţi din partea D-lui Inspector. Lăsăm la o parte pe acei cari actualmente funcţionează şi sunt cu toţii revoltaţi de curînd în contra unui fapt scandalos asupra căruia vom reveni, şi pe acei cari, ca bunăoară D. Guşa Papacosta şi D-na sa, profesori la Molovişte cari luptă de atâtea ani cu cel mai cald devotament şi au dat exemplul cel mai "frumos pentru patriotismul lor reuşind a răpi din mâna grecomanilor şcoala comunală; de asemenea D. Filip, permutat din comuna Oobrida unde prin capacitatea sa nimicise cu desăvârşire orice element eterogen printre Români, permutat numai şi numai ca să dea timp Bulgarilor să introducă limba lor în şcoala românească , precum şi pe D. şi Dna Abeieanu pe care l-a silit să plece din Macedonia unde a funcţionat ca institutor la diferite şcoale timp de peste zece ani dând dovezi de o capacitate netăgăduită; de asemenea şi pe D. şi D-na Cosmescu cari au fost unii din cei mai valoroşi propagatori ai culturii naţionale, şi în fine atâtea alţii, care toţi au fost puşi la toate încercărrile reu voitoare ale D-lui inspector ‘ cari invidiază titlurile neperitoare ce a’ cei adevăraţi apostoli îşi câştigaseră cu i sudoarea lor în inima poporului. I Ei bine, întrebăm acum pe d. Papiniu care n’ar putea să pe aducă măcar I un exemplu prin care să afirma simpa- I tia ce are d. Mărgărit din partea profesorilor, întrebăm dacă aceştia mai au nevoe de promisiuni şi n’au cuvinte destul de bine întemeiate ca să se declare întotd’auna în contra Inspectorului. Cât despre popor, ar fi de prisos ca să arătăm aci disposiţiunea ce are către un om care în spionaj şi în imoralitate e incomparabil. Depărtând pe profesorii cei mai plăcuţi în ochii poporului şi înlocuindu-i printr’o sumedenie de venetici lipsiţi de orice cultură românească, făcând din institutoarele noastre un harem făţiş şi fără nici o reservă, isbind astfel în sentimentele cele mai sfinte a lumii noastre morale, şi pe lângă acestea servind de spion guvernului, în care calitate i s’a dat prilejul de a putea calomnia şi denunţa o mulţime de macedo-români din cari unii zac în puşcărie, iar alţii sufer exilul, negreşit că n’a putut de cât să’şi înstrăineze ori ce simpatie din partea întregului românism de dincolo. D. Iacob Dimpanie, unul din fruntaşii poporului nostru a descris într’un mod admirabil în „România“ din săptămâna trecută, tot ce poporul vede şi simte în persoana „Marelui Apostol“. De asemenea dosarul ministerului de Instrucţiune de aici posede încă chiar din anii 1882 — 83 plângeri şi rapoarte cari au fost iscălite şi pecetluite de multe comune din Macedonia şi prin cari se denunţa autorul calamităţii noastre naţionale. Apropos de promisiuni de bani. — Astăzi primim ştirea că fiica d-lui Inspector a declarat că : uAfendi are pir a zi ca s' cumpere şi pre Papiniu şi pre Burada, manii ticăloşiţi la s' cumpârei, cara s’ poată, veriu mare din România. Tata are parale ca să cumpere şi pe Papiniu şi pe Burada dar dînşii (adică noi) las să cumpere dacă pot pe vre-un (om) mare din România. Această mărturisire preţioasă a fost destăinuită în faţa unor persoane serioase cari la nevoie vor fi citate. Ce zici, Domnule Papiniu?— Ş’apoi suntem învinovăţiţi ca provocatori de dezordine şi „Timpul“ şi „Constituţionalul“, adică tot d. Papiniu interesatul în chestie, ameninţă asigurând că se vor lua măsuri în contra sărmanilor profesori, dacă aceştia uitându-şi de devotamentul orb ce îl datoresc şefului absolut l-ar împinge păcatul de a se interesa mai mult de soarta poporului nostru. Ei bine, Domnule Director, noi credem că aceste fapte scandaloasa cari pot ajunge până la infinit, sunt de natură a ne convinge de o stare psihologică în adevăr bolnavă şi de complicitatea unor persoane ca Mărgărit şi C-nia cari chiar prin el însuşi zilnic se demasc şi-şi dau pe faţă arama. D-voastră, care totd’auna aţi luat steagul dreptăţii şi al interesului naţional, suntem siguri că nu veţi tolera a se săvârşi, în contra unui popor întreg, nişte fapte atât de egoistice şi perverse. Vă rugăm dlar cu toţii, ca în numele dreptăţii şi a frăţiei, de a vă ridica cu toată demnitatea ce se cuvine „Adevărului“ şi a pune, o dată pentru totdeauna, capăt unei stări dezastroase pentru cultura neamului nostru nefericit. Provocaţi o anchetă şi de ompotrivă cu vocea fraţilor noştri de peste Balan, vom şti să arătăm toată trista goliciune a pretinşilor Apostoli şi apărători ai cauzei noastre. Primiţi, vă rugăm, Domnule Director, de mai naiate asigurarea recunoştinţei noastre. Macedoromânii din Capitala -------*•««----------- Catulle Mendés Chipul car« Vorbeşte Amymona, micuţa dryadă, neavând oglindă, nu era sigură că era frumoasă ! Copila zeiţă băgase de seamă că faunii se ingrijau de dânsa şi o pândeau printre rămurî, şi că florile se plecau spre dânsa galeş, şi că In frunzele arbor lui seu, privighetorile cântau cu mai multă dragoste decât în ceilalţi arbori. Poate insă că faunii aveau gust prost, că florile se plecauu din pricina vuitului şi că privighetorile nu pricepeau ce va să zisă frumuseţea nimfelor. O dată, ieşind din pădure, ea se opri în margulea unei stânci şi se oglindi în apa mări cara, acolo, subt cerul albastru, strălucea netedă şi limpede ca apa unui lac liniştit. Amymona făcu un gest de mirare şi de ciudă. Ce fe!! aşa de urîtă era ea ? Pârul ei erau firele astea verzi, umede Îşi grase cam brădişul? .Gura eî era gura asta mare cu dinţii laţi, şi pielea ei era pielea asta care semâna cu a face, şi a el era urechii asta păroasă? Insă tânărul zeu al mări, care’i ridea prin apă, scoase capul afară din unda spumoasă. „Aceea ce vezi tu este faţa mea“ zise el „nu vezi obrazul toul şi dacă vrei să te, vezi întocmai cum eşti, trebue ’să te apropii şi să te oglindeşti mult, frumoasă drvadă, în ochii mei !“ I. S. Sp. DOCTORUL ERDREICH S’a mutat Strada Vestei No. 5. DUMINICA 25 NOEMBRE 1890 Informaţioni Membrii partidului liberal-Conservator vor fi convocaţi la club azi Sâmbătă, când se va discuta şi cestiunea adresăreî unui manifest către ţară. Dirn modul cum s’a făcut alegerea preşedintelui secţiunea a 7-a a Camerei, reiese că d-ni junimişti, care fac atâta sgomot împrejurul unei pretinse alianţe a liberalilor-conservatori cu liberaliinaţionali, când au ocazie, dau mâna cu aceşti din urmă în contra celor dintâi. Această procedare, de a acuza pe alţii de propriele lor păcate, este de cel mai curat junimism carpist. D. Dobrescu, membru la Curtea de apel din capitală, a fost numit secretar general la domenii, deoarece nu are stagiul cerut de lege pentru a fi membru de curte. Iată textul interpelărilor adresate, în şedinţa de la 22 Noembrie 1891, d-lui ministru de finance, de către deputatul col. al II-lea din Iaşi, d nul Dimitrie Alexandrescu. Subsemnatul, deputat Col. al II-lea din Iaşi, am onoare de a adresa d-lui ministru de finance următoareleinterpelări : 1. Interpelez pe d-nul ministru de finanțe asupra ordinului său circular către casieriile generale din țară cu Nr. 28.137 din 23 Iunie 1890 prin care se pune în vederea tuturor casieriilor ca pe calea administrativă aceste să intervie a nu se mai face de către contribuabili declaraţii de refabricare de rachiu din prune, tescovină, vin şi drojdii de vin, conform art. 4 din legea de la 1889, modificătoarea a unor dispoziţii din legea băuturilor spirtuoase, dându-se în acelaş timp ordin de a se urmări pe declaranţi, cu toate declaraţiile făcute. Acestordin fiind contrar legel cer revocarea lui. 2. Interpelez pe D. ministru de Finanțe asupra ordinului său circular Nr. 47267 din 19 Octombre 1890, prin care se pune în vederea comisiilor de apel pentru recensământ, că ele nu au dreptul de a interpreta legile, scădere ce aparţine numai administraţiunei financiare, îndemnând pe casieri a nu ţine nici o socoteală de ■^îotărîrile contrarii ale comisiilor de apel, şi a pune în urmărire pe contribuabili de şi art. 21 din legea de la 10 Martie 1882 pentru constatarea şi perceperea contribuţiuniior prevede că deciziile comisiilor sunt definitive, iar art. 23 din aceiași lege prevede că rectificările aduse de comisiile de apel se vor opera în matricula. Acest ordin, fiind iarăși ilegal, cer revocarea lui. 3. Interpelez pe d-l Ministru de finanțe asupra ilegalei măsuri luată de de casieria din Iaşi de a urmări pe contribuabilii care au fost scutiţi de comisia de apel a plăti taxele de 5 la sută. 4. Interpretez pe d-l Ministru de finanţe, în privinţa apelului făcut de casieria din Iaşi relativ la patenta ce trebue să plătească avocaţii şi celellte profesiuni liberale, întreb pe d-l Ministru de finanţe care este cauza pentru care altfel se aplică legea patentelor în Iaşi decât în Bucureşti, căci în capitală avocaţii, medicii, inginerii şi toate celelalte profesiuni liberale fiind taxate pe a 3-a sau a 4 a parte din chirie, controlorii fiscului n’au găsit cu cale să facă apel ca la Iași, pentru ca patentele acestor contribuabili să se calculeze cu 10 la sută pe chiria întreagă. 5. In fine, ultima interpelare e privitoare la modificarea legei patentelor din 1863, cam in cele mai multe cazuri este nepotrivită, nedreaptă și vexatorie. 1). Alexandrescu. Representanţii Atheneuluî Ploeştean la serbările Atheneuluî din capitală sunt D-niî Constantin Enescu deputat, Zacharia Antinescu profesor şi Alexandru Radovici avocat. Ieri la alegerea comisiuneî pentru respuns la mesagiul Tronului, liberalii s’au abţinut de la vot.«uCfljE»*D. Tache Protopopescu, deputat al judeţului Olt, a luat asupră-şi de a alege deputat pe D. Eugen Stătescu în locul rémas vacant prin încetarea din viaţă a titularului Deleanu. D-nul Alexandru V. Macarovici candidează la colegiul I de Cameră de Roman, remas vacant prin moartea repausatuluî Lupu Bogdan. D-nia Deşliu, prefect de Covurluiu şi Ciurea, prefect de R.Şarat, se află în capitală. Iată tablourile istorice, vii, care se vor reprezintă la Ateneu diseară : 1. „Dochia şi Traian“, înscenat de D. Mirea şi compus de D-na Mathilda Alexandrescu şi d. Nicolae Brăiloiu. 2. „Nunta sub directorat", înscenat de D. Mirea şi compus de d-nele : Anna Lahovary, Maria Mirea, Maria M. Ghica, d-neie de Herz, Irina Ferekydi şi D-nii Gerold Lascelles, Barbu Ştirbey, Ioan Ciobescu şi Grigore Săvescu. 3. „Despina Doamna“ oferind sculele pentru terminarea catedralei, „Curtea de Argeş“, înscenat de D. Grigorescu şi compus de d nele Aristia Mandrea, d-rele Zoe Golescu, Ciuflea, Pangal, Baicoganu, Golfineanu, Stelorian şi D-niî Ioan Ducea, Balaban, Săvescu, Nicolae Grant, Durma şi Veleanu. 4. O Fântână“, înscenat de D. Const. Gebauer şi compus de d-nele Tacke Ionescu, Alexandrescu, Gebauer, d-şoarele Caok, Capşa, Marghiloman, Băicoatu şi mai mulţi copii! D-nele Adinela Costinescu, Mavrocordat, Elsa, Mario şi Georges Gebauer. Decorurile sunt esecutate de d. Romeo pictor şi decorator al Teatrului Naţional. MMM Biletele pentru reprezentaţiunile D-nei Aghata Bârsescu, pentru Luni 26 Noembre când se va juca piesa Der Sohn der Wildniss şi Marţi 27 Noembre piesa Eva se află deja la casa Teatrului. Persoanele care sunt înscrise pot veni la casa Teatrului Naţional pentru aşi lua cupoanele de la ora 9 , 1 şi de la 5 în sus. S-au confirmat alegerile comunale din oraşele Piatra (?), Focşani, Bacǎu, Călăraşi şi Dorohoi, care a fost contestate. Onorabilul Triandafil, fost primar de Huşi, a fost din nou confirmat în această funcţiune. Pentru ziua de 5 Decembrie este convocată Comisia inspectorilor generali ai armatei, spre a stabili lista avansărilor pe anul viitor. La Inspectorul Teatrului Naţional se află depus un ceasornic de argint, găsit la prima reprezentaţia a D-rei Bârsescu. Păgubaşul n’are decât sâ’l ceară, aducând dovezi. Societatea „Tinerimea română“ Duminică 24 Noembre a. c. ora 2 p. m. în sala Facultăţea de medicină (Universitate) va avea şedinţă ordinară publică, în care D. N. Dumitrescu va ţine o conferinţă intitulată: Soluţiunea practică a cestiunei filoxerice in România. Din nou lipsă de vagoane. La gara din Galaţi e o aşa aglomeraţiune de mărfuri, încât stau pe afară supuse la întîmplărî, iar comercianţii suferă necontenit perderi. Până acum lipseau vagoane pentru transportarea cerealelor din ţară , acum lipsesc pentru transportarea in ţară a mărfurilor importate. Până când ? --------------------- .«sassE*»----—■--------------- Prețul cerealelor în portul Brăila, pe ziua de 22 Noembre 1890 : Grâu, de libre 56V^lei 11,60 hect. „ . 58 „ 12,17V2, „ » 60 „ 12,80 „ Fasole, „ o0k. „ 15,40 „ Porumb, v. „ 57 „ 8,25 „ n n n ^8 » » „ non „ 61 , 8,25 „ Ştiri Telegrafice VIENA 23. Noembrie. — Aproape toate ziarele, printre cari şi acelea din opoziţie, constată rezultatele favorabile ale bugetului pentru 1891. In urma ivirei holerei la Adam, miniştrii de comerţ ai Austriei şi al Ungariei au ordonat să se întinză pe coastă până la Alaja observaţia de 7 zile pentru proveninţele din Siria. LONDRA 23, Noembrie. — D-nul Gladstone vaprimi azi o delegaţiune a deputaţilor irlandezi pentru a negocia o învoială privitoare la afacerile irlandeze. Grecii şi Turcia Urmările închiderea biser. greceşti închiderea bisericilor greceşti din întreg Imperiul Otoman s’a îndeplinit cu destule demonstraţiuni din partea populaţiuneî creştine şi mai multă teamă din partea concetăţenilor lor turci. Astfel în lanina, capitala Epirului, Dumineca trecută creştinii au pornit în numar de câteva mii de la Mitropolie la palatul guvernatorului, în scop de a cere de urgenţă stăvilirea acestei stări de lucruri şi acordarea drepturilor ab ante bisericei puse în stare de persecuţiune. Turcii, în faţa acestor declaraţiuni, nu au stat un minut la îndoială, ci şi-aiî imaginat că batalioane de evzoni au şi trecut frontiera, şi vin spre lanina ca să’l ocupe. Armata a eşit imediat din căzărmî, şi a urmărit toate mişcările demonstranţilor, dar n’a avut prilejul de a se amesteca, căci totul s’a mărginit, deocamdată, până aci, poliţia însă a pus mâna pe câţiva creştini şi - a închis, însă populaţia cu strigăte şi ameninţări a reuşit să-i scoată pe toţi din închisori. In Smyrna, la demonstraţiunea făcută tot în sensul de mai sus, au luat parte peste 20 mii oameni, asemenea şi la Samos şi în Salonic şi în Greta unde turcii au scos ochii la doi creştini, şi aceştia spre resbunare au ucis o familie întreagă de turci, între care şi un deputat. Resbunătorii s’au urcat într’o barcă mică şi au pornit spre ţermurile Greciei, timp însă de 10 zile nu s’a aflat nimic despre dînşii, se crede că au perit pe mare, sau i-au întîlnit vre-un vapor turcesc şi i-a măcelărit. Presa Atheniană este foarte alarmată de starea aceasta insuportabilă, şi cere cu insistenţă ca guvernul Greciei, să se ocupe mai serios de soarta Grecilor din imperiul turcesc, iar cât despre tranşarea chestiunei Patriarhului din Constantinopole ţine un langagiu care numai asigurător nu este pentru menţinerea păcei europene. „ Epitheorisis“ (Revista), jurnalul preşedintelui consiliului de miniştri, D. Delyannis, zice că să se deschidă bisericile din lanina, dar nu de către Patriarhul Ecumenic, nici cu firmane de ale Sultanului, ci de către sfîntul Synod al Greciei. Şi când bisericile se vor deschide cu modul acesta atunci cestiunea Patriarhală se termină, şi Grecii vor putea să se închine lui D-zeu liberi, iar nu cu peptul apăsat sub povara jugului turcesc, care trebue să ia o dată sfirșit. Alib. Sardelly. Théodore de Banville Domnişoarele Stelele Domnişoarele Stelele s’au dus la bal, unde au jucat nebuneşte toată noaptea, şi acum după ce s’au întors acasă prin albastrele grădini ale eterului joacă încă. Pieptănate cu părul aruncat pe spate, mbrăcate cu o stea vie de diamant, şi cu albele lor picioare goale, se întorc făcând nebunii, rîzând cu sinii agitaţi, culegând din poteci fiori palide de pietre scumpe şi nevoind să meargă liniştit ca nişte domnişoare cuminte. Numele joacă, danţează mereu. Nenumăratele lor coruri formează aci figura unui Berbec sau a unei Scorpii, sau a unei Lyre sau a unei Balanţe, sau a unui Arcuş care asvîrlă o săgeată,sau a unui Peşte, sau a unui Păun, sau a unei Balene, sau a unui Penix sau al unui Cocor şi toate figurile acestea d’odată şi niciodată salba imensă risipită nu se mai formează şi toate frunţile acestea de diamant aprind şi albesc imensitatea albastră. — Hăide! să iuţim pasul, te rog! zice marea Aldebaran micuţei Procyon. Nu vezi colo, aproape de noi, pe teribila, pe spâimântătoarea Aurora care înaintează cu rochia ei roşie şi care mai pe urmă ne va arde vîrful părului nostru cu flacăra roză a fa-C]qSG10 ! — Vai! zise Procyon, mi-am pierdut pantofii de cristal şi te urmez cum pot, cu un picior încălţat şi cu altul gol. — Ce face cu asta ! răspunde marea domnişoară. Vin’o iute şi, de va fi trebuinţă, aevăile şi pantoful cel-i’alt pe drum, în vre-o peşteră de aur! Fiindcă dacă nu vei băga de seamă o să călcăm curînd peste rozele dimineţei stropite de sânge. Şi ce o să zică cine ne va vedea încă pe cer în ceasul reglementar când stelele cinstite trebue să fie culcate ? “ I« $■ Sp. 107, Calea Victoriei, 107. Bucuresc E. PRAGER, EMANUEL & BILLER Fabricări MAGAZIN de MOBILE Instalaţiuni complecte de casse, în toate genurile şi toate siyurile. LIBRARII SCOALELOR G. Sffirea BD0DRB80I în faţa grindinei Sf. Gheorghe noii HARTI Şcoală 5* literatură UHU II Româneşti şi streine COMERCIALE AVfiiuldin toate tonele si arosimele Hârtie si pentru corespondenţă PLICURI particulară şi comercială OBJ LICTE de BIUROU Michail Benzal 14, Strada Lipscani, No. 14 Alături cu Băcănia Păun Popescu & Comp. Cumpăr şi vînd tot felul de Efecte de Stat, după cursul zilei cu preţurile cele mai avantagioase, atât pentru cumpărător cât şi pentru vănător